Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu apreciază că emblematicul program Orizont Europa ”devine extrem de important” în contextul Pactului Ecologic European și al transformărilor economice necesare pentru a atinge țintele de mediu stabilite pentru fiecare industrie.

Astfel, Parlamentul European a adoptat ”raportul privind stabilirea celor 10 parteneriate instituționalizate, întreprinderile public-private organizate în funcție de domeniile de cercetare prioritate pentru Uniune, așa numitele Joint Undertakings.”

”Cu un buget de 10 miliarde euro fonduri publice, care urmează să fie dublat de fondurile private, funcționarea celor 10 parteneriate a fost astfel gândită încât să contribuie la creșterea nivelului de deschidere către partenerii privați, al transparenței și al gradului de incluziune a actorilor relevanți din fiecare domeniu de activitate”, a detaliat Marian-Jean Marinescu.

Acesta a explicat că varianta propusă de Parlamentul European ”a urmărit simplificarea considerabilă a procedurilor administrative și a crescut gradul de flexibilitate pentru a permite accesul mai facil al întreprinderilor mici și mijlocii și a crește atractivitatea acestor programe de cercetare.”

”Una dintre cele mai importante modificări aduse de PE și acceptată de Consiliu este cea prin care principiul <<a nu dăuna mediului>> este limitat la activitățile stabilite deja prin reglementările referitoare la taxonomie. Un bun exemplu al importanței acestor îndreprinderi mixte de cercetare este Clean Aviation – O aviație curată- destinat găsirii acelor tehnologii care să reducă emisiile poluante din sectorul aviatic și, în același timp să favorizeze crearea de noi locuri de muncă”, a explicat eurodeputatul român.

Programul-cadru pentru cercetare Orizont Europa are un buget total care se ridică la 95,5 miliarde de euro, din care 5,4 miliarde de euro provin din planul de relansare Next Generation EU, și care va ajuta sistemele de sănătate ale UE să se pregătească pentru viitoarele pandemii și industria sa să decarbonizeze și să inoveze.

Orizont Europa include cel mai mare buget de până acum pentru cercetare și digitalizare. El va susține și IMM-urile inovatoare, infrastructura europeană de cercetare și include o sumă suplimentară de 1 miliard de euro, asigurată de Parlament, pentru cercetarea sprijinită prin Consiliul European pentru Cercetare.

Programul este axat pe trei piloni:

•  Pilonul privind Excelența științifică va susține proiectele de cercetare de frontieră dezvoltate și conduse chiar de cercetători prin intermediul Consiliului European pentru Cercetare (CEC). Prin acest pilon vor fi finanțate bursele și schimburile de experiență pentru cercetători prin acțiunile Marie Skłodowska-Curie și se vor face investiții în infrastructura de cercetare.
•  Pilonul privind Provocările globale și competitivitatea industrială europeană va sprijini în mod direct cercetarea legată de schimbările de la nivelul societății, precum și de capacitățile tehnologice și industriale. Cu ajutorul acestui pilon se vor stabili aspectele pe care se vor concentra misiunile de cercetare de la nivelul întregii Uniuni Europene. Pilonul include și activități desfășurate de Centrul Comun de Cercetare (JRC). Obiectivul centrului este a de susține factorii decizionali de la nivelul Uniunii și de la nivel național și de a le pune la dispoziție date științifice independente și asistență tehnică.
•  Pilonul privind Europa inovatoare vine să transforme Europa într-un lider în domeniul inovării creatoare de piețe. Un alt obiectiv al acestui pilon este de a consolida și mai mult Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT) și de a stimula, astfel, integrarea companiilor din acest sector, a cercetării, a învățământului superior și a antreprenoriatului.

UE evaluează posibilitatea achiziției comune de gaze între statele membre, o propunere care dacă ar fi aplicată, ar îmbunătăți reziliența sistemului energetic european, a declarat marți comisarul pentru energie Kadri Simson, în urma reuniunii miniștrilor de resort la Luxemburg pentru a discuta despre soluțiile comune pentru contracararea valului de scumpiri ale energiei din ultimele două luni, relatează Reuters, preluat de Agerpres.

