Connect with us

REPUBLICA MOLDOVA

Emmanuel Macron a anunțat un sprijin de 100 milioane de euro pentru Republica Moldova în contextul războiului din Ucraina

Published

on

© Președinția Republicii Moldova

Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat luni, 21 noiembrie, de la Paris, un nou pachet internațional de 100 de milioane de euro pentru a ajuta Republica Moldova să facă față consecințelor războiului din Ucraina. Acesta a menționat, totodată, că mare parte din acel ajutor ar trebui concentrat pe contracararea crizei energetice care a lovit puternic această țară.

 

„Cu scopul de a face faţă necesităţilor imediate, noi am decis să mobilizăm un nou pachet excepţional de peste 100 milioane de euro”, a spus şeful statului francez într-o conferinţă de presă comună cu omologul său moldovean Maia Sandu, în finalul celei de-a treia Conferinţe ministeriale de sprijin pentru Republica Moldova, care a reunit la Paris 45 de delegaţii internaţionale reprezentând în special Uniunea Europeană şi SUA.

Această sumă se adaugă la ajutorul de zece milioane de euro care vor fi oferite până la sfârşitul acestui an sub formă de subvenţii din partea Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR), a Programului Alimentar Mondial (PAM) şi a Fondului Internaţional de Urgenţă al Naţiunilor Unite pentru Copii (UNICEF).

De asemenea, Agenţia franceză pentru Dezvoltare (AFP) va aloca 90 milioane de euro Republicii Moldova în perioada 2023-2024.

Franța a găzduit astăzi cea de-a treia conferință ministerială a Platformei de sprijin pentru Republica Moldova, după reuniunile ministeriale desfășurate anul acesta la Berlin, la 5 aprilie, respectiv la București, la 15 iulie. Instrument permanent de sprijin creat la inițiativa miniștrilor de externe ai României, Germaniei și Franței în primăvara acestui an pentru a mobiliza contribuțiile financiare ale comunității internaționale și pentru a sprijini reformele necesare pentru aderarea la UE, conferința a fost co-prezidată de ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu, alături de ministrul pentru Europa și afaceri externe al Franței, Catherine Colonna, și de ministrul afacerilor externe al Germaniei, Annalena Baerbock.

Evenimentul a beneficiat, de asemenea, de participarea Președintelui Franței, Emmanuel Macron și a Președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu, care au susținut intervențiile de încheiere ale Conferinței. La Conferință au mai participat, din partea Republicii Moldova, și viceprim-ministrul, ministrul afacerilor externe și integrării europene, Nicu Popescu și alți miniștri de resort. 

Evenimentul a avut ca scop acordarea de ajutoare de urgență pentru ca populația să treacă peste iarnă și susținerea liderilor săi în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

Președintele moldovean, care a luat prima cuvântul la conferința de presă cu Emmanuel Macron, a declarat că războiul din Ucraina are consecințe importante pentru aprovizionarea cu energie, pentru PIB-ul țării, dar și pentru inflație.

„Mulți moldoveni nu-și vor putea plăti facturile în această iarnă fără ajutorul statului”, a declarat Maia Sandu, mulțumind țărilor europene care o ajută. „Ajutorul vostru va fi esențial în următoarele luni”, a adăugat aceasta, în condițiile în care Platforma internațională de Sprijin pentru Republica Moldova a fost lansată la inițiativa Germaniei, Franței și României.

În ceea ce privește războiul care se desfășoară direct la granița sa, șefa statului a subliniat importanța pentru Republica Moldova „de a ne consolida capacitatea de a face față provocărilor și dificultăților provocate de acest război”.

Maia Sandu a insistat pe consolidarea sprijinului european pentru Republica Moldova: „Singura modalitate de a fi mai puternici în următoarele luni este să avem sprijinul partenerilor noștri”, a adăugat aceasta, reamintind că „Moldova alege democrația și pacea”. 

Emmanuel Macron a adăugat că „a ajuta Moldova înseamnă a participa la efortul de război”, subliniind, totodată, că „nu avem dreptul să cedăm în fața oboselii”. Constatând „consecințele multiple” ale conflictului pentru Republica Moldova, liderul de la Paris a vorbit despre „generozitatea poporului moldovean” în fața „afluxului de refugiați”.

„Moldova este țara care a primit cel mai mare număr de ucraineni pe cap de locuitor”, a subliniat Emmanuel Macron, adăugând că „a abandona Moldova înseamnă a decide că Europa nu mai are vocația de a fi loială”.

