Deputații europeni din Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor au adoptat joi, cu 32 de voturi pentru, 5 împotrivă și 9 abțineri, un raport care exprimă îngrijorarea față de eșecul marilor platforme online de a proteja în mod adecvat minorii și atrage atenția asupra riscurilor legate de dependență, sănătatea mintală și expunerea la conținut ilegal sau dăunător.
Potrivit comunicatului oficial, textul sprijină eforturile Comisiei Europene de a dezvolta sisteme de verificare a vârstei care să protejeze viața privată, subliniind totodată că aceste măsuri trebuie să respecte drepturile copiilor și nu exonerează platformele online de responsabilitatea de a-și proiecta serviciile astfel încât să fie sigure.
Deputații europeni propun stabilirea unei vârste digitale minime de 16 ani la nivelul Uniunii Europene pentru accesul la rețelele sociale, platformele de partajare a videoclipurilor și asistenții bazati pe inteligență artificială, cu excepția cazurilor în care părinții își exprimă acordul. Totodată, aceștia recomandă o vârstă minimă de 13 ani pentru accesul la orice rețea socială.
Mai mult, europarlamentarii îndeamnă Comisia Europeană să își utilizeze pe deplin competențele conferite de Legea privind serviciile digitale (DSA), inclusiv prin aplicarea de amenzi sau, în cazuri extreme, prin interzicerea site-urilor și aplicațiilor neconforme care pun în pericol siguranța minorilor.
Totodată, aceștia solicită Comisiei să:
-
ia în considerare introducerea răspunderii personale pentru conducerea superioară a companiilor în cazurile de încălcări grave și repetate ale normelor privind protecția minorilor, în special în domeniul verificării vârstei;
-
interzică algoritmii de recomandare bazați pe angajament pentru utilizatorii minori și să dezactiveze implicit caracteristicile de design care pot genera dependență;
-
garanteze că sistemele de recomandare nu afișează conținut minorilor pe baza profilării;
-
interzică mecanismele asemănătoare jocurilor de noroc, precum „loot boxes”, în jocurile accesibile minorilor;
-
interzică monetizarea sau oferirea de stimulente financiare pentru activități de tip „kidfluencing” (cazurile în care minorii acționează ca influenceri);
-
abordeze provocările etice și juridice generate de aplicațiile bazate pe inteligență artificială care permit manipularea imaginilor (inclusiv prin generarea de imagini de nuditate fără consimțământul persoanei vizate);
-
asigure aplicarea strictă a normelor prevăzute în Legea privind inteligența artificială (AI Act) împotriva chatbot-urilor manipulative sau înșelătoare.
De asemenea, eurodeputații susțin ca tehnologiile persuasive, inclusiv reclamele țintite, marketingul prin influenceri, designul care generează dependență, loot box-urile și modelele algoritmice obscure, să fie reglementate în cadrul viitorului Act privind echitatea digitală.
Raportul solicită Uniunii Europene să adopte măsuri pentru combaterea caracteristicilor manipulative, precum derularea infinită, redarea automată, poveștile care dispar și practicile nocive de gamificare, care exploatează deliberat comportamentul minorilor pentru a stimula implicarea și cheltuielile.
Un nou sondaj Eurobarometru arată că Facebook rămâne cea mai folosită sursă de informare (76%), urmată de Youtube (66%), Instagram (46%) și TikTok (36%). Tinerii între 15 și 24 de ani preferă TikTok și Instagram, în timp ce persoanele peste 55 de ani se bazează mai ales pe Facebook.
Anul trecut, Ministerul Sănătății din Irlanda a înființat un grup de lucru online pentru a examina legăturile dintre anumite tipuri de activități online și efectele negative asupra sănătății fizice și mentale a copiilor și tinerilor.
