Ucraina urmează să primească aproximativ 3,5 miliarde de euro, după ce Consiliul UE a aprobat o a treia plată de granturi și împrumuturi nerambursabile pentru Ucraina în cadrul Facilității pentru Ucraina. Obiectivul principal al Facilității este de a sprijini stabilitatea macrofinanciară a Ucrainei și recuperarea, reconstrucția și modernizarea acesteia.

Cu această a treia plată, Ucraina va primi aproape 20 de miliarde de euro în cadrul Facilității pentru Ucraina, de la intrarea sa în vigoare acum un an, informează un comunicat al Consiliului UE.

Consiliul UE a concluzionat astăzi că Ucraina a îndeplinit condițiile necesare prevăzute în Planul Ucraina pentru a primi o a treia plată din cadrul Facilității Ucraina.

Ucraina a demonstrat cu succes că a pus în aplicare 13 măsuri diferite. Acestea includ, printre altele, adoptarea de reforme pentru a crește utilizarea energiei regenerabile; creșterea autonomiei autorității de reglementare în domeniul energiei; simplificarea procedurilor de trecere a frontierelor în conformitate cu standardele UE; adoptarea unei strategii pentru agricultură și dezvoltare rurală (inclusiv îndepărtarea minelor de teren din zonele agricole); și continuarea activității de întocmire a listei materiilor prime strategice și critice.

Citiți și: UE este la Kiev la trei ani de la debutul războiului Rusiei împotriva Ucrainei: Nu este în joc doar destinul Ucrainei, ci și destinul Europei; Un nou ajutor de 3,5 miliarde de euro pentru Kiev

Planul pentru Ucraina stabilește intențiile Ucrainei în ceea ce privește redresarea, reconstrucția și modernizarea țării și reformele pe care își propune să le întreprindă în următorii patru ani ca parte a procesului său de aderare la UE.

În mai 2024, Consiliul a concluzionat că Planul pentru Ucraina îndeplinește condițiile prealabile pentru ca Ucraina să primească sprijin în valoare de până la 50 de miliarde de euro în cadrul Mecanismului pentru Ucraina, iar în august Consiliul a dat undă verde primei plăți periodice.

Mecanismul pentru Ucraina, care a intrat în vigoare la 1 martie 2024, prevede o finanțare stabilă de până la 50 de miliarde euro sub formă de granturi și de împrumuturi pentru a sprijini redresarea, reconstrucția și modernizarea Ucrainei în perioada 2024-2027.

Din acest cuantum, până la 32 de miliarde euro sunt alocate cu titlu indicativ pentru sprijinirea reformelor și a investițiilor prevăzute în Planul pentru Ucraina, aceasta însemnând că plățile vor fi condiționate de realizarea indicatorilor identificați.

Eurodeputatul Dan Motreanu, alături de mai mulți europarlamentari, a semnat o scrisoare prin care solicită Comisiei Europene să propună măsuri de sprijin pentru regiunile UE aflate la granița cu Rusia, Ucraina și Belarus.

„România este țara din UE cu cea mai lungă frontieră cu Ucraina. Solicităm Comisiei Europene să propună soluții speciale în cadrul Politicii de Coeziune. Acest lucru va permite o redresare economică eficientă, va opri plecările de cetățeni și va consolida comunitățile locale din aceste regiuni”, a scris deputatul european, pe Facebook.

Dan Motreanu a subliniat că cetățenii din aceste regiuni se confruntă zilnic cu efectele negative ale războiului provocat de Rusia în Ucraina, menționând că valul mare de refugiați pune o presiune semnificativă pe sectorul locativ, serviciile medicale și infrastructura publică locală.

De asemenea, europarlamentarul român a avertizat că amenințările hibride, atacurile cibernetice și operațiunile de dezinformare exacerbează și mai mult destabilizarea, subminând coeziunea socială și descurajând investitorii.

„Ca urmare, observăm o depopulare în creștere, falimentul companiilor, o creștere a șomajului și marginalizarea progresivă a acestor regiuni. n calitate de europarlamentar, acționez pentru sprijinirea acestor regiuni. În cadrul Comisiei pentru dezvoltare regională, am susținut un amendament care prevede alocarea a 0,26% din bugetul UE pentru politica de coeziune exclusiv regiunilor de frontieră și zonelor rurale, pentru a sprijini dezvoltarea acestora și pentru a întări securitatea la nivel local”, a concluzionat Dan Motreanu.

Airbus, Dassault Systèmes și peste 90 de companii europene din domeniul tehnologic și grupuri industriale au cerut președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să creeze un fond suveran pentru infrastructură, cu scopul de a consolida investițiile publice în tehnologiile avansate. Apelul a fost făcut într-o scrisoare deschisă, datată 14 martie, obținută de Reuters, relatează Agerpres.

Scrisoarea subliniază nevoia stringentă ca Europa să-și protejeze autonomia strategică în sectoarele critice, în contextul măsurilor recente luate de Statele Unite și Uniunea Europeană. Companiile avertizează că dependența excesivă a Europei de tehnologii externe reprezintă un risc major pentru securitate, fiabilitate și creșterea economică.

Fondul propus ar trebui să finanțeze sectoare esențiale din lanțul valoric tehnologic, cum ar fi calculul cuantic și dezvoltarea semiconductorilor. Semnatarii susțin că o astfel de inițiativă este vitală pentru atingerea independenței tehnologice a Europei.

De asemenea, scrisoarea solicită adoptarea unei politici de achiziții publice “Buy European” („Cumpără european”, n.r.) pentru a stimula cererea și a încuraja companiile europene să investească în tehnologii critice. Această măsură nu ar avea scopul de a exclude jucătorii non-europeni, ci de a crea un mediu competitiv favorabil furnizorilor europeni.

Printre susținătorii apelului se numără OVHcloud, Institutul European de Software, European Startup Network, Asociația Germană de Inteligență Artificială, Amsterdam Internet Exchange (AMS-IX) și banca publică franceză Bpifrance. Scrisoarea a fost adresată și comisarului european pentru tehnologie, Henna Virkkunen.