Connect with us

U.E.

Document Curtea de Conturi Europeană: Uniunea Europeană și-a îmbunătățit în ultimii ani setul de instrumente pentru a face față crizelor financiare

Published

on

© IMF/ Twitter

Impactul pandemiei de COVID-19 depășește cu mult impactul crizei financiare/a datoriilor suverane dintre 2008 și 2012, iar unda de șoc economic continuă să se propage, arată un raport al Curții de Conturi Europene dat publicității joi în care instituția face bilanțul evoluțiilor din ultimul deceniu de la nivelul arhitecturii economice și financiare a UE și semnalează provocările nesoluționate, riscurile potențiale și lacunele în materie de politici, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro. 

În cadrul acestui document de analiză, care se bazează pe audituri și analize anterioare realizate de organizații internaționale și de alte organizații ale UE competente, Curtea observă că setul de instrumente de care dispune Uniunea Europeană pentru a face față crizelor financiare s-a îmbunătățit în ultimii ani. UE a înființat autorități de supraveghere la nivel european în sectorul financiar, a înăsprit reglementarea și supravegherea bancară și a creat un cadru pentru rezoluția ordonată a băncilor. Aceste măsuri au contribuit la combaterea unora dintre deficiențele prezente în supravegherea și în rezoluția bancară în 2009. Au fost demarate de asemenea eforturi de construire a uniunii bancare și a uniunii piețelor de capital. Curtea subliniază însă că subzistă următoarele provocări:

  • nivelul scăzut al profitabilității și al posibilității de rezoluție a băncilor, existența unor niveluri ridicate de credite neperformante în anumite state membre (chiar dacă aceste niveluri tind să se reducă) și diversitatea legislațiilor naționale în materie de insolvență care se aplică băncilor;
  • fragilizarea posibilă a sistemului financiar din cauza pierderilor aferente creditelor, în funcție de durata și de amploarea recesiunii cauzate de criza provocată de pandemia de COVID-19;
  • în pofida unor eforturi importante de a standardiza supravegherea între statele membre, interesele divergente de la nivel național și de la nivelul UE tot nu sunt gestionate în mod eficient și arbitrajul de reglementare rămâne o problemă, așa cum s-a arătat deja în urma unor audituri anterioare desfășurate de Curte cu privire la autoritățile de supraveghere ale UE (ABE, EIOPA și ESMA);
  • instrumentele UE de detectare a riscurilorfinanciare sistemice se aplică deocamdată în principal sectorului bancar, în timp ce cadrul macroprudențial pentru sectorul asigurărilor, pentru cel al pensiilor și pentru intermediarii financiari nebancari este mai puțin dezvoltat și face în continuare obiectul dezbaterilor la nivelul UE.

Curtea subliniază totodată două condiții care trebuie să fie îndeplinite dacă UE dorește să își îndeplinească obiectivele ambițioase de protejare, supraveghere și consolidare a sectorului său financiar: UE trebuie să aloce resurse umane și bugetare suficiente, iar uniunea piețelor de capital și uniunea bancară (al treilea pilon al acesteia lipsește în continuare) trebuie să fie finalizate.

Înainte de criza din 2008, monitorizarea și controlul finanțelor publice erau insuficiente, rezervele bugetare erau scăzute în anumite state membre, iar politicile economice nu erau bine coordonate la nivelul UE. Există unele analogii cu situația din 2020, având în vedere riscul actual ca disparitățile economice dintre statele membre să se adâncească, precum și riscul unei deteriorări importante a deficitelor bugetare și a datoriei publice, antrenată de criza provocată de pandemie, dat fiind că aceasta exercită o presiune considerabilă asupra cheltuielilor și a veniturilor publice.

De asemenea, Curtea de Conturi Europeană consideră că existența unui nivel ridicat al datoriei într-un stat membru înainte de pandemie accentuează vulnerabilitatea acestuia și are o influență importantă asupra capacității sale de a implementa politici, de a ajuta întreprinderile sau de a acorda un sprijin social general.

Criza financiară mondială din perioada 2008-2012, precum și criza economică și cea a datoriilor suverane din zona euro care au rezultat au avut efecte pe termen lung asupra creșterii și a stabilității bugetare în UE. Efectele acestor crize au fost accentuate de deficiențele sistemului financiar al UE și de inadecvarea instrumentelor de politică, a monitorizării și a mediului normativ, precum și de arhitectura instituțională incompletă a zonei euro.

