Connect with us

INTERNAȚIONAL

Este oficial: Cristian Diaconescu, propus de România pentru poziția de secretar general al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa

Published

on

© MAE Romania

România a înaintat candidatura ambasadorului Cristian Diaconescu pentru funcția de Secretar General al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), în urma lansării, la începutul lunii iulie, a procedurii de ocupare a unor funcții la nivelul Organizației de la Viena, a confirmat Ministerul Afacerilor Externe într-un răspuns pentru CaleaEuropeană.ro.

Potrivit MAE, desemnarea Secretarului General se realizează prin consens și va fi formalizată cu prilejul Consiliului Ministerial din decembrie, organizat de Președinția-în-exercițiu albaneză. 

Pentru această funcție mai există și o propunere din partea Germaniei, în persoana Helgăi Maria Schmid (Germania), actual secretar general al Serviciului European pentru Acțiune Externă, corpul instituțional diplomatic al Uniunii Europene.

În prezent, secretarul general al OSCE este diplomatul elvețian Thomas Greminger, însă, în iulie 2020, acesta nu a fost reales în funcție.

Secretarul general al organizației este ales de Consiliul de Miniștri al OSCE pentru o perioadă de trei ani, mandat care poate fi extins pentru încă trei ani. Rolul secretarului general al OSCE este deopotrivă politic și executiv. Acesta asigură implementarea tuturor deciziilor OSCE și acționează ca reprezentant al președintelui în exercițiu și îl sprijină în toate activitățile care vizează îndeplinirea obiectivelor OSCE.

“Ambasadorul Cristian Diaconescu a fost diplomat de carieră, fost ministru de externe (pentru două mandate), fost ministru al justiției, cu o activitate consistentă în domeniile acoperite de OSCE și care a participat, de la începutul carierei diplomatice, la evoluția OSCE, inclusiv la negocierea unor documente relevante pentru activitatea Organizației. Promovarea acestei candidaturi demonstrează interesul și atașamentul României pentru îndeplinirea obiectivelor OSCE în domeniile care au consacrat Organizația ca for de colaborare și dialog în domenii precum securitate, democrație și drepturile omului, cooperare economică și de mediu. Totodată, această candidatură reflectă disponibilitatea României de a utiliza, în folosul OSCE, experiența și cunoașterea dobândite în cadrul Organizației de-a lungul timpului”, mai precizează Ministerul Afacerilor Externe.

În cazul în care va fi ales, Cristian Diaconescu va deveni al doilea român într-o funcție internațională prestigioasă și importantă, după ce Mircea Geoană a fost numit secretar general adjunct al NATO în 2019.

Cristian Diaconescu a fost ministru de externe al României în perioada 2008-2009 și în 2012, după ce anterior a ocupat funcția de ministru al justiției în perioada 2000-2004. De asemenea, a fost șef al Cancelariei Prezidențiale în timpul celui de-al doilea mandat al lui Traian Băsescu.

În prezent, este prim-vicepreședinte al Partidului Mișcarea Populară.

În ce privește activitatea sa diplomatică, Cristian Diaconescu a fost negociator șef pentru Tratatul privind regimul frontierei de stat româno-ucrainene, pentru Tratatul politic de baza între România și Federația Rusă, pentru Legea maghiarilor din statele vecine Ungariei și secretar general adjunct al Organizației pentru Cooperare Economică la Marea Neagră, fiind ambasador en pied în această organizație.

În cariera sa diplomatică, Diaconescu se distinge cu o bogată experiență referitoare la OSCE. În perioada 1997-1998 a îndeplinit funcția de director al Direcției OSCE și de Cooperare cu Structurile Subregionale din MAE. În perioada 1996-1997 a fost diplomat în Direcția OSCE din MAE. Între 1995 și 1996 a fost diplomat la Misiunea Permanentă a României pe lângă Organizațiile Internaționale de la Viena, adjunct al șefului misiunii pentru domeniile politico-militar și de securitate ale OSCE. În perioada 1993-1995 a fost coordonator al secției de cooperare în domeniul politico-militar al OSCE din MAE. Între 1990 și 1993 a fost diplomat în Delegația Permanentă, ulterior Misiunea Permanentă a României la OSCE.

