Connect with us

ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2014

Eurobarometru: În ce țara europeană trăiesc cei mai multumiți cetățeni. Ce efect au avut alegerile europene asupra celor 500 de milioane de locuitori

Published

on

de Andra AVRAM 

Eurobarometrul Comisiei Europene pentru primul semestru al acestui an a fost dat publicității. Din acesta, aflăm că 35% dintre respondenții români consideră că vocea lor la nivelul Uniunii Europene contează, în timp ce 61% dintre ei se consideră cu adevărat cetățeni ai UE, pentru ca nu mai puțin de 62% dintre respondenți să se declare satisfăcuți de calitatea vieții lor.

Eurobarometrul realizat de Comisia Europeană pentru primăvara acestui an reprezintă cel de-al 81-lea studiu de acest fel pe care executivul Uniunii Europene îl realizează, începând cu anul 1973. Clasificat în șase mari criterii, acesta acoperă domenii ce țin de instituțiile politice, principalele preocupări ale cetățenilor europeni, situația economică, criza, condițiile de viață în UE și problema cetățeniei europene.

PS_imagineUE

Imaginea Uniunii Europene a cunoscut îmbunătățiri semnificative în rândul cetățenilor acesteia, din toamna anului 2013 și până acum. 35% dintre cei chestionați au ales indicatorul „total pozitiv”, față de 31%, respondenții de anul trecut, în timp ce procentajul celor care au indicat imaginea UE ca fiind „total negativă” este în scădere, de la 28% în toamna anului 2013 la 25% în primăvara acestui an. În schimb, cei cu o imagine neutră asupra acesteia sunt aproximativ constanți ca număr, de la 39% (2013) la 38% (2014).

Tot mai mulți europeni consideră că opinia lor contează

„Opinia mea contează”: 42%, față de doar 29% în toamna anului 2013, consideră că, într-adevăr, opinia lor contează, în timp ce un trend descendent se înregistrează în rândul celor care cred că opinia lor nu este luată în calcul, 52% în primăvara acestui an față de 66%, câți se înregistrau în toamna anului trecut. Dintre românii chestionați, 35% au răspuns pozitiv la această întrebare, în timp ce majoritatea, de 57%, au răspuns negativ, România situându-se astfel pe locul 18 din 28. Fruntașa acestui clasament este Suedia, acolo unde cetățenii consideră că vocea lor contează în UE în proporție de 78%, în timp ce codașa este Letonia, acolo unde doar 19% au răspuns afirmativ, comparativ cu 74% cei care au răspuns negativ.

 „Instituțiile europene”: Chestionați în ceea ce privește încrederea în instituțiile europene, cei mai mulți dintre respondenți declară că au încredere în Parlamentul European, 31%, constant față de toamna anului trecut, când s-a înregistrat același procentaj. Parlamentul național este instituția aleasă de 28% dintre respondenți, în creștere față de anul trecut (25%), în timp ce guvernul național este principala opțiune pentru 27%, de asemenea în creștere față de procentul de 23% din toamnă.

„Viitorul Uniunii Europene”: Rândurile optimiștilor față de acest aspect au crescut de la 51%, în toamna anului 2013, la 56%, în primăvara acestui an, în timp ce cetățenii care văd viitorul UE de o manieră pesimistă au ajuns de la 43% anul trecut, la 38% anul acesta. România ocupă, în interiorul acestui clasament, locul 2, după Malta, românii având o viziune optimistă asupra viitorului UE în proporție de 75%, față de doar 22%, cei mai puțin încrezători în aceasta. Ultima, în acest clasament, este Grecia, acolo unde 43% din populație se declară încrezătoare în viitorul UE, comparativ cu cei din tabăra opusă, de 56%.

Situația economică, în continuare principala preocupare a cetățenilor

„Principalele preocupări”: În rândul cetățenilor UE, principalele preocupări sunt reprezentate de situația economică (39%), șomajul (34%), starea finanțelor publice din țara de reședință (25%), imigrația (21%), inflația și creșterea prețurilor (10%), influența UE în lume (8%), insecuritatea (7), terorismul (6%), aprovizionarea energetică (6%), schimbările climatice (5%), importurile (5%), mediul înconjurător (5%) și pensionarea / retragerea din activitate (3%). Lista nu diferă foarte mult în rândul românilor, aceștia fiind în principal preocupați de situația economică (26%), șomaj (22%), inflația și creșterea prețurilor (18%) și starea finanțelor publice din țară (14%), continuarea listei fiind în procente similare cu cele colectate la nivel european.

