Connect with us

Eugen Tomac

Eugen Tomac, scrisoare către Vladimir Putin: Rusia are obligația să renunțe la teza că România a ocupat Basarabia și Bucovina și să își ceară scuze pentru crimele produse împotriva poporului român

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Europarlamentarul Eugen Tomac a anunțat miercuri că i-a transmis o scrisoare președintelui Rusiei, Vladimir Putin, după ce acesta a trunchiat evoluția unor evenimente istorie legate de România și de Basarabia într-un articol publicat pe pagina oficială a Kremlinului în care liderul rus preia teza că România a ocupat, în 1918, Basarabia și Bucovina.

În scrisoarea menționată, Tomac îi prezintă lui Putin desfășurarea evenimentelor istorice din Basarabia și îi cere președintelui Rusiei să își corecteze eroarea.

”Am transmis astăzi prin Misiunea Permanentă a Federației Ruse la Uniunea Europeană o adresă către Vladimir Putin, Președintele Rusiei”, a scris Tomac, pe pagina sa de Facebook, atașând și conținutul scrisorii.

“Domnule Președinte, am citit recent articolul semnat de dumneavoastră și publicat pe pagina oficială a Kremlinului, în care ați prezentat evoluția unor evenimente istorice, inclusiv unele cu referire la țara mea. Susțineți, domnule Președinte, preluând teza predecesorilor dumneavoastră sovietici, precum că România, în 1918, a ocupat Basarabia și Bucovina. Iar ulterior, în 1940, URSS a „eliberat” o parte din aceste teritorii. (…) Îmi permit să vă transmit, domnule Președinte, că Rusia, ca succesoare a URSS, are obligația morală să renunțe la aceste teze și să-și ceară scuze pentru toate crimele produse împotriva poporului român“, a scris Tomac, în scrisoare.

Redăm mai jos textul integral al scrisorii transmise către Kremlin prin intermediul Misiunii Permanente a Federației Ruse la UE.

“Domnului Vladimir Putin, Președintele Federației Ruse

Domnule Președinte,

Am citit recent articolul semnat de dumneavoastră și publicat pe pagina oficială a Kremlinului, în care ați prezentat evoluția unor evenimente istorice, inclusiv unele cu referire la țara mea.

Susțineți, domnule Președinte, preluând teza predecesorilor dumneavoastră sovietici, precum că România, în 1918, a ocupat Basarabia și Bucovina. Iar ulterior, în 1940, URSS a „eliberat” o parte din aceste teritorii.

Având în vedere că omiteți un aspect important legat de anul 1940, doresc să vă reamintesc că țara noastră a fost pusă în situația de a accepta ultimatumul dat de Stalin în 26 iunie 1940, pentru că așa s-a înțeles cu Hitler, să ne ocupe teritoriul Basarabiei în baza înțelegerii secrete din Pactul Ribbentrop-Molotov, semnat la Moscova la 23 august 1939.

De asemenea, trebuie să știți că, în 1918, toate provinciile locuite de români, inclusiv Basarabia și Bucovina, s-au unit cu țara-mamă România. Contextul politic internațional ne-a permis să realizăm acest obiectiv important pentru națiunea noastră.

Totodată, pentru ca adevărul să nu fie prezentat deformat, vă transmit alăturat Rezoluția Parlamentului European referitoare la comemorarea a 80 de ani de la izbucnirea celui de al Doilea Război Mondial și la importanța memoriei istorice europene pentru viitorul Europei, adoptată pe 17 septembrie 2019.

În acest document, la punctul C, se precizează următoarele: „Întrucât, ca o consecință directă a Pactului Ribbentrop-Molotov, urmat de Tratatul de prietenie și frontieră germano-sovietic din 28 septembrie 1939, Republica Polonă a fost invadată mai întâi de Hitler și două săptămâni mai târziu de Stalin, care a înlăturat independența acestei țări, ceea ce a reprezentat o tragedie fără precedent pentru poporul polonez – Uniunea Sovietică comunistă a început un război agresiv împotriva Finlandei la 30 noiembrie 1939, iar în iunie 1940 a ocupat și a anexat părți din România – teritorii care nu au fost niciodată returnate – și a anexat republicile independente Lituania, Letonia și Estonia”.

