Connect with us

U.E.

Document Curtea de Conturi Europeană: Uniunea Europeană și-a îmbunătățit în ultimii ani setul de instrumente pentru a face față crizelor financiare

Published

on

© IMF/ Twitter

Impactul pandemiei de COVID-19 depășește cu mult impactul crizei financiare/a datoriilor suverane dintre 2008 și 2012, iar unda de șoc economic continuă să se propage, arată un raport al Curții de Conturi Europene dat publicității joi în care instituția face bilanțul evoluțiilor din ultimul deceniu de la nivelul arhitecturii economice și financiare a UE și semnalează provocările nesoluționate, riscurile potențiale și lacunele în materie de politici, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro. 

În cadrul acestui document de analiză, care se bazează pe audituri și analize anterioare realizate de organizații internaționale și de alte organizații ale UE competente, Curtea observă că setul de instrumente de care dispune Uniunea Europeană pentru a face față crizelor financiare s-a îmbunătățit în ultimii ani. UE a înființat autorități de supraveghere la nivel european în sectorul financiar, a înăsprit reglementarea și supravegherea bancară și a creat un cadru pentru rezoluția ordonată a băncilor. Aceste măsuri au contribuit la combaterea unora dintre deficiențele prezente în supravegherea și în rezoluția bancară în 2009. Au fost demarate de asemenea eforturi de construire a uniunii bancare și a uniunii piețelor de capital. Curtea subliniază însă că subzistă următoarele provocări:

  • nivelul scăzut al profitabilității și al posibilității de rezoluție a băncilor, existența unor niveluri ridicate de credite neperformante în anumite state membre (chiar dacă aceste niveluri tind să se reducă) și diversitatea legislațiilor naționale în materie de insolvență care se aplică băncilor;
  • fragilizarea posibilă a sistemului financiar din cauza pierderilor aferente creditelor, în funcție de durata și de amploarea recesiunii cauzate de criza provocată de pandemia de COVID-19;
  • în pofida unor eforturi importante de a standardiza supravegherea între statele membre, interesele divergente de la nivel național și de la nivelul UE tot nu sunt gestionate în mod eficient și arbitrajul de reglementare rămâne o problemă, așa cum s-a arătat deja în urma unor audituri anterioare desfășurate de Curte cu privire la autoritățile de supraveghere ale UE (ABE, EIOPA și ESMA);
  • instrumentele UE de detectare a riscurilorfinanciare sistemice se aplică deocamdată în principal sectorului bancar, în timp ce cadrul macroprudențial pentru sectorul asigurărilor, pentru cel al pensiilor și pentru intermediarii financiari nebancari este mai puțin dezvoltat și face în continuare obiectul dezbaterilor la nivelul UE.

Curtea subliniază totodată două condiții care trebuie să fie îndeplinite dacă UE dorește să își îndeplinească obiectivele ambițioase de protejare, supraveghere și consolidare a sectorului său financiar: UE trebuie să aloce resurse umane și bugetare suficiente, iar uniunea piețelor de capital și uniunea bancară (al treilea pilon al acesteia lipsește în continuare) trebuie să fie finalizate.

Înainte de criza din 2008, monitorizarea și controlul finanțelor publice erau insuficiente, rezervele bugetare erau scăzute în anumite state membre, iar politicile economice nu erau bine coordonate la nivelul UE. Există unele analogii cu situația din 2020, având în vedere riscul actual ca disparitățile economice dintre statele membre să se adâncească, precum și riscul unei deteriorări importante a deficitelor bugetare și a datoriei publice, antrenată de criza provocată de pandemie, dat fiind că aceasta exercită o presiune considerabilă asupra cheltuielilor și a veniturilor publice.

De asemenea, Curtea de Conturi Europeană consideră că existența unui nivel ridicat al datoriei într-un stat membru înainte de pandemie accentuează vulnerabilitatea acestuia și are o influență importantă asupra capacității sale de a implementa politici, de a ajuta întreprinderile sau de a acorda un sprijin social general.

Criza financiară mondială din perioada 2008-2012, precum și criza economică și cea a datoriilor suverane din zona euro care au rezultat au avut efecte pe termen lung asupra creșterii și a stabilității bugetare în UE. Efectele acestor crize au fost accentuate de deficiențele sistemului financiar al UE și de inadecvarea instrumentelor de politică, a monitorizării și a mediului normativ, precum și de arhitectura instituțională incompletă a zonei euro.

Pandemia de COVID-19 testează în prezent reziliența arhitecturii economice și financiare a UE, din punctul de vedere atât al dimensiunii efectului economic, cât și al amplorii răspunsului public.

Măsurile luate în vederea depășirii efectelor crizei provocate de pandemie asupra economiilor și a finanțelor din UE duc la noi răspunsuri instituționale și la nivel de politici.

