Connect with us

U.E.

Document Curtea de Conturi Europeană: Uniunea Europeană și-a îmbunătățit în ultimii ani setul de instrumente pentru a face față crizelor financiare

Published

on

© IMF/ Twitter

Impactul pandemiei de COVID-19 depășește cu mult impactul crizei financiare/a datoriilor suverane dintre 2008 și 2012, iar unda de șoc economic continuă să se propage, arată un raport al Curții de Conturi Europene dat publicității joi în care instituția face bilanțul evoluțiilor din ultimul deceniu de la nivelul arhitecturii economice și financiare a UE și semnalează provocările nesoluționate, riscurile potențiale și lacunele în materie de politici, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro. 

În cadrul acestui document de analiză, care se bazează pe audituri și analize anterioare realizate de organizații internaționale și de alte organizații ale UE competente, Curtea observă că setul de instrumente de care dispune Uniunea Europeană pentru a face față crizelor financiare s-a îmbunătățit în ultimii ani. UE a înființat autorități de supraveghere la nivel european în sectorul financiar, a înăsprit reglementarea și supravegherea bancară și a creat un cadru pentru rezoluția ordonată a băncilor. Aceste măsuri au contribuit la combaterea unora dintre deficiențele prezente în supravegherea și în rezoluția bancară în 2009. Au fost demarate de asemenea eforturi de construire a uniunii bancare și a uniunii piețelor de capital. Curtea subliniază însă că subzistă următoarele provocări:

  • nivelul scăzut al profitabilității și al posibilității de rezoluție a băncilor, existența unor niveluri ridicate de credite neperformante în anumite state membre (chiar dacă aceste niveluri tind să se reducă) și diversitatea legislațiilor naționale în materie de insolvență care se aplică băncilor;
  • fragilizarea posibilă a sistemului financiar din cauza pierderilor aferente creditelor, în funcție de durata și de amploarea recesiunii cauzate de criza provocată de pandemia de COVID-19;
  • în pofida unor eforturi importante de a standardiza supravegherea între statele membre, interesele divergente de la nivel național și de la nivelul UE tot nu sunt gestionate în mod eficient și arbitrajul de reglementare rămâne o problemă, așa cum s-a arătat deja în urma unor audituri anterioare desfășurate de Curte cu privire la autoritățile de supraveghere ale UE (ABE, EIOPA și ESMA);
  • instrumentele UE de detectare a riscurilorfinanciare sistemice se aplică deocamdată în principal sectorului bancar, în timp ce cadrul macroprudențial pentru sectorul asigurărilor, pentru cel al pensiilor și pentru intermediarii financiari nebancari este mai puțin dezvoltat și face în continuare obiectul dezbaterilor la nivelul UE.

Curtea subliniază totodată două condiții care trebuie să fie îndeplinite dacă UE dorește să își îndeplinească obiectivele ambițioase de protejare, supraveghere și consolidare a sectorului său financiar: UE trebuie să aloce resurse umane și bugetare suficiente, iar uniunea piețelor de capital și uniunea bancară (al treilea pilon al acesteia lipsește în continuare) trebuie să fie finalizate.

Înainte de criza din 2008, monitorizarea și controlul finanțelor publice erau insuficiente, rezervele bugetare erau scăzute în anumite state membre, iar politicile economice nu erau bine coordonate la nivelul UE. Există unele analogii cu situația din 2020, având în vedere riscul actual ca disparitățile economice dintre statele membre să se adâncească, precum și riscul unei deteriorări importante a deficitelor bugetare și a datoriei publice, antrenată de criza provocată de pandemie, dat fiind că aceasta exercită o presiune considerabilă asupra cheltuielilor și a veniturilor publice.

De asemenea, Curtea de Conturi Europeană consideră că existența unui nivel ridicat al datoriei într-un stat membru înainte de pandemie accentuează vulnerabilitatea acestuia și are o influență importantă asupra capacității sale de a implementa politici, de a ajuta întreprinderile sau de a acorda un sprijin social general.

Criza financiară mondială din perioada 2008-2012, precum și criza economică și cea a datoriilor suverane din zona euro care au rezultat au avut efecte pe termen lung asupra creșterii și a stabilității bugetare în UE. Efectele acestor crize au fost accentuate de deficiențele sistemului financiar al UE și de inadecvarea instrumentelor de politică, a monitorizării și a mediului normativ, precum și de arhitectura instituțională incompletă a zonei euro.

Pandemia de COVID-19 testează în prezent reziliența arhitecturii economice și financiare a UE, din punctul de vedere atât al dimensiunii efectului economic, cât și al amplorii răspunsului public.

Măsurile luate în vederea depășirii efectelor crizei provocate de pandemie asupra economiilor și a finanțelor din UE duc la noi răspunsuri instituționale și la nivel de politici.