OSCE este cea mai cuprinzătoare organizație de securitate. Acoperă aria geografică de la Vancouver la Vladivostok și o populație de peste un miliard de persoane, contribuind la consolidarea păcii, democrației și stabilității în această regiune. Organizaţia este un for pentru dialog politic la nivel înalt asupra unei game largi de aspecte de securitate și, totodată, un instrument regional cuprinzător pentru avertizare timpurie, prevenirea conflictelor, managementul crizelor și reabilitarea post-conflict. În esență, vizează creșterea, prin cooperare, a încrederii între state.  Prin intermediul instituţiilor sale specializate, unităţilor de experţi şi reţelei de misiuni în teren, OSCE are competenţe în domenii dintre cele mai variate cu impact asupra securităţii comune: controlul armamentelor convenționale și măsuri de creștere a încrederii și securității; combaterea amenințărilor transnaționale; activități economice și în domeniul mediului; democratizare; promovarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Originile OSCE datează de la începutul anilor ’70. Prin  Actul Final de la Helsinki, adoptat în 1975, a fost creată Conferinţa pentru Securitate şi Cooperare în Europa (CSCE). În perioada Războiului Rece, CSCE a oferit un cadru de dialog multilateral şi de negocieri între Est şi Vest. În contextul căderii Zidului Berlinului, Carta de la Paris din 1990 a reflectat aspiraţia statelor participante pentru o nouă „eră a democraţiei, păcii şi unităţii” şi a consfințit încheierea Războiului Rece.  

Prin Carta de la Paris, au fost create o serie de instituţii permanente – Secretariatul, Centru de Prevenire a Conflictelor, Birou pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului – precum şi capacităţi operaţionale. În 1992, s-au creat noi formate şi instituţii: Forumul de Cooperare în domeniul Securităţii, Forumul Economic şi de Mediu şi respectiv Înaltul Comisar pentru Minorităţi Naţionale. Primele prezențe în teren au fost misiunile din Kosovo, Voivodina și Misiunea la Skopje.

În 1994, CSCE a devenit Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), organizaţie fără personalitate juridică, cu sediul OSCE la Viena.

În total, sunt 57 de state participante la OSCE.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

REPUBLICA MOLDOVA

Sondaj INSCOP: 78% dintre români sunt de acord să ajutăm cu gaze Republica Moldova

Published

on

© Ambasada României în Republica Moldova/ Facebook

Aproape 60%  dintre români sunt de acord ca țara noastră să ajute cu gaze țările membre, în vreme ce 78% agreează ideea de a ajuta cu gaze Republica Moldova, arată cel Barometrul Energetic, lansat miercuri de INSCOP Research, citat de Agerpres.

Peste două treimi dintre români (69,7%) consideră că preţurile la energie au crescut ca urmare a deciziilor greşite luate de autorităţile statului, în timp ce 28,2% consideră că scumpirile din energie vin ca urmare a evoluţiilor de pe pieţele internaţionale.

Totodată, 52% dintre români cred că măsurile de plafonare a facturilor sunt ineficiente, iar 43,1% spun că acestea sunt eficiente.

Peste 42% dintre intervievaţi sunt de acord că măsura de reducere a preţului carburanţilor cu 50 de bani pe litru s-a simţit în buzunarele şoferilor, în timp ce 52,8% nu sunt de acord cu această afirmaţie.

Energia verde se bucură de sprijinul consistent al populaţiei: 53% dintre români cred că energia regenerabilă poate fi o soluţie pentru a creşte independenţa energetică a ţării.

Datele sondajului au fost culese în perioada 13-22 noiembrie 2022, pe un eşantion de 1.174 de persoane şi are o eroare de 2,8%.

La începutul lunii decembrie,  România a început exportul de gaze către Republica Moldova prin conducta Iași-Ungheni, după ce țara noastră a asigurat 90% din necesarul de energie electrică al țării vecine

Continue Reading

NATO

NATO și partenerii săi oferă Ucrainei un sprijin militar fără precedent în timp ce Rusia se pregătește de înghețarea războiului pentru a lansa o ofensivă mai mare în primăvară

Published

on

© NATO

NATO și partenerii săi vor continua să sprijine Ucraina în eforturile sale de apărare în fața agresiunii Rusiei, care dă semne că se pregătește pentru înghețarea războiului pentru o scurtă perioadă de timp, care să-i permită o revenire în forță în primăvara anului 2023, a declarat secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, într-un interviu pentru Financial Times, în marja evenimentului „Global Boardroom”, o conferință digitală în care se dezbat strategii de creștere durabilă într-o lume marcată de perturbări geopolitice și economice.