Aceste evenimente tragice au produs consecințe dramatice pentru majoritatea populației din aceste teritorii. Aș aminti aici drama de la Fântâna Albă, Bucovina, din 1 aprilie 1941, când mii de români au fost omorâți doar pentru că nu voiau să devină cetățeni ai URSS. Au urmat apoi deportările în Siberia și Kazahstan, unde sute de mii de familii au avut de suferit din cauza ororilor staliniste.

Iar pentru a-i pedepsi pe majoritatea locuitorilor din teritoriile anexate la URSS, conducerea sovietică a inventat o nouă identitate lingvistică – limba moldovenească. Înlocuind pur și simplu caracterele latine ale limbii române cu litere chirilice. Un atac diabolic asupra culturii și identității unui popor, fapt care nu poate fi trecut cu vederea niciodată.

Nu vă spun toate acestea din cărți de specialitate. V-o spun în calitate de om născut în aceste teritorii, om care a trăit această experiență de a studia în școală o limbă creată artificial. Am primit acasă educația de care am fost lipsit cu forța de către mințile bolnave din aparatul de propagandă al URSS.

De aceea, îmi permit să vă transmit, domnule Președinte, că Rusia, ca succesoare a URSS, are obligația morală să renunțe la aceste teze și să-și ceară scuze pentru toate crimele produse împotriva poporului român.

În speranța că veți accepta să nu mai promovați pe viitor astfel de neadevăruri, vă doresc să vă găsiți inspirația necesară pentru a spune adevărul despre teroarea sovietică îndreptată împotriva popoarelor provenite din teritoriile anexate. Doar așa se pot pune bazele unei noi relații clădite pe respect reciproc și promovarea adevărului.

Cu respect,

Eugen Tomac

Deputat în Parlamentul European”.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Eugen Tomac

Eurodeputatul Eugen Tomac: Trebuie să veghem cu vigilenţă asupra respectării valorilor noastre europene, iar populismul necruțător să nu se mai repete

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Europarlamentarul Eugen Tomac (PPE, PMP), prezent la ședința plenară excepțională dedicată Zilei Internaționale a Comemorării Victimelor Holocaustului, a reiterat importanța ca tânăra generație să înțeleagă lecțiile trecutului şi să nu accepte niciodată injustiția, intoleranța, rasismul, xenofobia și ura împotriva celor din jurul lor. 

„Trebuie să ne amintim mereu aceste clipe negre spre a ne asigura că o astfel de tragedie de proporții nu se repetă în viitor. Iar aici, educația are un rol esențial. Copiii noștri trebuie să înțeleagă lecțiile trecutului şi să nu accepte niciodată injustiția, intoleranța, rasismul, xenofobia și ura împotriva celor din jurul nostru. Trebuie să veghem cu vigilenţă asupra respectării valorilor noastre europene şi a respectării drepturilor omului, astfel încât populismul necruțător şi istoria dezumanizării aproapelui să nu se mai repete”, a transmis deputatul european într-un mesaj pe pagina de Facebook.

Margot Friedländer s-a născut în 1921 la Berlin. În 1943, mama și fratele ei au fost deportați la Auschwitz, unde au fost uciși. La vârsta de 21 de ani a reușit să se ascundă, dar a fost găsită în 1944 și deportată în lagărul de concentrare Theresienstadt. Ea a fost singurul membru al familiei sale care a supraviețuit. Împreună cu soțul său, Adolph Friedländer, pe care l-a cunoscut la Berlin și l-a întâlnit din nou la Theresiensadt, Margot s-a mutat în SUA în 1946. Aceasta s-a mutat înapoi la Berlin în 2010. Margot Friedländer călătorește încă în Germania, povestindu-și experiența de viață, în special în școli. „TInerii mă ascultă cu interes”, a spus ea într-un interviu. „Am primit – nu știu – o mie de scrisori. Vorbesc în numele celor care nu pot vorbi. Și nu doar în numele celor șase milioane de evrei. Vorbesc în numele tuturor celor care au fost uciși și care au suferit.”