 PS_preocupariRO

„Situația economică la nivel național”: Procentajul celor care văd situația economică la nivel național ca fiind rea este în scădere, de la 68% în toamna anului 2013, la 63% în primăvara acestui an. În schimb, se cunoaște o ușoară ameliorare a perspectivelor economice la nivel național în percepția oamenilor, de la 31% anul trecut la 34% anul acesta. Românii ocupă, în acest clasament, locul 18 din 28, 14% din aceștia văzând o îmbunătățire a persepctivelor economice, față de 85% cei care văd situația economică a țării ca fiind încă rea. Campioana acestui clasament este Germania, unde 83% dintre respondenți văd perspective economice pozitive în dezvoltarea țării, în timp ce la capătul opus se află Spania, unde doar 4% dintre respondenți văd o perspectivă bună a situației economice.

„În favoarea euro”: moneda euro este puternic susținută atât de statele din Zona Euro, cu un procent de 67%, cât și de cele din afara acesteia, unde procentajul este de 55%. În schimb, cei care se declară în defavoarea ei sunt 36% din afara zonei Euro și doar 26% cei aparținând acesteia. România se află pe locul 15 în topul statelor membre-UE în ceea ce privește susținerea monedei euro, 63% dintre respondenți fiind în favoarea acesteia, față de doar 26%, cei împotrivă. Cei care se declară în procent de 88% favorabili monedei euro, fiind astfel fruntașii acestei liste,  sunt cetățenii Estoniei, în timp ce britanicii sunt cei împotrivă, cu un procent de 73%, în favoarea monedei euro exprimându-se doar 16%.

„Impactul crizei”: numărul celor care consideră că apogeul crizei a trecut a crescut de la 40% în toamna anului trecut la 47% în primăvara acestui an, în timp ce respondenții care consideră că punctul culminant al acesteia încă nu a trecut au scăzut cantitativ, de la 50% în 2013 la 44% în 2014. România este printre cele mai optimiste țări, aflându-se în primul eșantion al celor 28 de state, pe locul 11, cu 51% dintre respondenți considerând că apogeul crizei a trecut, în timp ce 44% consideră că punctul culminant nu a fost atins încă. Danemarca este statul în care cei mai mulți dintre respondenți consideră criza ca fiind deja trecută, cu 78%, în timp ce în Franța se înregistrează cei mai mulți dintre cetățenii al căror punct de vedere exprimă ideea conform căreia criza nu și-a atins încă punctul culminant.

Suedezii, cei mai mulțumiți ce calitatea vieții lor – grecii, cei care se tem cel mai mult de sărăcie

„Calitatea vieții”: românii se declară satisfăcuți de calitatea vieții lor în proporție de 62%, cei total nesatisfăcuți fiind 38%, România situându-se astfel în finalul clasamentului, pe locul 21. Cei mai puțini satisfăcuți de viața lor sunt bulgarii, doar 35% dintre respondenți declarândându-se mulțumiți de calitatea vieții acestora, în timp ce la polul opus se află Suedia, unde 97% dintre respondenți se declară satisfăcuți de viața acestora.

„Teama de cădere în sărăcie”: 34% dintre românii respondenți recunosc că simt acest risc, de a cădea în sărăcie, în timp ce 42% nu se declară preocupați de o astfel de posibilitate. La nivelul Uniunii Europene, cei care se tem cel mai tare de acest lucru sunt grecii, preocupați în proporție de 56%, în timp ce finlandezii sunt cei mai puțin îngrijorați de acest lucru, doar 9% dintre respondenți temându-se de riscul de a cădea în sărăcie.

„Cetățeni ai UE”: un procent de 61% dintre respondenții români au declarat că se simt cetățeni ai Uniunii Europene, în timp ce 38% dintre aceștia au declarat contrar. Românii sunt, în acest clasament, printre cei care se simt cel mai puțin cetățeni ai Uniunii Europene, situându-se pe locul 20. Bulgarii sunt fruntașii clasamentului celor care se simt cel mai puțin europeni, doar 46% dintre aceștia simțindu-se cetățeni ai UE. La polul opus, al celor care se simt cel mai mult cetățeni europeni, se află maltezii, cu un procent de 87%.