Curtea mai semnalează că așa cum s-a observat în audituri anterioare referitoare la coordonarea politicilor fiscal-bugetare în UE, guvernanța economică la nivelul Uniunii Europene devine din ce în ce mai complexă și respectarea normelor este dificil de asigurat, necesitând o marjă largă de apreciere din partea Comisiei și a Consiliului și exercitarea raționamentului profesional al acestora, precum și mult mai multe eforturi din partea statelor membre pentru implementarea reformelor recomandate de UE.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

U.E.

Premierul Poloniei cere o ”reformă profundă care să readucă egalitatea printre principiile fundamentale” ale UE

Published

on

© Kancelaria Premiera/ Flickr

Premierul polonez, Mateusz Morawiecki, a acuzat Uniunea Europeană că are un comportament imperialist față de statele mai mici din blocul european, în contextul în care Varșovia a fost acuzată în repetate rânduri de către Bruxelles că încalcă statul de drept, informează Agerpres.

”Practica politică a arătat că poziţiile Germaniei şi Franţei contează mai mult decât toate celelalte”, a scris Morawiecki într-un articol de opinie publicat pe site-ul Welt, citat de Reuters, pledând pentru o abordare care să se bazeze într-un grad mai ridicat pe consens.

”Avem deci de a face cu o democraţie formală şi o oligarhie de facto în care cei mai puternici deţin puterea”, a spus oficialul polonez, adăugând că imperialismul UE trebuie combătut la fel ca imperialismul rusesc, în condițiile în care acesta din urmă este răspunzător pentru revenirea războiului pe continentul european, împotriva unui stat suveran și independent, conflict soldat cu moartea a mii de persoane, printre care și copii.

Morawiecki a adus în discuție, de asemenea, nevoie de ”reformă profundă care să readucă binele general și egalitatea printre principiile fundamentale ale Uniunii”.

Bruxelles-ul critică de mai mult timp recentele reforme ale sistemului judiciar din Polonia, care, în opinia sa, nu garantează imparţialitatea şi independenţa sistemului juridic polonez şi, prin urmare, încalcă legislaţia UE.

Într-o recentă recidivă a răzvrătirii, Varșovia a amenințat Uniunea Europeană că îşi va exercita dreptul de veto pentru a bloca iniţiative europene dacă nu va primi banii din Planul Național de Redresare și Reziliență, în valoare de 35,4 miliarde de euro.

Acesta a fost aprobat deja de Comisia Europeană la începutul lunii iunie, dar nu a parcurs și celelalte etape ale procesului de aprobare, astfel încât primele tranșe din fondurile Mecanismului de Redresare și Reziliență să intre în vistieria Poloniei. 

Continue Reading

U.E.

Atena închide ”un capitol dificil” și ”nu va mai fi o excepție în zona euro”. După 12 ani, Grecia va ieși de sub supravegherea extinsă a Comisiei Europene

Published

on

© European Union, 2022

Grecia va ieși, în data de 20 august, din așa-numitul cadru de supraveghere extinsă impuse de Uniunea Europeană, a anunțat miercuri ministrul de Finanțe de la Atena, o măsură care va da o mai mare libertate în elaborarea politicii economice, anunță Reuters, citat de Agerpres.

”După 12 ani, un capitol dificil pentru ţara noastră se va încheia. Grecia revine la o normalitate europeană şi nu va mai fi o excepţie în zona euro”, a declarat ministrul grec al Finanţelor, Christos Staikouras.

Potrivit acestuia, faptul că autorităţile de la Atena şi-au îndeplinit cea mai mare parte a angajamentelor şi promisiunilor asumate faţă de Bruxelles a fost confirmat într-o scrisoare trimisă de vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, şi comisarul european pentru Economie, Paolo Gentiloni.

Conform aceluiași oficial de la Atena, ieșirea Greciei de sub supravegherea extinsă a Comisiei Europene va permite acestei țări un spațiu mai mare în implementarea politicii economice și va duce țara mai aproape de obiectivul să de a recâștiga ratingul ”recomandat pentru investiții”.

La începutul lunii aprilie, statul elen a reușit să ramburseze ultima tranșă din împrumuturile acordate de Fondul Monetar Internațional, cu doi ani mai devreme decât era programat.

Între 2010 şi 2015, Grecia a avut nevoie de trei pachete internaţionale de asistenţă de la Uniunea Europeană şi FMI, cu o valoare totală de peste 260 de miliarde de euro.

Începând cu 2018, când s-au finalizat programele de asistenţă, Grecia şi-a asigurat necesităţile de finanţare exclusiv de pe piaţă. Tot în același ani, evoluţiile şi politicile economice ale Greciei au fost monitorizate de Comisia Europeană, în regim de supraveghere extinsă.