Ziua de 27 ianuarie 1945 reprezintă ziua eliberării prizonierilor din lagărul de la Auschwitz-Birkenau şi marchează comemorarea la nivel internațional a victimelor Holocaustului. Potrivit Rezoluţiei 60/7 din 2005 a Adunării Generale a ONU, statele membre sunt încurajate să comemoreze victimele Holocaustului şi să dezvolte programe educaționale cu privire la Holocaust.

Urmăriți aici sesiunea plenară extraordinară:

Continue Reading

Eugen Tomac

Eugen Tomac, întâlnire cu Ursula von der Leyen: Dacă Rusia invadează Ucraina, răspunsul UE va fi “de o duritate fără precedent”

Published

on

© Photo Collage (Official Images: European Union)

Europarlamentarul Eugen Tomac (PMP, PPE) a avut miercuri o întâlnire cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, tema principală a discuției vizând situația de securitate din Estul Europei prin “conflictul declanșat de Kremlin la granița cu Ucraina”.

Potrivit lui Tomac, întâlnirea a reprezentat “un schimb de opinii” între von der Leyen și mai mulți europarlamentari PPE, o întrevedere care “s-a desfășurat într-un cadru restrâns și o atmosferă plăcută, prin urmare a fost o discuție deschisă, directă și foarte aplicată”.

“Am discutat, în inima cartierului european din Bruxelles, pe marginea temelor de mare actualitate de pe agenda Uniunii Europene. (…) Tema principală a discuției, așa cum este firesc, a fost conflictul declanșat de Kremlin la granița cu Ucraina. Mă bucur să constat că Uniunea Europeană acționează unitar cu Statele Unite ale Americii și NATO pe temele cheie de politică externă și de securitate”, a afirmat el.

Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Tomac a spus că șefa Comisiei Europene a împărtășit îngrijorarea cu privire la o posibilă agravare a situației, enumerând o serie de efecte directe pe care le poate avea asupra Europei o eventuală invazie a Rusiei în Ucraina.

Efectele prezentate de von der Leyen încep cu “sectorul energetic, care deja este puternic afectat, până la atacuri cibernetice sau campanii de dezinformare tot mai agresive”.

Răspunsul UE va fi unul de o duritate fără precedent. Lista de sancțiuni la care a făcut referire Președinta Comisiei Europene este în mod cert suficient de aspră pentru a crea probleme serioase regimului Putin. Rămâne de văzut dacă în următoarea perioadă mesajele primite din partea SUA și NATO vor determina Moscova să renunțe la invazia Ucrainei. În mod evident, un atac al Rusiei ar schimba complet relația UE-Rusia și nu numai“, a spus Eugen Tomac.

“Comisia și Serviciul European de Acțiune Externă lucrează la o gamă largă de sancțiuni sectoriale și individuale în cazul unei noi agresiuni militare din partea Rusiei împotriva Ucrainei. În plus, Comisia a colaborat cu statele membre și cu aliații în ceea ce privește pregătirea, de la energie la securitatea cibernetică”, a transmis executivul european luni seară, după consultări care au avut loc între președintele american Joe Biden și mai mulți lideri europeni, inclusiv președinta Comisiei Ursula von der Leyen

Șeful diplomației europene Josep Borrell a prezentat marți direcțiile de acțiune și instrumentele de care dispune UE pentru a reacționa la o eventuală agresiune a Rusiei.

Ne coordonăm cu SUA în ceea ce privește răspunsul scris pe care îl va trimite săptămâna aceasta ca răspuns la propunerile Rusiei. Ca mijloc de descurajare, pregătim un set de sancțiuni puternice în cazul în care Rusia decide să întreprindă noi acțiuni militare împotriva Ucrainei. Trebuie să fim pregătiți pentru toate scenariile. Natura răspunsului nostru trebuie să se potrivească cu natura alegerilor Rusiei. Decizia privind sancțiunile va fi probabil cea mai importantă pârghie pe care o are Occidentul – și vom face acest lucru în cooperare cu SUA și cu alții. Îmi revine mie, în calitate de Înalt Reprezentant, sarcina de a propune un pachet de sancțiuni Consiliului, unde statele membre vor trebui să decidă”, a spus el.