Pandemia de COVID-19 testează în prezent reziliența arhitecturii economice și financiare a UE, din punctul de vedere atât al dimensiunii efectului economic, cât și al amplorii răspunsului public.

Măsurile luate în vederea depășirii efectelor crizei provocate de pandemie asupra economiilor și a finanțelor din UE duc la noi răspunsuri instituționale și la nivel de politici.

Curtea mai semnalează că așa cum s-a observat în audituri anterioare referitoare la coordonarea politicilor fiscal-bugetare în UE, guvernanța economică la nivelul Uniunii Europene devine din ce în ce mai complexă și respectarea normelor este dificil de asigurat, necesitând o marjă largă de apreciere din partea Comisiei și a Consiliului și exercitarea raționamentului profesional al acestora, precum și mult mai multe eforturi din partea statelor membre pentru implementarea reformelor recomandate de UE.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Comisar european: Energia nucleară are un rol de jucat în construirea unui sistem energetic mai rezilient și mai curat

Published

on

© European Union, 2025/Source: EC - Audiovisual Service

Uniunea Europeană va avea nevoie de investiții de aproximativ 241 miliarde de euro până în 2050 pentru a extinde durata de viață a reactoarelor nucleare existente și pentru a construi noi reactoare de mari dimensiuni, potrivit celui de-al optulea Program Ilustrativ pentru Energie Nucleară (PINC), publicat de Comisia Europeană. Investiții suplimentare vor fi necesare pentru dezvoltarea reactoarelor modulare mici (SMR), reactoarelor modulare avansate (AMR), microreactoarelor și fuziunii nucleare pe termen lung.

Comisia subliniază că, pentru unele state membre, energia nucleară este o componentă esențială în strategiile de decarbonizare, competitivitate industrială și securitate energetică. Se estimează că, până în 2040, peste 90% din energia electrică produsă în Uniunea Europeană va proveni din surse decarbonizate – în principal energie regenerabilă, completată de energia nucleară.

Capacitatea instalată de energie nucleară în UE este preconizată să crească de la 98 GWe în 2025 la aproximativ 109 GWe în 2050.

„Pentru a realiza cu adevărat tranziția către energie curată, avem nevoie de toate soluțiile energetice cu emisii zero și scăzute de carbon. Energia nucleară are un rol de jucat în construirea unui sistem energetic mai rezilient și mai curat. Asigurarea condițiilor-cadru necesare va permite UE să își mențină leadershipul industrial în acest sector, păstrând în același timp cele mai înalte standarde de siguranță și o gestionare responsabilă a deșeurilor radioactive”, a declarat Dan Jørgensen, comisar european pentru Energie și Locuințe.

Comisia atrage atenția că păstrarea standardelor ridicate de siguranță nucleară, securitate și garanții, precum și gestionarea responsabilă a deșeurilor radioactive, rămân priorități esențiale. Sunt necesare progrese în dezvoltarea infrastructurii pentru depozitarea deșeurilor și combustibilului nuclear uzat, dar și în eficientizarea proceselor de dezafectare.

Programul PINC mai evidențiază nevoia de cooperare între autoritățile naționale de reglementare pentru accelerarea proceselor de licențiere, precum și colaborarea internațională cu parteneri de încredere pentru diversificarea surselor de combustibil nuclear.

Totodată, Comisia susține formarea profesională a forței de muncă, atragerea de talente noi și sprijinirea startup-urilor inovatoare din domeniul nuclear, în paralel cu promovarea și comercializarea noilor tehnologii de vârf – precum SMR-urile, AMR-urile și fuziunea nucleară.

Prin acest program, UE urmărește să consolideze poziția industriei nucleare europene într-un sector strategic, care să contribuie decisiv la atingerea obiectivelor climatice ale continentului.

Continue Reading

G7

În preambulul summitului G7, Ucraina primește din partea Comisiei Europene o nouă tranșă de un miliard de euro, parte din contribuția UE la inițiativa G7

Published

on

© European Union, 2023/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a plătit cea de-a cincea tranșă din împrumutul excepțional de asistență macrofinanciară (AMF) acordat Ucrainei, în valoare de 1 miliard de euro.