Libera circulație, cea mai mare realizare a Uniunii Europene

„Cunoașterea drepturilor”: românii declară că își cunosc drepturile ca cetățeni europeni în proporție de 42%, în timp ce 56% spun că nu cunosc care sunt drepturile acestora. În acest clasament, România ocupă locul 23, situându-se pe locurile codașe. Dintre cele 28 de state, Finlanda este statul în care s-a înregistrat cel mai mare procentaj, în ceea ce privește cunoașterea drepturilor ca cetățeni europeni, cu 70%, în timp ce statul cu cei mai puțini cunoscători ai acestora este Italia, 32%.

 PS_succeseUE

„Cel mai de succes rezultat al UE”: un procentaj de 56% dintre respondenți au declarat că libera circulație de bunuri, de servicii și de persoane în interiorul UE este rezultatul cel mai de succes al Uniunii Europene. Următoarele, menționate de respondenți, în ordine descrescătoare, sunt aderarea statului lor la Uniunea Europeană (54%), moneda euro (25%), programul dedicat tinerilor Erasmus (23%), influența politică și diplomatică a UE asupra restului lumii (20%), puterea economică a UE (20%) și nivelul de protecție socială (sănătate, educație, pensionare) în interiorul UE (18%), în timp ce Politica Agricolă Comună ocupă ultimul loc în rândul mențiunilor acestora, cu 10%.

Sondajul a fost realizat în perioada mai-iunie 2014, conform sursei, la câteva zile după alegerile europene din 22-25 mai, realizându-se în total, la nivelul tuturor celor 28 de state-membre, un număr total de 28.004 interviuri. La nivelul României, numărul total de interviuri realizate a fost de 1.022.

.

ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2014

STUDIU Parlameter 2014: Doua treimi dintre europeni NU se simt bine informati in legatura cu Parlamentul European

Published

on

O majoritate a cetățenilor europeni apreciază rolul pe care Parlamentul European l-a jucat în alegerea noului președinte al Comisiei, spune sondajul Parlameter, 2014 publicat vineri. Mai mulți europeni simt acum că vocea lor contează în luarea deciziilor la nivelul UE. Peste jumătate dintre respondenți au declarat că aderarea la UE este un lucru bun.

rp_European-parliament-strasbourg-inside-e1397734605729.jpg

Sondajul realizat în urma alegerilor europene din mai la UE și a inaugurării ulterioare a Comisiei Europene conduse de Jean-Claude Juncker, a reflectat o conștientizare sporită în rândul cetățenilor, atât față de afacerile europene cât și față de Parlamentul European. Nivelul de cunoștiințe cu privire la Parlamentului European rămâne totuși slab.

Principalele constatări (modificări față de iunie 2013)

58% dintre respondenți au auzit recent despre Parlamentul European (+11 de puncte), în timp ce 40% (-10 puncte) nu.
– Imaginea Parlamentului a fost pozitivă în procent de 30% stabil, 43% neutru (+ 1 punct) și 23% negativ (-2 puncte).
67% nu se simt bine informați cu privire la activitatea Parlamentului (+ 1 punct față de noiembrie 2011).
63% au fost de acord ca, luând în considerare rezultatele alegerilor și alegerea președintelui Comisiei reprezintă un progres democratic, în timp ce 18% nu sunt de acord și 19% nu s-au pronunțat.
41% au considerat că vocea lor contează în Uniunea Europeană (+2 puncte).
– Principalele priorități politice ale UE au fost combaterea sărăciei și a excluziunii sociale 54% (+3 puncte), economia, coordonarea bugetară și politica de impozitare 31% (+1 punct), protecția consumatorilor și a sănătății 30% (-3 puncte), și combaterea terorismului și respectarea libertății individuale 29% (+4 puncte).
54% (+4 puncte) consideră că aderarea la UE este un lucru bun, 14% (-3%) sunt de părere că este un lucru rău, în timp ce 29% (-2 puncte) nu au apreciat acest aspect.