Și România se pregătește pentru gestionarea efectelor negative în domeniile economic, energetic și financiar-bancar ale situației de securitate create de Rusia în vecinătatea UE și NATO, a anunțat miercuri președintele Klaus Iohannis, precizând că planificarea sancțiunilor UE împotriva Rusiei este accelerată.

Statele Unite și Alianța Nord-Atlantică au transmis miercuri propunerile de securitate drept răspuns la propunerile Rusiei, asupra cărora Moscova a cerut un răspuns din partea Vestului. Propunerile occidentale, prezentate succint de șeful diplomației SUA, Antony Blinken, și de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în conferințe de presă separate, subliniază că nu va exista nicio schimbare în politica uşilor deschise a Alianței, în timp ce aliații fac apel pentru ca Rusia şi NATO să-şi restabilească reciproc misiuni la Bruxelles şi Moscova şi să utilizeze pe deplin canalele militare de comunicare pentru a promova transparenţa şi reducerea riscurilor.

Continue Reading

Eugen Tomac

Eurodeputatul Eugen Tomac avertizează că „urmează o lună de război psihologic”: Moscova va încerca, prin oameni și instituții, să manipuleze cetățenii statelor UE

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

De câteva luni, Rusia a început o ofensivă diplomatică și mediatică majoră, încercând să justifice, în mod total neconvingător și cu non argumente, o eventuală invazie, a transmis marți  eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE). 

„Nu mai este un secret pentru nimeni că, la est de noi, un conflict militar poate izbucni oricând. În vreme ce întreaga lume face eforturi pentru a ieși din pandemie, în toate cancelariile lumii se discută despre agenda militară a lui Putin. Când va începe invazia Rusiei în Ucraina? De ce a mobilizat Kremlinul aproape 200 000 de militari din totalul de peste 700 000 la frontiera cu Ucraina?”, a scris deputatul european, pe Facebook.

Eugen Tomac a precizat că  Rusia nu va ataca Ucraina în următoarea perioadă, deoarece nu dorește să umbrească Jocurile Olimpice din China. În consecință, europarlamentarul a subliniat că urmează o lună de război psihologic, cel puțin până pe 20 februarie.

„Ținta nu este doar statul vecin, ci, în mod evident, țările occidentale. De aceea, trebuie să fim pregătiți să facem față oricăror provocări”, a adăugat el.

Mai mult, eurodeputatul a precizat că Moscova va încerca, prin oameni și instituții, să manipuleze cetățenii statelor Uniunii Europene.

„În România avem deja exemple concrete de fani ai lui Putin care au intrat direct în horă și care vorbesc pe aceeași limbă cu el, insistând pe faptul că nu avem nevoie de trupe NATO pe teritoriul nostru sau că România a devenit o colonie. Când auziți politicieni, jurnaliști sau diverși oameni pe rețelele de socializare că ne îndeamnă să nu mai avem încredere în Uniunea Europeană, Statele Unite ale Americii sau NATO, fiți convinși că fac, în mod asumat, jocul Rusiei”, a conchis Eugen Tomac.

Rusia continuă acumulările sale de trupe la granița cu Ucraina și în regiunea Mării Negre, deși afirmă că nu plănuiește să atace Ucraina, în timp ce SUA, aliații din NATO și Uniunea Europeană fac apel la detensionarea situației. Moscova a transportat echipament militar în regiune și a comasat peste 125.000 de soldați la granița cu Ucraina, iar Statele UniteMarea Britanie și țările baltice au promis și trimis arme defensive Ucrainei.

Tot în acest sens, secretarul american al Apărării Lloyd Austin a plasat 8.500 de militari americani în stare de pregătire sporită pentru a fi desfășurați în Europa de Est, având în vedere provocările continue ale Rusiei de-a lungul graniței cu Ucraina.