Gestul, care vine înainte de summitul G7 din Canada, consolidează și mai mult rolul UE de cel mai mare donator al Ucrainei de la începutul războiului de agresiune al Rusiei, cu un sprijin total care se apropie de 150 de miliarde de euro.

Asistența macrofinanciară (AMF) în valoare de 18,1 miliarde de euro acordată de UE face parte din inițiativa privind accelerarea veniturilor extraordinare (ERA) condusă de G7, care urmărește să ofere Ucrainei sprijin în valoare de aproximativ 45 de miliarde de euro.

Aceste împrumuturi urmează să fie rambursate folosind veniturile provenite din inghețaea activelor statului rus deținute în UE, arată Comisia Europeană într-un comunicat

Cu această ultimă plată, totalul împrumuturilor acordate de Comisie Ucrainei în cadrul mecanismului mai sus menționat ajunge la 7 miliarde de euro de la începutul anului 2025.

După cum au convenit liderii europeni în cadrul Consiliului European extraordinar de la începutul lunii martie și după cum a reiterat președinta Ursula von der Leyen, Comisia este pregătită să suplimenteze contribuția UE la inițiativa împrumuturilor ERA, dacă este necesar. Comisia rămâne în contact strâns cu autoritățile ucrainene în ceea ce privește plățile viitoare.

În cazul în care Ucraina prezintă o cerere, Comisia este pregătită să răspundă rapid.

Acest lucru ar permite UE să sprijine orice creștere esențială a cheltuielilor militare în săptămânile și lunile următoare, contribuind la asigurarea unei poziții puternice a Ucrainei înaintea oricăror potențiale negocieri de pace.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Germania va acorda Ucrainei un nou ajutor militar în valoare de 9 mld. de euro. O parte a finanțării va acoperi producția de arme cu rază lungă de acțiune

Published

on

© President of Ukraine Official Website

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a întâlnit joi, la Kiev, cu ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, pentru a discuta despre dezvoltarea comună a unor sisteme de armament moderne, precum rachetele de croazieră cu rază lungă de acțiune, dronele și rachetele tactice. Cu acest prilej, oficialul german a anunțat un nou pachet de sprijin militar pentru Ucraina în valoare de 9 miliarde de euro, relatează DW.

„Imaginea războiului s-a schimbat”, a declarat Pistorius în cadrul vizitei. „Dacă la început erau în centrul atenției avioanele de luptă și tancurile, apoi mulți ani a fost vorba despre artilerie — și încă este —, acum conflictele moderne se concentrează tot mai mult pe războiul electromagnetic și pe drone”, a subliniat ministrul german.

Cei doi oficiali au discutat despre localizarea producției de sisteme de apărare aeriană în Ucraina și au convenit asupra unor investiții suplimentare în industria de apărare – în special creșterea producției comune de arme atât în Ucraina, cât și în Germania, potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale de la Kiev.

„Când vorbim despre producție, ne referim la capacitățile noastre pe distanțe lungi – dronele noastre, tehnologiile ucrainene în domeniul rachetelor și alte instrumente cu rază lungă de acțiune”, a declarat Zelenski.

La rândul său, ministrul german al apărării a subliniat eficacitatea dronelor ucrainene, utilizarea lor pe câmpul de luptă și expertiza tehnologică dobândită de Ucraina în lupta împotriva agresiunii ruse.

„Cu toții trebuie să învățăm din asta. Și cred că trebuie să avansăm și în sectorul industrial. De aceea vorbim despre parteneriatele pe care vrem să le construim. Vrem mai multe astfel de parteneriate, atât în Germania, cât și în Ucraina, pentru a accelera producția de arme în interesul comun și pentru a ne consolida astfel capacitățile de descurajare și apărare”, a declarat Boris Pistorius.

Conform planului, Germania va contribui cu finanțarea, în timp ce Ucraina va furniza expertiza tehnică. Primele sisteme produse în comun ar putea deveni operaționale în următoarele luni.

