de Andra AVRAM
Eurobarometrul Comisiei Europene pentru primul semestru al acestui an a fost dat publicității. Din acesta, aflăm că 35% dintre respondenții români consideră că vocea lor la nivelul Uniunii Europene contează, în timp ce 61% dintre ei se consideră cu adevărat cetățeni ai UE, pentru ca nu mai puțin de 62% dintre respondenți să se declare satisfăcuți de calitatea vieții lor.
Eurobarometrul realizat de Comisia Europeană pentru primăvara acestui an reprezintă cel de-al 81-lea studiu de acest fel pe care executivul Uniunii Europene îl realizează, începând cu anul 1973. Clasificat în șase mari criterii, acesta acoperă domenii ce țin de instituțiile politice, principalele preocupări ale cetățenilor europeni, situația economică, criza, condițiile de viață în UE și problema cetățeniei europene.
Imaginea Uniunii Europene a cunoscut îmbunătățiri semnificative în rândul cetățenilor acesteia, din toamna anului 2013 și până acum. 35% dintre cei chestionați au ales indicatorul „total pozitiv”, față de 31%, respondenții de anul trecut, în timp ce procentajul celor care au indicat imaginea UE ca fiind „total negativă” este în scădere, de la 28% în toamna anului 2013 la 25% în primăvara acestui an. În schimb, cei cu o imagine neutră asupra acesteia sunt aproximativ constanți ca număr, de la 39% (2013) la 38% (2014).
Tot mai mulți europeni consideră că opinia lor contează
„Opinia mea contează”: 42%, față de doar 29% în toamna anului 2013, consideră că, într-adevăr, opinia lor contează, în timp ce un trend descendent se înregistrează în rândul celor care cred că opinia lor nu este luată în calcul, 52% în primăvara acestui an față de 66%, câți se înregistrau în toamna anului trecut. Dintre românii chestionați, 35% au răspuns pozitiv la această întrebare, în timp ce majoritatea, de 57%, au răspuns negativ, România situându-se astfel pe locul 18 din 28. Fruntașa acestui clasament este Suedia, acolo unde cetățenii consideră că vocea lor contează în UE în proporție de 78%, în timp ce codașa este Letonia, acolo unde doar 19% au răspuns afirmativ, comparativ cu 74% cei care au răspuns negativ.
„Instituțiile europene”: Chestionați în ceea ce privește încrederea în instituțiile europene, cei mai mulți dintre respondenți declară că au încredere în Parlamentul European, 31%, constant față de toamna anului trecut, când s-a înregistrat același procentaj. Parlamentul național este instituția aleasă de 28% dintre respondenți, în creștere față de anul trecut (25%), în timp ce guvernul național este principala opțiune pentru 27%, de asemenea în creștere față de procentul de 23% din toamnă.
„Viitorul Uniunii Europene”: Rândurile optimiștilor față de acest aspect au crescut de la 51%, în toamna anului 2013, la 56%, în primăvara acestui an, în timp ce cetățenii care văd viitorul UE de o manieră pesimistă au ajuns de la 43% anul trecut, la 38% anul acesta. România ocupă, în interiorul acestui clasament, locul 2, după Malta, românii având o viziune optimistă asupra viitorului UE în proporție de 75%, față de doar 22%, cei mai puțin încrezători în aceasta. Ultima, în acest clasament, este Grecia, acolo unde 43% din populație se declară încrezătoare în viitorul UE, comparativ cu cei din tabăra opusă, de 56%.
Situația economică, în continuare principala preocupare a cetățenilor
„Principalele preocupări”: În rândul cetățenilor UE, principalele preocupări sunt reprezentate de situația economică (39%), șomajul (34%), starea finanțelor publice din țara de reședință (25%), imigrația (21%), inflația și creșterea prețurilor (10%), influența UE în lume (8%), insecuritatea (7), terorismul (6%), aprovizionarea energetică (6%), schimbările climatice (5%), importurile (5%), mediul înconjurător (5%) și pensionarea / retragerea din activitate (3%). Lista nu diferă foarte mult în rândul românilor, aceștia fiind în principal preocupați de situația economică (26%), șomaj (22%), inflația și creșterea prețurilor (18%) și starea finanțelor publice din țară (14%), continuarea listei fiind în procente similare cu cele colectate la nivel european.
„Situația economică la nivel național”: Procentajul celor care văd situația economică la nivel național ca fiind rea este în scădere, de la 68% în toamna anului 2013, la 63% în primăvara acestui an. În schimb, se cunoaște o ușoară ameliorare a perspectivelor economice la nivel național în percepția oamenilor, de la 31% anul trecut la 34% anul acesta. Românii ocupă, în acest clasament, locul 18 din 28, 14% din aceștia văzând o îmbunătățire a persepctivelor economice, față de 85% cei care văd situația economică a țării ca fiind încă rea. Campioana acestui clasament este Germania, unde 83% dintre respondenți văd perspective economice pozitive în dezvoltarea țării, în timp ce la capătul opus se află Spania, unde doar 4% dintre respondenți văd o perspectivă bună a situației economice.