„Va trebui să evaluăm avantajele și dezavantajele unui astfel de sistem”, a declarat comisarul european pentru energie, Kadri Simson. „Sunt multe aspecte care trebuie luate în considerare – cine va plăti costurile de achiziție și stocare a gazului, cum va fi transportat gazul din diferite regiuni”, a explicat aceasta, într-o conferință de presă, adăugând că achiziția comună de gaz se numără printre o serie de opțiuni pe care UE le analizează pentru a-și face sistemul de gaze mai rezilient.

Potrivit oficialilor UE, prețul gazelor în Europa a crescut cu peste 170% de la începutul anului.

Unele țări ale UE, printre care Franța și Spania, solicită o reformă structurală a pieței energetice a blocului, în timp ce altele au adoptat poziția conform căreia criza este doar temporară și nu necesită schimbări radicale. Nouă state membre ale UE, printre care și Germania, sunt ferme în convingerea lor de a nu susține o revizuire a pieței energiei electrice.

În acest sens, comisarul european a menționat că se fac eforturi pentru a îmbunătăți funcționarea pieței europene a gazelor naturale, în special în contextul dependenței de rolul lor în tranziția ecologică, înlocuind sursele de energie mai poluante, precum cărbunele și lignitul, și echilibrând utilizarea surselor regenerabile intermitente, în timp ce se dezvoltă alte surse alternative.

Citiți și Starea Uniunii Energetice 2021: Sursele regenerabile depășesc combustibilii fosili ca sursă principală de energie a UE

Astfel, Comisia Europeană va prezenta, în decembrie, un pachet legislativ cuprinzător conceput pentru a decarboniza piața internă a gazelor natuale și pentru a crea o piață pentru hidrogen, a mai informat Kadri Simson. „Acest lucru ne permite, de asemenea, să evaluăm lichiditatea, transparența și flexibilitatea pieței gazelor în general și să analizăm aspecte legate de stocare, achiziții comune și responsabilizarea consumatorilor”, a mai precizat aceasta. 

Discuțiile de urgență care a avut loc marți, în Consiliu, s-a desfășurat pe fondul unor divergențe profunde între cele 27 de state membre cu privire la modul de abordare a crizei prețurilor, care a dus la creșterea dramatică a facturilor consumatorilor în ultimele luni.

Valul de creșteri de prețuri nu se estimează că se va atenua prea curând, astfel că miniștrii au discutat o serie de măsuri pe termen scurt propuse de Comisia Europeană pentru a ajuta consumatorii și întreprinderile să facă față turbulențelor. Totuși, ei nu au reușit să ajungă la un acord asupra unor noi măsuri menite să frâneze valul de scumpiri ale facturilor la energie după reuniune de la Luxemburg.

Comisia Europeană a adoptat pe 13 octombrie o comunicare care cuprinde o serie de măsuri și recomandări pentru a face față creșterii excepționale a prețurilor la energie la nivel mondial, care se preconizează că va dura până la sfârșitul iernii, și pentru a ajuta populația și întreprinderile europene. Setul de instrumente pe care statele membre le pot utiliza pentru a aborda creșterea prețurilor pe termen scurt: de exemplu, prin reducerea ratei taxei pe valoarea adăugată și/sau a altor taxe pe energie, prin adoptarea de măsuri specifice pentru a sprijini consumatorii săraci și vulnerabili sau prin alte măsuri temporare de sprijinire a gospodăriilor și a întreprinderilor mici.

În acest context, comisarul european pentru energie a precizat că este important „să coordonăm aceste acțiuni pentru a asigura buna funcționare și beneficiile pieței noastre energetice comune”, statele membre având libertatea, în același timp, să pună în aplicare „acele măsuri care sunt cele mai potrivite pentru situația și pentru cetățenii săi”, având în vedere că„ statele membre diferă foarte mult în ceea ce privește mixul de energie, politicile fiscale și situația socială, ceea ce înseamnă că nu există o soluție unică pentru toate”.

Totuși, în rândul statelor membre există „un consens larg în ceea ce privește factorii determinanți ai actualei creșteri a prețurilor, aceasta fiind cauzată de cererea extraordinară de gaze la nivel mondial, nu de configurația noastră de piață”, a spus Kadri Simson. „M-am bucurat să văd că multe state membre au recunoscut acest lucru astăzi”, a adăugat oficialul european. 

De altfel, aceasta a subliniat că „actualul model de piață oferă un cadru stabil care furnizează mai multe surse de energie regenerabilă, îmbunătățește integrarea transfrontalieră și, în general, asigură energie mai ieftină pentru toți consumatorii”.