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

REPUBLICA MOLDOVA

Reprezentanți ai Transelectrica și oficiali din R. Moldova au agreat pașii pentru ca OPCOM să devină operatorul de piață electrică din țara vecină

Published

on

© Transelectrica/ Facebook

Reprezentanții Transelectrica și cei ai Republicii Moldova, în frunte cu Andrei Spînu, vicepremierul și ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, au discutat despre consolidarea colaborării în domeniul energetic.

Potrivit unui comunicat al companiei, în cadrul întâlnirii a fost abordată analiza oportunității de extindere a OPCOM (Operatorul pieței de energie electrică și de gaze naturale din România), filială a CNTEE Transelectrica SA, pe piața de energie electrică din Republica Moldova, fiind agreați astfel pașii următori pentru ca OPCOM să devină operatorul de piață electrică din Republica Moldova. La discuții au luat parte Gabriel Andronache, președintele Directoratului CNTEE Transelectrica SA, Bogdan Toncescu, membru al Directoratului, precum și Victor Ionescu, directorul general OPCOM.

Vizita de la sediul CNTEE Transelectrica SA vine în continuarea discuțiilor găzduite miercuri de Ministerul Energiei, privind dezvoltarea cooperării energetice dintre România și Republica Moldova prin proiecte concrete.

Președintele Directoratului Gabriel Andronache a participat la întâlnirea de la Ministerul Energiei, dedicată proiectelor de interconectare energetică, susținând principalele priorități bilaterale în ceea ce privește transportul energiei electrice.

Pe masa discuțiilor cu partenerii moldoveni s-au aflat soluțiile de urgentare a proiectului Liniei Electrice Aeriene 400 kV de interconexiune Suceava (RO) – Bălți (MD), precum și soluțiile de dezvoltare a unei noi interconexiuni printr-o linie de 400 kV. Acestea vor fi incluse într-o actualizare a Memorandumului de Înțelegere între Guvernul României și Guvernului Republicii Moldova privind interconectarea sistemelor energetice (gaze naturale și rețele electrice).

Totodată, printre subiectele tratate s-a numărat și stadiul demersurilor de integrare a ÎS Moldelectrica în cadrul ENTSO-E, proces pentru care Transelectrica și-a reafirmat sprijinul prin punerea la dispoziția operatorului de transport și sistem din Moldova expertiza necesară îndeplinirii pașilor de conformitate.

Vizita delegației de nivel înalt din Republica Moldova reconfirmă parteneriatul puternic și sprijinul pe care Transelectrica este pregătită să-l acorde statului vecin în eforturile de asigurare a securității energetice.

Alături de vicepremierul Spînu, din delegația Moldovei au făcut parte Constantin Borosan, secretar de stat, Eliza Postolachi, șef de cabinet viceprim-ministru, Carolina Novac, consilier prim-ministru, Victor Bînzari, director general interimar SA Energocom, Sergiu Aparatu, administrator interimar Î.S. Moldelectrica, Alexandru Săndulescu, înalt consilier UE în domeniul energetic, Mihaela Manoli, ministru-consilier, și Roxana Samson, Secretar I.

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Polemicile create în jurul aderării Republicii Moldova la NATO sunt parte a războiului hibrid, susține ministrul apărării de la Chișinău

Published

on

© Ministerul Apărării al Republicii Moldova

Polemicile create în jurul aderării Republicii Moldova la NATO sunt parte a războiului hibrid, susține ministrul apărării Anatolie Nosatîi de la Chișinău, potrivit IPN.md, Radio Chişinău şi EFE, preluat de Agerpres.

Ministrul apărării susține, de asemenea, că discuțiile privind revizuirea statutului de neutralitate sunt apanajul politicienilor, iar o eventuală decizie privind aderarea la o alianță militară trebuie luată după un amplu proces de consultare cu cetățenii. De altfel, el a mai punctat că Moldova nu este pregătită pentru aderarea la NATO, iar polemicile create în jurul acestui subiect sunt parte a războiului hibrid. 

„Cu regret, domeniul apărării a fost dat uitării, n-au fost făcute investiţii, de aceea nu putem face faţă provocărilor din prezent. Statutul nostru de neutralitate ne-a lasat să fim de unii singuri şi cu un sistem de apărare care nu este relevant în situaţia actuală”, a subliniat Anatolie Nosatîi.

Potrivit acestuia, armata – estimată la aproximativ 6.500 de militari profesionişti (plus 2.000 de soldaţi care fac serviciul militar obligatoriu în fiecare an) – a primit până acum “puţină atenţie”, notează EFE.

În acest sens, ministrul moldovean al apărării a pledat pentru crearea de alianţe militare fără a renunţa la neutralitatea consacrată de Constituţie.