Context

Eurobarometrul Parlamentului European – Parlameter 2014 a fost comandat de către PE. La sondaj au participat 27801 de cetățeni, între 29 noiembrie și 9 decembrie 2014 care au răspuns unor întrebări privind percepțiile și cunoașterea instituției și a Uniunii Europene în ansamblu, precum și a domeniilor de politică. Acest studiu anual oferă rezultate atât la nivel european cât și la nivelul statelor membre.

.

Continue Reading

ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2014

Europarlamentarul Monica Macovei a câştigat un proces intentat fostului ministru Dan Şova

Published

on

Europarlamentarul Monica Macovei a anunţat, marţi, că a câştigat, prin hotărâre definitivă şi irevocabilă, procesul intentat lui Dan Şova, care a susţinut că tatăl acesteia ar fi fost “general de Securitate” şi “şeful Securităţii Giurgiu”.macovei_monica

”Am câştigat procesul cu Şova şi la Curtea de Apel. Minciunile lui Şova despre tatăl meu au fost demontate. Curtea de Apel Bucureşti a decis că Dan Şova a minţit atunci când a spus că tatăl meu ar fi fost «general de securitate» şi «şeful Securităţii Giurgiu»”, se arată într-un comunicat remis presei.

Monica Macovei aminteşte că, anterior, şi Tribunalul Bucureşti a decis că Şova ”a minţit” când a făcut aceste acuzaţii mincinoase în legătură cu tatăl său şi a admis, în octombrie 2013, acţiunea depusă de ea şi de mama sa, prin care îi solicita dovezi lui Şova.

“Dan Şova nu a avut şi nu are nicio dovadă, a minţit cu bună ştiinţă”, arată Macovei.

Monica Macovei mai precizează că hotărârea din decembrie 2014 a Curţii de Apel din Bucureşti este definitivă şi executorie şi că o va executa.

Potrivit unei postări anterioare făcută pe blogul personal, Monica Macovei arăta că a solicitat în acţiunea depusă la Tribunalul Municipiului Bucureşti ca Dan Şova să îşi ceară public scuze şi să plătească daune morale în valoare de 700.000 lei.

 

.

 

 

.

Continue Reading

ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2014

Curiozitățile Parlamentului European. Cine este cel mai tânăr eurodeputat și ce delegație națională și-a schimbat întreaga componență

Published

on

Anul ce tocmai s-a încheiat a constituit unul în care Parlamentul European a început legislatura cu o componență politică și a încheiat-o cu alta. Acest lucru se întâmplă o dată la cinci când au loc alegerile europene.

Deși au o importanță diferită în fiecare stat, alegerile europarlamentare sunt adesea European-parliament-brusselsconsiderate alegeri de rang secund, iar componența Parlamentului generează de multe ori un interes doar din perspectiva propriului stat (cine sunt europarlamentarii care mă reprezintă). În campania electorală europeană (prima în care am avut și confruntări directe între pretendenții la șefia Comisiei Europene) s-a pus accent problemele economice, criza locurilor de muncă, pericolul extremismului, dar și egalitatea de gen în politica europeană. Printre temele de campanie s-a numărat și angajabilitatea tinerilor, o problemă serioasă pentru statele membre dar și pentru Bruxelles.

Între 22-25 mai 2014 s-a schimbat componența Parlamentului European. V-ați întrebat ce aduce diferit noul legislativ european?

În primul rând, avem o diferență de 65 de ani între cel mai tânăr euro-deputat, danezul Anders Primdahl Vistisen (12.11.1987, 27 de ani) și cel mai vârstnic, grecul Emmanouil Glezos (9.09.1922, 92 de ani).

Problematica egalității de gen la cel mai înalt nivel european este un subiect sensibil pe agenda de la Bruxelles, fie că vorbim despre Comisie sau Parlament. În urma alegerilor noului Parlament din totalul membrilor săi 36.88% sunt femei. Cele mai multe provin din Malta (66,67%). Cu un procent semnificativ în această direcție contribuie și România (28.12%; procentul s-a modificat o dată cu numirea doamnei Corina Crețu în calitate de comisar european).

Dacă ne gândim că o dată la cinci ani au loc alegeri iar tranziția dinspre un Parlament spre altul este dificilă, rezultatele din 2014 ne contrazic. Avem un total de 50.6% deputați realeși, în timp ce 49.4% sunt deputați noi. Cu alte cuvinte, în 2014 am legitimat un Parlament European care este pe jumătate identic cu cel din perioada 2009-2014.

