Eurodeputatul Dragoș Pîslaru (PLUS, Renew Europe), co-raportor al Parlamentului European privind Facilitatea de Redresare și Reziliență, alături de colegii Siegfried Mureșan (PPE) și Eider Gardiazabal (S&D), face eforturi pentru ca Parlamentul să aibă un cuvânt de spus în cheltuirea corectă a celor 672,5 miliarde de euro de către statele membre ale Uniunii Europene, în eforturile lor de recuperare economică în urma pandemiei de coronavirus.
Într-un interviu pentru POLITICO, Dragoș Pîslaru declara că „este o chestiune de legitimitate politică” ca Parlamentul European să poată aproba, alături de Consiliu, finanțările pentru redresare care vor merge în statele membre, subliniind în acest sens că „vom apăra acest drept până la final”.
În acest context, Parlamentul este îngrijorat, pe de-o parte, ca reprezentant al cetățenilor europeni, că nu va fi implicat în guvernanța acestui fond pentru a garanta că banii sunt cheltuiți corect, și, pe de altă parte, că formalitățile birocratice vor îngreuna acordarea asistenței financiare statelor membre grav afectate de pandemie.
„Am fost votat de mai mult de 2 milioane de oameni în România” la alegerile de anul trecut, a spus fostul ministru al Muncii. „Cum aș putea să mă întorc spre ei … și să spun că nu avem nicio pârghie de control, indiferent de modul în care vor fi cheltuiți banii?”, a adăugat acesta.
Pentru a accesa acești bani, statele membre trebuie să depună la Comisia Europeană planuri naționale de redresare și reziliență care să conțină inițiative bazate pe nevoi reale și care generează creștere economică și bunăstare socială în logica tranziției digitale și ecologice. Comisia Europeană trebuie să-și dea avizul privind aceste planuri în termen de două luni.
În acest sens, Pîslaru a declarat că este sensibil la îngrijorările Parlamentului și speră că, împreună cu Comisia și Consiliul, vor putea dezvolta un sistem de guvernare „mai flexibil” decât ceea ce au convenit liderii luna trecută.
De exemplu, spunea eurodeputatul român, Parlamentul ar putea verifica procedura dacă Comisia ar acorda subvenții sau împrumuturi prin acte delegate ( competența Comisiei de a adopta acte fără caracter legislativ și cu domeniu de aplicare general pentru a completa sau modifica anumite elemente neesențiale ale unui act legislativ). În cadrul acestui proces, Parlamentul sau Consiliul pot respinge o decizie a Comisiei cu votul majorității într-un anumit termen, de obicei una până la trei luni. „Evident, acest lucru ar aduce de fapt un strat suplimentar de birocrație”, a recunoscut Pîslaru, ceea ce ar fi o soluție de evitat.
Potrivit POLITICO, Pîslaru, Mureșan și Gardiazabal planifică o rundă cheie de discuții pe 24 august pentru a soluționa dezacordurile privind astfel de condiții de politică economică pe care PPE și alte grupuri conservatoare doresc să le includă în planurile de reformă naționale.
Aceste condiții ar putea obliga guvernele să-și limiteze deficitele bugetare și să-și reducă datoria publică, idee la care grupul S&D se opune cu fermitate.
De altfel, nici Dragoș Pîslaru nu vede sensul unor astfel de condiționalități, ținând cont de suspendarea temporară a Pactului de Stabilitate și Creștere și a regulilor bugetare care le impuneau statelor membre să nu depășească un deficit bugetar de 3% din PIB, cel puțin până în 2022, pentru a ajuta guvernele să facă față crizei de sănătate.
regulilor bugetare care le impuneau statelor membre să nu depășească un deficit bugetar de 3% din PIB.
Pe de altă parte, eurodeputații sunt de acord cu întărirea garanțiilor împotriva plăților către țările care nu respectă legislația UE – ceea ce ar putea oferi Comisiei un avantaj în disputele cu Ungaria și Polonia.
Parlamentul European dorește, de asemenea, să extindă sfera reformelor pentru care țările pot cheltui banii de recuperare. Textul din iulie menționează doar proiecte ecologice și digitale, însă Pîslaru a declarat că eurodeputații vor să includă încă patru domenii pentru investiții: politici industriale în conformitate cu un document al Comisiei din martie; nevoi sociale, cum ar fi școlarizarea, locuințele și asistența medicală; reforma administrațiilor publice; și sprijin pentru tineri, în special pentru educație și programele de schimb.
Potrivit lui Dragoș Pîslaru, aceste noi mențiuni ar corespunde cu așteptările cetățenilor: „Există sondaje care sugerează că în unele părți ale Europei, aprecierea tinerilor față de visul UE se estompează”, a spus el. „Cred că acesta este unul dintre cele mai periculoase lucruri care se întâmplă.”
Pe 26 august, cei trei co-raportori ar urma să înainteze Parlamentului un prim draft al actului legislativ pentru înființarea Facilității de Redresare și Reziliență.