„Rusia încearcă, de fapt, să înghețe acest război, cel puțin pentru o perioadă scurtă de timp, pentru a se regrupa, a se reface și apoi să încerce să lanseze o ofensivă mai mare în primăvara anului viitor. Așadar, noi sprijinim Ucraina în dreptul său la autoapărare. Ucraina își apără propria țară, iar aliații și partenerii NATO oferă un sprijin fără precedent acestor eforturi”, a declarat Jens Stoltenberg. 

Întrebat dacă ucrainenii ar trebui să se teamă de înghețarea temporară a conflictului de către Rusia, care ar putea aduce oboseala printre Aliați, secretarul general a subliniat că NATO și partenerii săi sunt determinați să rămână alături de Ucraina, acest sprijin fiind și în interesul de securitate al acestora.

„Președintele Putin a făcut două mari greșeli strategice atunci când a decis să invadeze Ucraina. Prima a fost că i-a subestimat total pe ucraineni, bravura, curajul forțelor armate ucrainene, al poporului ucrainean și, de asemenea, al conducerii politice ucrainene în frunte cu președintele Zelenski. Dar a subestimat, de asemenea, puterea Aliaților și partenerilor NATO în angajamentul nostru de a fi alături de Ucraina. Aliații NATO au sprijinit Ucraina timp de mulți ani, în special din 2014; în special Aliați precum Statele Unite, Canada, Regatul Unit au antrenat forțele armate ucrainene, astfel încât au fost mult mai numeroase, mult mai puternice, mult mai bine echipate în februarie 2022 decât atunci când Rusia a invadat prima dată în 2014. Deci, ceea ce am demonstrat de-a lungul anilor și mai ales de la invazie, este că Aliații sunt gata să sprijine Ucraina, pentru că își dau seama că dacă Putin câștigă, va fi o tragedie pentru ucraineni, dar va fi, de asemenea, extrem de grav pentru noi toți. Acest lucru îi va face pe Aliații NATO mai vulnerabili, iar lumea mai periculoasă și, prin urmare, nu putem permite ca președintele Putin să câștige”, a explicat Stoltenberg.

De asemenea, întrebat dacă consideră că este un moment potrivit pentru lansarea negocierilor de pace între Ucraina și Rusia, secretarul general al NATO a reiterat faptul că cea dintâi trebuie să decidă când și în e condiții se vor desfășura negocierile. Însă, a adăugat că la fel ca „majoritate războaielor, cel mai probabil și acest război se va încheia la masa negocierilor”, subliniind că „paradoxul este că, cu cât ne dorim mai mult o soluție pașnică negociată, asigurându-ne că Ucraina triumfă, cu atât este mai urgent să oferim sprijin militar Ucrainei, pentru a crea condițiile pentru o pace durabilă și echitabilă”.

„Știm că ceea ce se întâmplă în jurul acelei mese depinde în mod absolut de situația de pe câmpul de luptă. Așadar, dacă doriți un rezultat al acestor negocieri care să asigure că Ucraina prevalează ca națiune suverană și independentă, trebuie să acordăm sprijin militar Ucrainei, pentru a crea condițiile pentru o pace durabilă și justă. Dacă agresorul câștigă, acest lucru nu ne va oferi o pace durabilă”, a insistat Stoltenberg.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Papa Francisc compară războiul Rusiei împotriva Ucrainei cu planul de exterminare nazist contra evreilor: Istoria se repetă

Published

on

© Vatican News

Papa Francisc a atras miercuri atenția asupra ororilor comise de Rusia în Ucraina, comparându-le cu cele ale regimului nazist împotriva evreilor, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, informează ANSA, citat de Agerpres.

”În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, această operaţiune a condus la exterminarea a aproape două milioane de persoane, majoritatea de origine evreiască. Fie ca amintirea acestui eveniment oribil să dea naştere unor decizii şi acţiuni pentru pace. Istoria se repetă. Vedem ce se întâmplă acum în Ucraina. Să ne rugăm pentru pace”, a subliniat Suveranul Pontif în fața pelerinilor prezenți la audiența generală, referindu-se la un eveniment organizat luni de Centrul pentru relații catolice-evreiești al Universității Catolice din Lublin, în Polonia, în contextul a 80 de ani de la ”Operațiunea Reinhardt” (Einsatz Reinhardt), planul de exterminare pus în aplicare de naziști împotriva evreilor polonezi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, informează Vatican News.