La nivelul delegațiilor regăsim cifre interesante. Germania este țara cu cei mai mulți deputați realeși (69.79%) în timp ce Grecia este statul cu cei mai mulți deputați noi, un procent impresionant de 100%. La fel de impresionant este și numărul partidelor politice naționale, care prin intermediul euro-deputaților sunt prezente în PE: 186.

Totodată, să nu uităm că alegerile europene din 2014 sunt primele ce se desfășoară sub aplicabilitatea Tratatului de la Lisabona, iar în urma acestora Parlamentul European a revenit la componența prevăzută de Tratat – 751 de membri. În acest context, România a trecut de la 33 de membri în PE, la 32.

.

.

Continue Reading

Facebook

Eugen Tomac9 hours ago

Eugen Tomac, după întâlnirea tensionată cu cancelarul Austriei: Vrea să umilească România. Mai devreme sau mai târziu, România va intra în Schengen, dar această palmă nemeritată nu va fi uitată

SCHENGEN10 hours ago

Surse oficiale: Premierul Nicolae Ciucă a avut o convorbire telefonică cu cancelarul Austriei privind aderarea României la Schengen

REPUBLICA MOLDOVA15 hours ago

Sondaj INSCOP: 78% dintre români sunt de acord să ajutăm cu gaze Republica Moldova

S&D16 hours ago

Aderarea la Schengen: Zeci de reprezentanți PES activists România, în frunte cu eurodeputatul Victor Negrescu, s-au mobilizat în semn de susținere în fața Consiliului UE

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Noua Politică Agricolă Comună: Comisia Europeană a aprobat planurile strategice ale României și Bulgariei, în valoare de 14,9 miliarde de euro, respectiv 5,6 miliarde de euro

ROMÂNIA16 hours ago

Parlamentul Țărilor de Jos a aprobat poziția guvernului lui Mark Rutte: Olanda susține aderarea României la spațiul Schengen

NATO16 hours ago

NATO și partenerii săi oferă Ucrainei un sprijin militar fără precedent în timp ce Rusia se pregătește de înghețarea războiului pentru a lansa o ofensivă mai mare în primăvară

SCHENGEN17 hours ago

Urmează “Ziua Schengen pentru România”: Votul privind aderarea la spațiul de liberă circulație a rămas pe agenda Consiliului JAI din 8 decembrie

INTERNAȚIONAL17 hours ago

Papa Francisc compară războiul Rusiei împotriva Ucrainei cu planul de exterminare nazist contra evreilor: Istoria se repetă

COMISIA EUROPEANA18 hours ago

Comisia Europeană prezintă noi propuneri privind compensarea, insolvența și cotarea întreprinderilor, menite să dezvolte uniunea piețelor de capital a UE

ROMÂNIA20 hours ago

Nicolae Ciucă anunță că România va cere joi un vot pentru aderarea la Schengen: Toate statele ne susțin, cu excepția Austriei. Mergem până la capăt, starea de incertitudine nu mai poate continua

ROMÂNIA3 days ago

Virgil Popescu dă asigurări: România a devenit independentă de țițeiul rusesc, astfel că embargoul nu va afecta țara noastră

NATO6 days ago

Ucraina nu va primi încă sisteme de apărare aeriană Patriot din partea NATO. Stoltenberg: Trebuie să ne asigurăm că sistemele furnizate deja pot funcționa

NATO1 week ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO1 week ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

NATO1 week ago

NATO a decis, la București, să intensifice sprijinul pentru R. Moldova, Georgia și Bosnia, “trei parteneri valoroși care se confruntă cu presiunea rusă”

NATO1 week ago

Avertismentul NATO după ministeriala de la București: Aliații trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile

NATO1 week ago

Stoltenberg condiționează o eventuală aderare a Ucrainei la NATO de „triumful său ca stat suveran și independent” și de un parteneriat politico-militar mai strâns

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia ”cooperării puternice între statele membre și autoritățile locale” din regiunile carbonifere pentru succesul tranziției spre economie verde, avându-i pe oameni în centru

INTERNAȚIONAL1 week ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

Team2Share

Trending