Pe de altă parte, președinta Maia Sandu a declarat, într-un interviu pentru Politico, că invazia Rusiei în Ucraina determină Republica Moldova să se gândească dacă nu cumva țara trebuie să renunțe la neutralitatea consacrată prin constituție și să se integreze într-o „alianță mai mare”.

„Acum, există o discuție serioasă … despre capacitatea noastră de a ne apăra, dacă o putem face singuri sau dacă ar trebui să facem parte dintr-o alianță mai mare”, a spus ea. „Și dacă ajungem, la un moment dat, la concluzia, ca națiune, că trebuie să schimbăm neutralitatea, acest lucru ar trebui să se întâmple printr-un proces democratic”, a insistat președinta R. Moldova, care anterior a solicitat aliaților sisteme antiaeriene și sprijin financiar pentru Republica Moldova, în contextul în care războiul rus în Ucraina continuă.

În declarați sa, Sandu a avut grijă să nu menționeze numele NATO, anatemă pentru președintele rus Vladimir Putin, care încearcă deja să destabilizeze guvernul pro-UE al Moldovei. Rusia a avertizat împotriva unei cooperări militare suplimentare între Moldova și aliații occidentali.

Deși Moldova nu este membră a NATO, ea cooperează cu organizația și contribuie la forța de menținere a păcii condusă de NATO în Kosovo.

 

 

 

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Ursula von der Leyen: Comisia Europeană propune creșterea asistenței macro-financiare pentru Republica Moldova cu 145 de milioane de euro

Published

on

© Maia Sandu/ Twitter

Comisia Europeană a propus marți majorarea asistenței macro-financiare (AMF) în curs de acordare Republicii Moldova cu până la 145 de milioane de euro, ceea ce ridică suma totală a sprijinului în curs de acordare pentru această țară la 295 de milioane de euro, a informat executivul european într-un comunicat, în timp ce șefa Comisiei, Ursula von der Leyen, a subliniat că UE este solidară cu Republica Moldova pentru a face față undelor de șoc cauzate de războiul Rusiei în Ucraina.

Prin această propunere, Comisia este alături de Republica Moldova, care continuă să își pună în aplicare agenda de reforme, în timp ce se confruntă cu consecințele războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, se luptă cu o criză energetică și găzduiește un număr mare de refugiați din Ucraina. Propunerea vine în urma anunțului făcut de președintele von der Leyen la Chișinău în noiembrie 2022 cu privire la un sprijin financiar suplimentar pentru Moldova.

“Suntem solidari cu Moldova, în timp ce undele de șoc ale războiului brutal al Rusiei continuă să aibă un impact asupra țării. Astăzi propunem să suplimentăm asistența macro-financiară pentru Moldova cu 145 de milioane EUR. Acest lucru va sprijini în mare măsură economia și securitatea energetică a țării”, a declarat, marți, von der Leyen.

Asistența suplimentară are ca scop acordarea unui sprijin suplimentar Republicii Moldova, a cărei economie a fost grav afectată de consecințele invaziei Rusiei în Ucraina, precum și de o criză energetică semnificativă care continuă din octombrie 2021.

Majorarea asistenței macro-financiare ar ajuta țara să acopere o parte din nevoile sale de finanțare suplimentară în 2023, să sprijine stabilitatea macroeconomică și să asigure continuarea reformelor. Propunerea de astăzi ar însoți programul în curs de desfășurare al țării în cadrul Fondului Monetar Internațional.

Cele două plăți suplimentare în cadrul propunerii de majorare a AMF ar fi strict condiționate de progresele satisfăcătoare înregistrate în cadrul programului Fondului Monetar Internațional și de punerea în aplicare a unor noi condiții de politică care urmează să fie convenite între Moldova și UE și adăugate la memorandumul de înțelegere existent. Aceste condiții de politică ar viza abordarea unora dintre deficiențele fundamentale expuse în ultimii ani în economia și sistemul de guvernanță economică din Moldova, precum și în alte domenii-cheie, inclusiv buna guvernanță și lupta împotriva corupției, statul de drept și securitatea energetică. Condițiile ar veni în completarea angajamentelor asumate de Moldova în cadrul programului convenit cu Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială, precum și a operațiunilor de sprijin bugetar ale UE, a Acordului de asociere și a obiectivelor generale ale relațiilor UE-Moldova, sprijinind în continuare Moldova pe calea sa europeană.

Din suma suplimentară de până la 145 de milioane de euro, până la 45 de milioane de euro vor fi acordate sub formă de granturi și până la 100 de milioane de euro sub formă de împrumuturi în condiții de finanțare favorabile.