În cadrul aceleiași vizite, Pistorius a anunțat un nou pachet de sprijin militar pentru Ucraina în valoare totală de 9 miliarde de euro pentru anul 2025, reafirmând astfel angajamentul noii guvernări germane față de Kiev. „Vizita mea subliniază sprijinul constant al Germaniei pentru Ucraina”, a declarat oficialul. O parte a finanțării va fi direcționată spre producția de arme cu rază lungă de acțiune.

Totuși, Pistorius a reiterat poziția Berlinului privind refuzul de a livra rachete de croazieră Taurus Ucrainei, în ciuda cererilor repetate ale autorităților de la Kiev.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
INTERNAȚIONAL3 hours ago

Ministrul Emil Hurezeanu: România și SUA, un parteneriat de 145 de ani, în care ”voința noastră comună rămâne neschimbată”

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Apelul premierului Poloniei: Europa și SUA trebuie să-și unească eforturile pentru a opri escaladarea conflictului în Orientul Mijlociu

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Poziția Franței privind situația din Orientul Mijlociu: Susținem pacea și stabilitatea, dar nu vrem un Iran dotat cu arme nucleare

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Într-un apel cu președintele Israelului, Ursula von der Leyen a îndemnat toate părțile să acționeze cu ”maximă reținere”

COMISIA EUROPEANA22 hours ago

Comisar european: Energia nucleară are un rol de jucat în construirea unui sistem energetic mai rezilient și mai curat

G723 hours ago

În preambulul summitului G7, Ucraina primește din partea Comisiei Europene o nouă tranșă de un miliard de euro, parte din contribuția UE la inițiativa G7

ENERGIE23 hours ago

Burduja, la inaugurarea parcului fotovoltaic de la Albina, unul dintre cele mai mari din România: Adăugăm încă 60 MW pentru producția energetică verde, locală și accesibilă

IRAN23 hours ago

Trump avertizează Iranul după ce Israel a atacat instalații nucleare iraniene: “Încheiați un acord înainte să nu mai rămână nimic”

INTERNAȚIONAL24 hours ago

Germania va acorda Ucrainei un nou ajutor militar în valoare de 9 mld. de euro. O parte a finanțării va acoperi producția de arme cu rază lungă de acțiune

U.E.1 day ago

UE, îngrijorată de situația din Orientul Mijlociu după atacurile israeliene asupra Iranului: Suntem gata să sprijinim orice eforturi diplomatice de dezescaladare

INTERNAȚIONAL1 day ago

Premierul Spaniei le cere scuze cetățenilor pentru scandalul de corupție din Partidul Socialist: Sunt „profund indignat”. Trebuie să existe toleranță zero față de corupție

INTERNAȚIONAL2 days ago

Zelenski, după trilaterala cu Maia Sandu și Nicușor Dan: Împreună cu România vom ajuta Moldova să reziste influenței distructive a Rusiei

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Sebastian Burduja i-a transmis comisarului european pentru Energie că închiderea centralelor pe cărbune în 2026 nu este fezabilă în lipsa unor alternative solide: Ar vulnerabiliza sistemul energetic național

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul interimar Cătălin Predoiu: Italia și România dau împreună voce unei Europe coerente, hotărâte și solidare

ROMÂNIA2 weeks ago

Marcel Boloș anunță că trei jaloane suspendate din PNRR au termen de soluționare luna noiembrie: Negociem cu Comisia Europeană pentru a crește la 5,7 miliarde de euro valoarea cererii de plată patru

U.E.3 weeks ago

Slovacia nu acceptă „să primească lecții” din partea Germaniei. Fico: Poziția suverană se bazează pe interesele naționale. Nimeni nu ne poate amenința

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE3 weeks ago

Aderarea României la OCDE este un proces ”extrem de important”, subliniază ministrul Daniel David: Educația este domeniul fundamental într-o societate

NATO3 weeks ago

”Revizionismul agresiv al Rusiei amenință nu doar securitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, ci și securitatea noastră comună în Europa”, subliniază Friedrich Merz din Lituania

ROMÂNIA3 weeks ago

Boloș: Renegocierea PNRR va fi finalizată până la finalul lunii mai. Cererile de plată vor fi restructurate pentru a asigura absorbția fondurilor până în 2026

U.E.4 weeks ago

Von der Leyen: Bugetul actual al UE a fost proiectat pentru o lume care nu mai există. Următorul trebuie să fie flexibil, coerent, descentralizat și simplificat

Trending