Curtea mai semnalează că așa cum s-a observat în audituri anterioare referitoare la coordonarea politicilor fiscal-bugetare în UE, guvernanța economică la nivelul Uniunii Europene devine din ce în ce mai complexă și respectarea normelor este dificil de asigurat, necesitând o marjă largă de apreciere din partea Comisiei și a Consiliului și exercitarea raționamentului profesional al acestora, precum și mult mai multe eforturi din partea statelor membre pentru implementarea reformelor recomandate de UE.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Marian-Jean Marinescu

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu apreciază că programul Orizont Europa ”devine extrem de important” în contextul ”transformărilor economice necesare pentru a atinge țintele de mediu”

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu apreciază că emblematicul program Orizont Europa ”devine extrem de important” în contextul Pactului Ecologic European și al transformărilor economice necesare pentru a atinge țintele de mediu stabilite pentru fiecare industrie.

Astfel, Parlamentul European a adoptat ”raportul privind stabilirea celor 10 parteneriate instituționalizate, întreprinderile public-private organizate în funcție de domeniile de cercetare prioritate pentru Uniune, așa numitele Joint Undertakings.”

”Cu un buget de 10 miliarde euro fonduri publice, care urmează să fie dublat de fondurile private, funcționarea celor 10 parteneriate a fost astfel gândită încât să contribuie la creșterea nivelului de deschidere către partenerii privați, al transparenței și al gradului de incluziune a actorilor relevanți din fiecare domeniu de activitate”, a detaliat Marian-Jean Marinescu.

Acesta a explicat că varianta propusă de Parlamentul European ”a urmărit simplificarea considerabilă a procedurilor administrative și a crescut gradul de flexibilitate pentru a permite accesul mai facil al întreprinderilor mici și mijlocii și a crește atractivitatea acestor programe de cercetare.”

”Una dintre cele mai importante modificări aduse de PE și acceptată de Consiliu este cea prin care principiul <<a nu dăuna mediului>> este limitat la activitățile stabilite deja prin reglementările referitoare la taxonomie. Un bun exemplu al importanței acestor îndreprinderi mixte de cercetare este Clean Aviation – O aviație curată- destinat găsirii acelor tehnologii care să reducă emisiile poluante din sectorul aviatic și, în același timp să favorizeze crearea de noi locuri de muncă”, a explicat eurodeputatul român.

Programul-cadru pentru cercetare Orizont Europa are un buget total care se ridică la 95,5 miliarde de euro, din care 5,4 miliarde de euro provin din planul de relansare Next Generation EU, și care va ajuta sistemele de sănătate ale UE să se pregătească pentru viitoarele pandemii și industria sa să decarbonizeze și să inoveze.

Orizont Europa include cel mai mare buget de până acum pentru cercetare și digitalizare. El va susține și IMM-urile inovatoare, infrastructura europeană de cercetare și include o sumă suplimentară de 1 miliard de euro, asigurată de Parlament, pentru cercetarea sprijinită prin Consiliul European pentru Cercetare.

Programul este axat pe trei piloni:

  •  Pilonul privind Excelența științifică va susține proiectele de cercetare de frontieră dezvoltate și conduse chiar de cercetători prin intermediul Consiliului European pentru Cercetare (CEC). Prin acest pilon vor fi finanțate bursele și schimburile de experiență pentru cercetători prin acțiunile Marie Skłodowska-Curie și se vor face investiții în infrastructura de cercetare.
  •  Pilonul privind Provocările globale și competitivitatea industrială europeană va sprijini în mod direct cercetarea legată de schimbările de la nivelul societății, precum și de capacitățile tehnologice și industriale. Cu ajutorul acestui pilon se vor stabili aspectele pe care se vor concentra misiunile de cercetare de la nivelul întregii Uniuni Europene. Pilonul include și activități desfășurate de Centrul Comun de Cercetare (JRC). Obiectivul centrului este a de susține factorii decizionali de la nivelul Uniunii și de la nivel național și de a le pune la dispoziție date științifice independente și asistență tehnică.
  •  Pilonul privind Europa inovatoare vine să transforme Europa într-un lider în domeniul inovării creatoare de piețe. Un alt obiectiv al acestui pilon este de a consolida și mai mult Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT) și de a stimula, astfel, integrarea companiilor din acest sector, a cercetării, a învățământului superior și a antreprenoriatului.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisarul european pentru energie: UE evaluează posibilitatea achiziției comune de gaze între statele membre

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

UE evaluează posibilitatea achiziției comune de gaze între statele membre, o propunere care dacă ar fi aplicată, ar îmbunătăți reziliența sistemului energetic european, a declarat marți comisarul pentru energie Kadri Simson, în urma reuniunii miniștrilor de resort la Luxemburg pentru a discuta despre soluțiile comune pentru contracararea valului de scumpiri ale energiei din ultimele două luni, relatează Reuters, preluat de Agerpres.