De asemenea, săptămâna trecută președintele american Joe Biden a avertizat că Statele Unite vor crește prezența lor militară în Polonia, România și celelalte țări de pe flancul estic al NATO dacă Rusia va invada Ucraina. Întrebat despre pretențiile de securitate ale Moscovei – ca Ucraina să nu adere la NATO, ca SUA își mute toate armele nucleare din Europa și să nu mai aibă trupe în Europa de Est- Biden a răspuns că nu există o astfel de opțiune

Continue Reading

Facebook

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI14 mins ago

Interviu | Pachetul ”Fit for 55”: Marian-Jean Marinescu pledează pentru investiții în ”dezvoltare de tehnologii”: Trebuie să reducem emisiile de gaze cu efect de seră, nu mobilitatea

Dan Motreanu1 hour ago

Dan Motreanu: Planul de restructurare a CE Oltenia, componentă esențială pentru stabilitatea și dezvoltarea economică a Regiunii Oltenia

ROMÂNIA2 hours ago

Președintele Klaus Iohannis: Aderarea cât mai rapidă la OCDE constituie o prioritate pentru România

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Green Deal: Comisia Europeană a adoptat cea mai cuprinzătoare reformă privind statisticile din domeniul energiei

COMUNICATE DE PRESĂ3 hours ago

New Strategy Center, Universitatea de Vest din Timișoara și Academia Forțelor Terestre din Sibiu prezintă rezultatele proiectului inedit „Investments in a Safer Future”

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Ursula von der Leyen: Dacă toți europenii vaccinați și-ar face doza booster, am putea evita aproximativ 1 milion de spitalizări

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Papa Francisc consideră că propagarea știrilor false și a dezinformării pe tema COVID-19 reprezintă o încălcare a drepturilor omului

U.E.4 hours ago

Ministrul leton al Apărării critică relația ”imorală și ipocrită” a Germaniei cu Rusia și China

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Uniunea Europeană a Sănătății: Luni intră în vigoare noul regulament privind îmbunătățirea studiilor clinice în UE

ROMÂNIA5 hours ago

OCDE: Performanța economică a României depinde de aplicarea PNRR pentru reforma urgentă a pensiilor, lupta anticorupție, educație și tranziția ecologică și digitală

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI14 mins ago

Interviu | Pachetul ”Fit for 55”: Marian-Jean Marinescu pledează pentru investiții în ”dezvoltare de tehnologii”: Trebuie să reducem emisiile de gaze cu efect de seră, nu mobilitatea

ROMÂNIA5 hours ago

OCDE: Performanța economică a României depinde de aplicarea PNRR pentru reforma urgentă a pensiilor, lupta anticorupție, educație și tranziția ecologică și digitală

U.E.1 day ago

Din Bundestag, președintele Parlamentului israelian face apel la apărarea democrației: Zidurile acestei clădiri, martori tăcuți, ne reamintesc că avem obligația să o apărăm

NATO2 days ago

Klaus Iohannis: Planificarea sancțiunilor UE împotriva Rusiei este accelerată. România se pregătește să gestioneze efectele situației de securitate

NATO2 days ago

Klaus Iohannis: România are un dialog permanent cu NATO, SUA, UE și OSCE. Acțiunile Rusiei încearcă să modifice în mod inacceptabil arhitectura europeană de securitate

NATO2 days ago

Klaus Iohannis: Suntem gata să găzduim o prezență NATO crescută pe teritoriul României. Suntem în contact cu SUA și Franța în acest sens

NATO2 days ago

Klaus Iohannis: CSAT a adoptat un plan de măsuri ca România să fie pregătită pentru orice scenariu. Ca membru al NATO, ne bucurăm de toate garanțiile de securitate

ROMÂNIA3 days ago

Șeful diplomației române, Bogdan Aurescu: Vom continua să condamnăm public, fără ezitare, orice încercare de a nega sau distorsiona Holocaustul

ROMÂNIA3 days ago

Președintele Klaus Iohannis: Suntem un model de bune practici în regiune prin extinderea și consolidarea programelor educaționale despre istoria evreilor și a Holocaustului

INTERVIURI1 week ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Advertisement

Team2Share

Trending