Viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Cosmin Marinescu, a declarat vineri, la Conferința Internațională „New Technology for Old Markets” de la Chișinău, că România rămâne ferm angajată în obiectivul de a adera la zona euro, acest pas putând constitui „următorul proiect strategic de țară pentru următorul deceniu”.

„În ultimele două decenii, România a înregistrat cel mai rapid avans economic dintre statele UE în ceea ce privește convergența reală. Chiar dacă persistența disparităților regionale rămâne o provocare, este evident că această creștere economică a fost sprijinită de integrarea în Uniunea Europeană, de schimbările instituționale și de creșterea investițiilor străine”, a afirmat Marinescu, subliniind că integrarea europeană și investițiile externe au contribuit decisiv la dezvoltarea economiei românești.

Acesta a atras atenția asupra vulnerabilităților recente, care țin România departe de îndeplinirea criteriilor de la Maastricht.

„În ultimii ani, inflația, ratele dobânzilor pe termen lung și deficitul bugetar au depășit semnificativ valorile de referință corespunzătoare criteriilor de la Maastricht. Aceste vulnerabilități ne reamintesc că stabilitatea financiară nu poate fi considerată un dat”, a avertizat el.

Marinescu a subliniat că aceste dezechilibre impun o abordare fermă și coerentă din partea politicilor economice:

„La fel de important, sustenabilitatea financiară depinde de corectarea celor două deficite care apasă în prezent asupra economiei: deficitul public și deficitul de cont curent. Aceste dezechilibre macroeconomice nu sunt doar surse de vulnerabilitate, ci și un test al coerenței politicilor. Corectarea lor necesită acțiuni ferme, un dialog transparent și o aliniere consecventă a politicilor fiscale, monetare și structurale”, a precizat viceguvernatorul BNR.

Potrivit acestuia, doar prin măsuri ferme și reforme consecvente România își poate întări reziliența și credibilitatea economică, condiții esențiale pentru competitivitatea pe termen lung și pentru atingerea obiectivului de aderare la zona euro.

Conferința de la Chișinău a fost organizată de Banca Națională a Moldovei, în parteneriat cu Banca Națională a României și Banque de France, reunind guvernatori de bănci centrale, experți și reprezentanți ai sectorului financiar din întreaga regiune.

Bulgaria va avea un cuvânt de spus la reuniunile Băncii Centrale Europene, a dat asigurări președinta BCE, Christine Lagarde, la prima ședință de politică monetară după vacanța de vară, informează Novinite, potrivit Agerpres.

Pentru prima dată, guvernatorul Băncii Naționale a Bulgariei, Dimitar Radev, a participat ca observator. Începând cu 1 ianuarie, când Bulgaria adoptă euro, el va participa cu drepturi depline la reuniunile de politică monetară ale BCE, alături de ceilalți 20 de guvernatori ai statelor membre din zona euro.

Lagarde a subliniat că adoptarea euro va aduce stabilitate Bulgariei. „Fiecare membru care ia parte la ședințe, indiferent dacă este dintr-o țară mare sau mică, are un cuvânt de spus, care este respectat și luat în considerare. Mă voi asigura că aceste principiu este aplicat îndeaproape când voi conduce reuniunile și voi organiza consultările”, a declarat șefa BCE.

În privința protejării cetățenilor în timpul tranziției de la leva la euro, Lagarde i-a încurajat să verifice rata de conversie și și-a exprimat încrederea în măsurile de protecție aflate în vigoare.

„Unii comercianți ar putea exploata conversia pentru a majora ușor prețurile, dar autoritățile au instrumente pentru a ajuta consumatorii să verifice acuratețea. Din august, este disponibil un calculator, alături de sistemul dual de prețuri, în leva și euro”, a precizat oficialul BCE.

Bulgaria va deveni la 1 ianuarie 2026 cel de-al 21 stat membre al zonei euro, urmând să introducă moneda unică la începutul anului viitor după ce Consiliul Uniunii Europene a adoptat în iulie ultimele trei acte juridice necesare în acest sens.

Conversia se face la o rată fixă de schimb de 1,95583 leva pentru un euro, au anunțat autoritățile de la Sofia. Conform cerințelor, ambele monede trebuie prezentate egal, clar și precis pe toate etichetele de preț.

Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a readus marți în atenție subiectul aderării României la zona euro, explicând că țara noastră îndeplinea criteriile tehnice între 2013 și 2015, însă obiectivul a fost abandonat din motive politice. În opinia sa, reluarea discuției privind adoptarea monedei unice europene va fi posibilă abia după ce actuala corecție fiscală, estimată să dureze între cinci și șapte ani, va fi încheiată.

Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere la 8,8% prognoza de inflație pentru finalul anului 2025, “probabil peste 9%”, de la 4,6% anterior, și anticipează că aceasta va ajunge la 3% la sfârșitul lui 2026, comparativ cu 3,4% în prognoza anterioară. Inflația va forma o “cocoașă” în septembrie, când va fi înregistrat un vârf de 9,6 – 9,7%, iar la finalul anului va fi probabil peste 9%, potrivit datelor prezentate de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, într-o conferință de presă.

În ceea ce privește adoptarea monedei euro, Mugur Isărescu a explicat că România a îndeplinit condițiile de aderare la zona Euro între 2013 și 2015. Cu toate acestea, s-a renunțat la un orizont de timp pentru aderare în momentul în care s-a renunțat la ținta fiscal-bugetară. Aceasta a fost o decizie politică, susținută de „mai toate partidele și guvernele care au fost”, a spus el, citat de Radio Europa Liberă.

„S-a renunțat la orizontul aderării la moneda euro în momentul în care s-a renunțat la o țintă fiscal-bugetară. Iar asta a fost o decizie politică. Am trăit aceste lucruri și pot să vorbesc liber”, a spus guvernatorul BNR la prezentarea Raportului privind inflația.

„Prin 2013-2014- 2015 îndeplineam criteriile de aderare. Chiar președintele Băsescu a stabilit o dată țintă. Dar apoi, s-a considerat politic că datoria publică e prea mică și că putem să ne folosim de acest avantaj. Și aproape toate partidele și guvernele care s-au perindat n-au mai ținut la această țintă fiscală”, a spus Isărescu.

Guvernatorul a mai spus ultima ședință dedicată adoptării euro a avut loc în 2018, la Academia Română, moment la care BNR era deja pregătită cu echipe tehnice avansate, inclusiv una pentru gestionarea numerarului euro.

Actualul guvernator, care a ocupat și poziția de premier în anul 2000, a precizat că nu există un singur partid care să ne fi îndepărtat de zona euro, ci toate formațiunile politice au mers în această direcție.

„Și nu a fost un singur partid care… toți au mers pe linia asta, să apese mai mult sau mai puțin pe stimularea fiscală. În 2018 a fost fost ultima ședință pe această temă, dacă mi-aduc aminte Academia Română. Pe urmă am renunțat și noi la toate comitetele pe care le aveam pentru a trece la euro. Și am avut vreo trei comitete, inclusiv unul tehnic, legat de partea legată de numerar- cum se aduce numerarul în euro în țară, cum se distribuie. 

Isărescu a mai declarat că, având în vedere că actuala corecție fiscală ar putea dura „cinci sau șapte ani”, discuția despre posibila aderare a României la euro ar putea fi reluată abia după această perioadă.

“Eram foarte avansați. Acum, dacă corecția fiscală înseamnă cinci sau șapte ani, înseamnă că mai discutăm despre euro peste cinci-șapte ani”, a mai spus Isărescu.

În prezent, 20 de state membre ale Uniunii Europene fac parte din zona euro, Bulgaria urmând să devină la 1 ianuarie 2026 al 21-lea stat care adoptă moneda unică europeană. Cea mai recentă țară care a aderat la moneda comună a fost Croația, în 2023.

Cel mai recent raport de convergență publicat de Comisia Europeană, în 2024, arată că România este statul care, la fel ca și în precedentele rapoarte din 2020 și 2022, nu îndeplinește niciun criteriu de adoptare a monedei comune. Față de rapoartele precedente, din 2020 și 2022, România nu mai este unicul stat membru UE care nu îndeplinește niciun criteriu de aderare la zona euro, ci este acompaniată în această galerie de Polonia și de Ungaria.

Deși țara noastră nu îndeplinește niciun criteriu de aderare, România este în topul țărilor unde cetățenii (71%) susțin adoptarea monedei euro.

Chiar dacă sprijinul cetățenesc din România pentru adoptarea monedei comune este ridicat, tema și-a pierdut din tracțiune la nivelul discursului public.

În 2017, președintele de atunci Klaus Iohannis a solicitat, într-un interviu acordat pentru CaleaEuropeană.ro, Guvernului și Băncii Naționale să prezinte un plan și un calendar pentru adoptarea monedei unice. Ulterior, pe 28 martie 2018, a fost înființată Comisia Națională de fundamentare a Planului naţional de adoptare a monedei euro, condusă de Guvern, BNR și Academia Română și având ca sarcină elaborarea Planului Naţional de aderare la zona euro. Raportul de fundamentare a Planului naţional de adoptare a monedei euro realizat în decembrie 2018 de Guvern și de Banca Națională a indicat că România va îndeplini criteriile pentru aderare la zona euro în 2024-2026 și a reliefat, în consecință, trei scenarii pentru atingerea convergenței necesare.