„Va trebui să evaluăm avantajele și dezavantajele unui astfel de sistem”, a declarat comisarul european pentru energie, Kadri Simson. „Sunt multe aspecte care trebuie luate în considerare – cine va plăti costurile de achiziție și stocare a gazului, cum va fi transportat gazul din diferite regiuni”, a explicat aceasta, într-o conferință de presă, adăugând că achiziția comună de gaz se numără printre o serie de opțiuni pe care UE le analizează pentru a-și face sistemul de gaze mai rezilient.

Potrivit oficialilor UE, prețul gazelor în Europa a crescut cu peste 170% de la începutul anului.

Unele țări ale UE, printre care Franța și Spania, solicită o reformă structurală a pieței energetice a blocului, în timp ce altele au adoptat poziția conform căreia criza este doar temporară și nu necesită schimbări radicale. Nouă state membre ale UE, printre care și Germania, sunt ferme în convingerea lor de a nu susține o revizuire a pieței energiei electrice.

În acest sens, comisarul european a menționat că se fac eforturi pentru a îmbunătăți funcționarea pieței europene a gazelor naturale, în special în contextul dependenței de rolul lor în tranziția ecologică, înlocuind sursele de energie mai poluante, precum cărbunele și lignitul, și echilibrând utilizarea surselor regenerabile intermitente, în timp ce se dezvoltă alte surse alternative.

Citiți și Starea Uniunii Energetice 2021: Sursele regenerabile depășesc combustibilii fosili ca sursă principală de energie a UE

Astfel, Comisia Europeană va prezenta, în decembrie, un pachet legislativ cuprinzător conceput pentru a decarboniza piața internă a gazelor natuale și pentru a crea o piață pentru hidrogen, a mai informat Kadri Simson. „Acest lucru ne permite, de asemenea, să evaluăm lichiditatea, transparența și flexibilitatea pieței gazelor în general și să analizăm aspecte legate de stocare, achiziții comune și responsabilizarea consumatorilor”, a mai precizat aceasta. 

Discuțiile de urgență care a avut loc marți, în Consiliu, s-a desfășurat pe fondul unor divergențe profunde între cele 27 de state membre cu privire la modul de abordare a crizei prețurilor, care a dus la creșterea dramatică a facturilor consumatorilor în ultimele luni.

Valul de creșteri de prețuri nu se estimează că se va atenua prea curând, astfel că miniștrii au discutat o serie de măsuri pe termen scurt propuse de Comisia Europeană pentru a ajuta consumatorii și întreprinderile să facă față turbulențelor. Totuși, ei nu au reușit să ajungă la un acord asupra unor noi măsuri menite să frâneze valul de scumpiri ale facturilor la energie după reuniune de la Luxemburg.

Comisia Europeană a adoptat pe 13 octombrie o comunicare care cuprinde o serie de măsuri și recomandări pentru a face față creșterii excepționale a prețurilor la energie la nivel mondial, care se preconizează că va dura până la sfârșitul iernii, și pentru a ajuta populația și întreprinderile europene. Setul de instrumente pe care statele membre le pot utiliza pentru a aborda creșterea prețurilor pe termen scurt: de exemplu, prin reducerea ratei taxei pe valoarea adăugată și/sau a altor taxe pe energie, prin adoptarea de măsuri specifice pentru a sprijini consumatorii săraci și vulnerabili sau prin alte măsuri temporare de sprijinire a gospodăriilor și a întreprinderilor mici.

În acest context, comisarul european pentru energie a precizat că este important „să coordonăm aceste acțiuni pentru a asigura buna funcționare și beneficiile pieței noastre energetice comune”, statele membre având libertatea, în același timp, să pună în aplicare „acele măsuri care sunt cele mai potrivite pentru situația și pentru cetățenii săi”, având în vedere că„ statele membre diferă foarte mult în ceea ce privește mixul de energie, politicile fiscale și situația socială, ceea ce înseamnă că nu există o soluție unică pentru toate”.

Totuși, în rândul statelor membre există „un consens larg în ceea ce privește factorii determinanți ai actualei creșteri a prețurilor, aceasta fiind cauzată de cererea extraordinară de gaze la nivel mondial, nu de configurația noastră de piață”, a spus Kadri Simson. „M-am bucurat să văd că multe state membre au recunoscut acest lucru astăzi”, a adăugat oficialul european. 

De altfel, aceasta a subliniat că „actualul model de piață oferă un cadru stabil care furnizează mai multe surse de energie regenerabilă, îmbunătățește integrarea transfrontalieră și, în general, asigură energie mai ieftină pentru toți consumatorii”.

