După 36 de ani, România va avea, în premieră, o Strategie Națională de Prevenție și Screening, cu abordare multisectorială, care va acoperi neonatologia, bolile rare, oncologia, sănătatea mintală, stomatologia, precum și bolile cardiovascularea. Grupul tehnic de lucru pentru elaborarea Stragiei Naționale de Screening și Prevenție va fi coordonat de Prof. Dr. Cora Pop. Strategia este în curs de elaborare și urmează să fie finalizată în prima parte a acestui an.
„Elaborăm pentru prima dată Strategia Națională de Screening și Prevenție în România, care va cuprinde zona de neonatologie, zona de boli rare, componenta de oncologie, componenta de sănătate mentală, o componentă importantă de stomatologie, să nu uităm de bolile cardio-cerebrovasculare. Din păcate, România a pierdut 30 de ani în zona de screening și prevenție, pentru că lucrurile nu au fost și nu au avut o gândire coerentă. Investițiile nu s-au făcut după un masterplan, după o strategie națională de screening și prevenție, și iată că în anul 2026 România nu are o strategie națională de screening și prevenție”, a subliniat ministrul sănătății, Alexandru Rogobete, în evenimentul de lansare a Registrului Național de Screening Neonatal, organizat în parteneriat cu Administrația Prezidențială.
Potrivit ministrului, sistemul de sănătatea nu a avut o infrastructura sufiecientă pentru a crea programe de screening funcționale: „De ani de zile se tot vorbește despre screening, dar din păcate nu s-a investit în infrastructura care să poată realiza screening-ul. Screening-ul nu se face doar pe hârtie sau doar în programe ambalate frumos.”
Reamintim că anul trecut, Ministerul Sănătății, pentru prima dată în ultimii 36 de ani, a aprobat programele naționale de screening și prevenție, programe care vor fi finanțate direct din bugetul Ministerului Sănătății și care vor face posibile aceste activități de screening și prevenție.
„Aceste programe de screening și finanțarea acestor programe este esențială pentru ca ele să rămână și să devină sustenabile”, a mai punctat acesta.
Odat cu aprobarea bugetului pentru 2026, trei programe de screening pentru cancer vor fi funcționale: „Avem trei programe naționale care vor fi aprobate odată cu aprobarea bugetului pe anul 2026. Programul național de screening pentru cancerul de sân, pentru cancerul de col, și pentru cel colorectal.”
Astfel, pentru ca aceste monitorizări să poată fi realizate în unitățile sanitare publice din România, în ultimii ani s-a investit masiv în infrastructură: „Au fost achiziționate peste 140 de mamografe, peste 60 de spitale dotate cu echipamente de înaltă performanță pentru laboratoarele de citologie, astfel încât aceste screening-uri, până la urmă, aceste monitorizări să poată fi realizate în unitățile sanitare publice din România.”
Reamintim că România este țara din Uniunea Europeană care are cele mai mici investiții în sănătate, iar prevenția este componenta căreia i se acordă cel mai mic buget. Potrivit raportului OCDE, doar 22 de euro per capita sunt destinat prevenției. În acest context, ministrul sănătății susține că nu poate fi ignorat modul de finanțare al asigurărilor de sănătate, când există aceste comparații cu alte state membre europene.
„Nu putem ignora faptul că în ultimii patru ani de zile România a investit peste 12 miliarde de lei în infrastructura sănătății, un buget istoric pentru sănătate și pentru modul în care s-a investit de fapt în zona medicală din țara noastră. Toate aceste proiecte de care vorbesc sunt bugetate și vor fi finanțate prin programele naționale, practic din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătății și cred că un alt element foarte important pe care nu ar trebui să-l ignorăm atunci când facem astfel de comparații cu privire la cât investește România versus alte țări europene este dat de modul de finanțare al asigurărilor de sănătate. Să nu uităm că România funcționează cu un singur asigurator, cel național, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, țările despre care dumneavoastră vorbiți și care sigur că prezintă o cifră mult mai mare investită în fiecare cetățean, înseamnă fonduri și bani veniți și din alte zone de asigurare, și anume private sau complementare”, a precizat Alexandru Rogobete într-un răspuns pentru CaleaEuropeana.ro.