„În favoarea euro”: moneda euro este puternic susținută atât de statele din Zona Euro, cu un procent de 67%, cât și de cele din afara acesteia, unde procentajul este de 55%. În schimb, cei care se declară în defavoarea ei sunt 36% din afara zonei Euro și doar 26% cei aparținând acesteia. România se află pe locul 15 în topul statelor membre-UE în ceea ce privește susținerea monedei euro, 63% dintre respondenți fiind în favoarea acesteia, față de doar 26%, cei împotrivă. Cei care se declară în procent de 88% favorabili monedei euro, fiind astfel fruntașii acestei liste, sunt cetățenii Estoniei, în timp ce britanicii sunt cei împotrivă, cu un procent de 73%, în favoarea monedei euro exprimându-se doar 16%.
„Impactul crizei”: numărul celor care consideră că apogeul crizei a trecut a crescut de la 40% în toamna anului trecut la 47% în primăvara acestui an, în timp ce respondenții care consideră că punctul culminant al acesteia încă nu a trecut au scăzut cantitativ, de la 50% în 2013 la 44% în 2014. România este printre cele mai optimiste țări, aflându-se în primul eșantion al celor 28 de state, pe locul 11, cu 51% dintre respondenți considerând că apogeul crizei a trecut, în timp ce 44% consideră că punctul culminant nu a fost atins încă. Danemarca este statul în care cei mai mulți dintre respondenți consideră criza ca fiind deja trecută, cu 78%, în timp ce în Franța se înregistrează cei mai mulți dintre cetățenii al căror punct de vedere exprimă ideea conform căreia criza nu și-a atins încă punctul culminant.
Suedezii, cei mai mulțumiți ce calitatea vieții lor – grecii, cei care se tem cel mai mult de sărăcie
„Calitatea vieții”: românii se declară satisfăcuți de calitatea vieții lor în proporție de 62%, cei total nesatisfăcuți fiind 38%, România situându-se astfel în finalul clasamentului, pe locul 21. Cei mai puțini satisfăcuți de viața lor sunt bulgarii, doar 35% dintre respondenți declarândându-se mulțumiți de calitatea vieții acestora, în timp ce la polul opus se află Suedia, unde 97% dintre respondenți se declară satisfăcuți de viața acestora.
„Teama de cădere în sărăcie”: 34% dintre românii respondenți recunosc că simt acest risc, de a cădea în sărăcie, în timp ce 42% nu se declară preocupați de o astfel de posibilitate. La nivelul Uniunii Europene, cei care se tem cel mai tare de acest lucru sunt grecii, preocupați în proporție de 56%, în timp ce finlandezii sunt cei mai puțin îngrijorați de acest lucru, doar 9% dintre respondenți temându-se de riscul de a cădea în sărăcie.
„Cetățeni ai UE”: un procent de 61% dintre respondenții români au declarat că se simt cetățeni ai Uniunii Europene, în timp ce 38% dintre aceștia au declarat contrar. Românii sunt, în acest clasament, printre cei care se simt cel mai puțin cetățeni ai Uniunii Europene, situându-se pe locul 20. Bulgarii sunt fruntașii clasamentului celor care se simt cel mai puțin europeni, doar 46% dintre aceștia simțindu-se cetățeni ai UE. La polul opus, al celor care se simt cel mai mult cetățeni europeni, se află maltezii, cu un procent de 87%.
Libera circulație, cea mai mare realizare a Uniunii Europene
„Cunoașterea drepturilor”: românii declară că își cunosc drepturile ca cetățeni europeni în proporție de 42%, în timp ce 56% spun că nu cunosc care sunt drepturile acestora. În acest clasament, România ocupă locul 23, situându-se pe locurile codașe. Dintre cele 28 de state, Finlanda este statul în care s-a înregistrat cel mai mare procentaj, în ceea ce privește cunoașterea drepturilor ca cetățeni europeni, cu 70%, în timp ce statul cu cei mai puțini cunoscători ai acestora este Italia, 32%.
„Cel mai de succes rezultat al UE”: un procentaj de 56% dintre respondenți au declarat că libera circulație de bunuri, de servicii și de persoane în interiorul UE este rezultatul cel mai de succes al Uniunii Europene. Următoarele, menționate de respondenți, în ordine descrescătoare, sunt aderarea statului lor la Uniunea Europeană (54%), moneda euro (25%), programul dedicat tinerilor Erasmus (23%), influența politică și diplomatică a UE asupra restului lumii (20%), puterea economică a UE (20%) și nivelul de protecție socială (sănătate, educație, pensionare) în interiorul UE (18%), în timp ce Politica Agricolă Comună ocupă ultimul loc în rândul mențiunilor acestora, cu 10%.
Sondajul a fost realizat în perioada mai-iunie 2014, conform sursei, la câteva zile după alegerile europene din 22-25 mai, realizându-se în total, la nivelul tuturor celor 28 de state-membre, un număr total de 28.004 interviuri. La nivelul României, numărul total de interviuri realizate a fost de 1.022.
.