 

 

 

Continue Reading

Cristian Bușoi

Cristian Bușoi, raportorul PE pentru EU4Health, a semnat Carta Albă pentru lupta împotriva cancerului de ficat: Niciun pacient nu trebuie lăsat în urmă

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Europarlamentarul Cristian Bușoi, raportor al Parlamentului European pentru EU4Health, a semnat marți Casa Albă consacrată luptei împotriva cancerului de ficat, subliniind că “niciun pacient cu cancer de ficat nu trebuie lăsat în urmă”.

Aceasta este deviza Cartei Albe pe care Bușoi a semnat-o în calitate de membru al Comisiei pentru Sănătate din Parlamentul European și responsabil al Programului de Sănătate din UE.

“În calitate de raportor al Parlamentului European pentru EU4Health, a fost important pentru mine să mă asigur că lupta împotriva bolilor cronice și în special a cancerului va fi bine finanțată. Avem in EU4Health un plafon minim garantat pentru prevenirea bolilor cronice, iar acest lucru va asigura un echilibru corect și va determina o cheltuire corectă a banilor în direcția cea bună pentru sănătatea și viața pacienților”, a afirmat europarlamentarul român.

El a insistat că o prevenție eficiență, diagnosticul timpuriu și îngrijirile de calitate pe toate durata vieții pentru pacienții cu cancer vor reduce semnificativ povara bolii. În plus, crearea unor rețele transnaționale de excelență este inclusă ca acțiune în cadrul EU4Health.

“Astăzi, ne aflăm la o răscruce de drumuri în lupta noastră împotriva cancerului de ficat, în Europa”, a subliniat el, arătând că peste 98.000 de cetățeni europeni sunt diagnosticați cu cancer hepatic, în timp ce aproximativ 89.000 mor din cauza bolii în fiecare an.

“Există discrepanțe mari între țările UE în ceea ce privește punerea în aplicare a celor mai bune practici și de aici și diferențe privind ratele de supraviețuire. Acest lucru trebuie să se schimbe și am convingerea că EU4Health va ajuta la această schimbare în bine”, a conchis Cristian Bușoi.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Marian-Jean Marinescu9 hours ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu apreciază că programul Orizont Europa ”devine extrem de important” în contextul ”transformărilor economice necesare pentru a atinge țintele de mediu”

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Comisarul european pentru energie: UE evaluează posibilitatea achiziției comune de gaze între statele membre

Cristian Bușoi9 hours ago

Cristian Bușoi, raportorul PE pentru EU4Health, a semnat Carta Albă pentru lupta împotriva cancerului de ficat: Niciun pacient nu trebuie lăsat în urmă

ROMÂNIA9 hours ago

Infografic Monitorul Social: Românii cu cele mai mici venituri câștigă sub 1600 de euro pe an, adică sub 5 euro pe zi

ROMÂNIA10 hours ago

Comandamentul SUA pentru Europa a donat României 18.000 de teste COVID-19: “Vom fi în continuare alături de prietenul și aliatul nostru, România”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI10 hours ago

Eurodeputatul Mircea Hava: Grupul PPE dorește ca UE să fie cu adevărat o uniune, în care tarifele de roaming și internet mobil să fie la același preț ca ”acasă” pentru încă 10 ani

U.E.10 hours ago

Reprezentantul UE în Turcia salută evitarea unei crize după ce Recep Tayyip Erdogan a revenit asupra deciziei de a expulza 10 ambasadori

REPUBLICA MOLDOVA11 hours ago

Ursula von der Leyen a avut o convorbire telefonică cu Maia Sandu: UE va ajuta Republica Moldova să facă față problemei aprovizionării cu gaze

GENERAL11 hours ago

Institutul European de Inovare & Tehnologie impulsionează redresarea și creșterea sustenabilă a sectoarelor culturale și creative din Europa

Daniel Buda11 hours ago

Eurodeputatul Daniel Buda: Comisia Europeană trebuie să susțină investițiile în tehnologii pentru îmbunătățirea condițiilor de transport al animalelor

GENERAL14 hours ago

Dragoș Pîslaru, despre digitalizarea pieței muncii: PNRR poate așeza România în avangarda Europei prin reformele sistemice pe care le propune

ROMÂNIA1 day ago

Serbia donează României medicamente și concentratoare de oxigen pentru bolnavii de COVID-19: Suntem alături de voi în cele mai grele momente

ROMÂNIA1 day ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG: Am bugetat peste 250 milioane de lei în următorii trei ani pentru dezvoltarea antreprenoriatului digital

NATO5 days ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ6 days ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu6 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi6 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi6 days ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi6 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

Team2Share

Trending