Suma ar urma să fie plătită în două tranșe suplimentare planificate pentru trimestrele al treilea și al patrulea din 2023, cu condiția îndeplinirii condițiilor de politică.

Parlamentul European și Consiliul trebuie acum să examineze și să adopte propunerea de majorare a asistenței macro-financiare actuale acordate Moldovei. Odată adoptată, propunerea va intra în vigoare și vor putea fi efectuate plățile.

Continue Reading

Facebook

NATO1 hour ago

Nicolae Ciucă îl felicită pe Petr Pavel: Convingerile sale pro-europene sunt argumente solide pentru întărirea relațiilor România – Cehia

ROMÂNIA1 hour ago

Klaus Iohannis îl felicită pe Petr Pavel, președintele ales al Cehiei: Aștept cu nerăbdare să ne coordonăm în cadrul UE și NATO

U.E.6 hours ago

Ursula von der Leyen reiterează sprijinul pentru Ucraina, fără niciun fel de ”dacă” sau ”dar”: Luptă pentru respectarea dreptului internaţional şi pentru principiile democraţiei

U.E.6 hours ago

Ministrul italian al Apărării pledează pentru continuarea sprijinului pentru Ucraina: Dacă tancurile ruseşti ar ajunge la Kiev, ar începe al ”Treilea Război Mondial”

U.E.7 hours ago

Generalul în retragere Petr Pavel, fost șef al Comitetului Militar NATO, a fost ales președinte al Cehiei, învingându-l pe fostul premier Andrej Babis

Eugen Tomac8 hours ago

România în Schengen: Eurodeputatul Eugen Tomac cere Guvernului să sesizeze Curtea de Justiție a UE pentru ”nelegalitatea dreptului de veto exprimat de Austria și Țările de Jos”

U.E.9 hours ago

Emmanuel Macron afirmă că va continua ”să discute cu Rusia”, în pofida criticilor, dar lansează un apel la adresa Chinei de a se pronunța împotriva ”războiului imperialist” din Ucraina

INTERNAȚIONAL10 hours ago

Ucraina are nevoie de o finanțare suplimentară de 17 miliarde de dolari pentru a repara infrastructura energetică avariată de atacurile rusești, anunță premierul Denys Shmyhal

NATO11 hours ago

Ungaria se alătură Cehiei și Poloniei în misiunile de protejare a spațiului aerian al Slovaciei

CONSILIUL UE12 hours ago

Consiliul JAI: Cătălin Predoiu a atras atenția că UE ”se confruntă cu o realitate criminologică generată de traficul de persoane şi de criminalitatea organizată”: Trebuie să oprim circuitul ororilor

NATO11 hours ago

Ungaria se alătură Cehiei și Poloniei în misiunile de protejare a spațiului aerian al Slovaciei

U.E.1 day ago

Ministrul de externe al Olandei: România a parcurs un drum extraordinar. Am spus că vom sprijini aderarea României la Schengen și ne menținem angajamentul luat

ROMÂNIA1 day ago

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu miniștrii de externe ai Franței și Olandei despre aderarea României la Schengen și sprijinirea R. Moldova

NATO1 day ago

Grupul de luptă NATO de la Cincu: Miniștrii de externe ai României, Olandei și Franței reafirmă solidaritatea și unitatea aliată pentru apărarea flancului estic

NATO2 days ago

Vizită istorică la NATO: Președintele Israelului s-a adresat în premieră aliaților reuniți în Consiliul Nord-Atlantic

ROMÂNIA2 days ago

Premierul Nicolae Ciucă: PIB-ul României a crescut cu 49 de miliarde de euro în 2022. Pentru acest an prognoza este una favorabilă, cu o creștere de 2,8%

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

Din Parlamentul European, președintele Israelului a îndemnat la comemorarea „alianței sacre făurite în paralel cu Holocaustul” pentru cinstirea supraviețuitorilor și combaterea antisemitismului

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

Roberta Metsola evidențiază responsabilitatea generației actuale de a menține vie memoria victimelor Holocaustului: Ura încă găsește multe voci care o disculpă. Nu putem permite nimănui să găsească alinare în ignoranță

INTERNAȚIONAL3 days ago

SUA aprobă trimiterea a 31 de tancuri Abrams în Ucraina. NATO afirmă că “împreună, tancurile americane, britanice și germane” pot face diferența în lupta împotriva Rusiei

NATO4 days ago

Secretarul general al NATO are încredere că decizia trimiterii de tancuri de luptă în Ucraina va veni în curând: Este un moment crucial al războiului

Team2Share

Trending