Continue Reading

U.E.

UE alocă 246 milioane de euro pentru furnizarea de servicii esențiale refugiaților palestinieni

Published

on

© UNICEF, 2019/Source: EC - Audiovisual Service

Uniunea Europeană și-a confirmat astăzi rolul de partener de lungă durată, previzibil și de încredere al Agenției Organizației Națiunilor Unite de Ajutorare și Lucrări pentru Refugiații Palestinieni din Orientul Apropiat (UNRWA) și drept unul dintre cei mai mari donatori ai acesteia, adoptând o contribuție multianuală în valoare de 261 de milioane de euro, care va permite asigurarea unor resurse financiare previzibile pentru agenție în vederea furnizării de servicii esențiale refugiaților palestinieni.

În conformitate cu Declarația comună UE-UNRWA 2021-2024, aceasta include finanțarea pe trei ani a UE pentru UNRWA, în valoare totală de 246 de milioane EUR, la care se adaugă o sumă suplimentară de 15 milioane EUR din Fondul pentru Alimente și Reziliență pentru a aborda insecuritatea alimentară și a atenua impactul războiului din Ucraina.

Din 1971, parteneriatul strategic dintre Uniunea Europeană și UNRWA se bazează pe obiectivul comun de a sprijini dezvoltarea umană, nevoile umanitare și de protecție ale refugiaților palestinieni și de a promova stabilitatea în Orientul Mijlociu.

La 17 noiembrie 2021, comisarul general al UNRWA, Philippe Lazzarini, ÎR/VP Joswp Borrell și comisarul Oliver Várhelyi au semnat “Declarația comună UE-UNRWA privind sprijinul UE pentru UNRWA (2021-2024)”, care marchează cea de-a 50-a aniversare a parteneriatului UE-UNRWA. În declarația comună, Uniunea Europeană se angajează să continue să sprijine UNRWA din punct de vedere politic și să asigure resurse financiare previzibile și multianuale. UNRWA se confruntă cu provocări semnificative în îndeplinirea mandatului său din cauza deficitelor financiare recurente.

Există o nevoie urgentă ca UNRWA să se reformeze și să identifice modalități inovatoare de a menține furnizarea de servicii pentru refugiați. UE sprijină UNRWA în continuarea acestor eforturi de reformă internă pentru a asigura o bază financiară solidă și sustenabilă, care include concentrarea asupra serviciilor de bază pentru cei mai vulnerabili.

În plus, UE continuă să facă tot posibilul pentru a ajunge la donatorii existenți și potențiali pentru a plasa agenția pe un model fiscal sustenabil și pentru a asigura o repartizare mai echitabilă a contribuțiilor.

 

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Miniștrii de externe ai G7 și UE solicită Rusiei să restituie imediat autorităților ucrainene controlul deplin aspura centralei nucleare de la Zaporojie

U.E.4 hours ago

Premierul Poloniei cere o ”reformă profundă care să readucă egalitatea printre principiile fundamentale” ale UE

ROMÂNIA4 hours ago

Dezvoltare durabilă: Guvernul a aprobat proiectul de lege privind ratificarea acordului de împrumut de 600 milioane de euro dintre România și BIRD

ROMÂNIA5 hours ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

U.E.7 hours ago

Atena închide ”un capitol dificil” și ”nu va mai fi o excepție în zona euro”. După 12 ani, Grecia va ieși de sub supravegherea extinsă a Comisiei Europene

ROMÂNIA7 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă: Nu există date care să justifice niciun fel de îngrijorare cu privire la centrala nucleară de la Zaporojie

ROMÂNIA7 hours ago

Marcel Boloș: În ultimele trei luni am lansat măsuri de 1,5 miliarde de euro pentru sprijinirea mediului de afaceri

ROMÂNIA8 hours ago

Președintele Adunării Naționale a Coreei de Sud a discutat cu Marcel Ciolacu despre exportul de reactoare nucleare şi despre cooperare în domeniul sănătății

FONDURI EUROPENE9 hours ago

MIPE va lansa până la sfârșitul anului 2023 toate apelurile majore de proiecte aferente perioadei de programare 2021-2027: Avem o șansă istorică pe care nu putem să o ratăm

SUA9 hours ago

SUA vor oferi 89 milioane de dolari Ucrainei pentru eforturile de îndepărtare a rămășițelor explozive rusești

ROMÂNIA5 hours ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL6 days ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA1 week ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA1 week ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.1 week ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Republica Moldova dorește ”să cumpere gaze din România”. Președinta Maia Sandu: Acest lucru este critic pentru a ne asigura că oamenii noștri nu vor îngheța la iarnă

Team2Share

Trending