Punerea în aplicare a acestei operațiuni între 1942 și 1943 a marcat cea mai sângeroasă fază a încercării Germaniei naziste de a comite genocid împotriva poporului evreu. În total, aproximativ 1,7 milioane de evrei au fost uciși în lagărele de exterminare de la Belzec, Sobibor și Treblinka, precum și în cadrul unor executări în masă.

Printre victimele lagărelor din cadrul ”Operațiunii Reinhard” s-a numărat și un număr necunoscut de polonezi, romi și prizonieri de război sovietici.

Potrivit experților din cadrul Comisiei de anchetă privind Ucraina din cadrul ONU, Rusia, care a declanșat un război ilegal și nejustificat împotriva Ucrainei, a comis crime de război în această țară.

Continue Reading

Facebook

Eugen Tomac9 hours ago

Eugen Tomac, după întâlnirea tensionată cu cancelarul Austriei: Vrea să umilească România. Mai devreme sau mai târziu, România va intra în Schengen, dar această palmă nemeritată nu va fi uitată

SCHENGEN9 hours ago

Surse oficiale: Premierul Nicolae Ciucă a avut o convorbire telefonică cu cancelarul Austriei privind aderarea României la Schengen

REPUBLICA MOLDOVA14 hours ago

Sondaj INSCOP: 78% dintre români sunt de acord să ajutăm cu gaze Republica Moldova

S&D15 hours ago

Aderarea la Schengen: Zeci de reprezentanți PES activists România, în frunte cu eurodeputatul Victor Negrescu, s-au mobilizat în semn de susținere în fața Consiliului UE

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Noua Politică Agricolă Comună: Comisia Europeană a aprobat planurile strategice ale României și Bulgariei, în valoare de 14,9 miliarde de euro, respectiv 5,6 miliarde de euro

ROMÂNIA15 hours ago

Parlamentul Țărilor de Jos a aprobat poziția guvernului lui Mark Rutte: Olanda susține aderarea României la spațiul Schengen

NATO15 hours ago

NATO și partenerii săi oferă Ucrainei un sprijin militar fără precedent în timp ce Rusia se pregătește de înghețarea războiului pentru a lansa o ofensivă mai mare în primăvară

SCHENGEN16 hours ago

Urmează “Ziua Schengen pentru România”: Votul privind aderarea la spațiul de liberă circulație a rămas pe agenda Consiliului JAI din 8 decembrie

INTERNAȚIONAL16 hours ago

Papa Francisc compară războiul Rusiei împotriva Ucrainei cu planul de exterminare nazist contra evreilor: Istoria se repetă

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

Comisia Europeană prezintă noi propuneri privind compensarea, insolvența și cotarea întreprinderilor, menite să dezvolte uniunea piețelor de capital a UE

ROMÂNIA19 hours ago

Nicolae Ciucă anunță că România va cere joi un vot pentru aderarea la Schengen: Toate statele ne susțin, cu excepția Austriei. Mergem până la capăt, starea de incertitudine nu mai poate continua

ROMÂNIA3 days ago

Virgil Popescu dă asigurări: România a devenit independentă de țițeiul rusesc, astfel că embargoul nu va afecta țara noastră

NATO6 days ago

Ucraina nu va primi încă sisteme de apărare aeriană Patriot din partea NATO. Stoltenberg: Trebuie să ne asigurăm că sistemele furnizate deja pot funcționa

NATO1 week ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO1 week ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

NATO1 week ago

NATO a decis, la București, să intensifice sprijinul pentru R. Moldova, Georgia și Bosnia, “trei parteneri valoroși care se confruntă cu presiunea rusă”

NATO1 week ago

Avertismentul NATO după ministeriala de la București: Aliații trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile

NATO1 week ago

Stoltenberg condiționează o eventuală aderare a Ucrainei la NATO de „triumful său ca stat suveran și independent” și de un parteneriat politico-militar mai strâns

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia ”cooperării puternice între statele membre și autoritățile locale” din regiunile carbonifere pentru succesul tranziției spre economie verde, avându-i pe oameni în centru

INTERNAȚIONAL1 week ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

Team2Share

Trending