Connect with us

EUROBAROMETRU

Eurobarometru privind fake news: Peste 80% dintre români susțin că pot recunoaște o știre falsă. Grupul de experți al UE cere un ”cod de principii” împotriva dezinformării

Published

on

Radioul este cea mai de încredere sursă de informații în Uniunea Europeană iar peste o treime dintre cetățeni consideră că se confruntă cu știri false în fiecare zi, se arată într-un sondaj Eurobarometru dat publicității luni.

Respondenții percep presa tradițională drept cea mai de încredere sursă de știri: radio (70%), televiziune (66%) și ziare și reviste tipărite (63%), arată sondajul.

Totodată, 37% dintre respondenți declară că se confruntă cu știri false în fiecare zi sau aproape zilnic și 71% se simt încrezători în identificarea acestora.

La nivelul UE, 85% dintre respondenți percep știri false drept o problemă în țara lor și 83% o percep ca o problemă pentru democrație în general;

În opinia respondenților, jurnaliștii (45%), autoritățile naționale (39%) și managementul presei și radiodifuziunii (36%) ar trebui să fie principalul responsabil pentru stoparea răspândirii știrilor false, mai arată Eurobarometrul.

Din totalul respondenților UE, românii sunt cei au cea mai mare încredere în știrile și informațiile pe care le accesează prin intermediul rețelelor sociale. 80% dintre români susțin că pot recunoaște o știre falsă

Peste 40% dintre români apreciază că au intrat aproape zilnic în contact cu o informație falsă și aproape 60% dintre respondenții care folosesc rețelele sociale și aplicațiile de mesagerie online, au încredere în informațiile pe care le accesează prin intermediul acestor platforme.

Circa 27% dintre români se declară „foarte încrezători”, iar 52% sunt „oarecum încrezători” că pot identifica informațiile false sau care denaturează realitatea, în timp ce doar 15% afirmă că nu cred că ar putea descoperi dezinformările.

La nivel european, impresia generală este că răspândirea dezinformării prin intermediul mijloacelor de comunicare socială este facilitat deoarece știrile false recurg la reacțiile emoționale ale cititorilor (88%), sunt diseminate pentru a orienta dezbaterea publică (84%) și sunt motivate de dorința de a obține venituri (65%).

10 principii de bază. Grupul de experți al Comisiei Europene pledează pentru mai multă transparență din partea platformelor online și cer un cod de principii împotriva dezinformării online

Un grup de experţi mandatat de Uniunea Europeană recomandă ca platformele informatice şi reţelele sociale să se angajeze să respecte „un cod de principii”, în scopul de a combate dezinformarea online, potrivit unui raport publicat luni. Printre cele „10 principii cheie” preconizate figurează „transparenţa, diversitatea şi credibilitatea” informaţiilor, potrivit comisarului european pentru economia şi societatea digitală, Mariya Gabriel, însărcinată cu dosarul, căreia i-a fost transmis oficial luni raportul.

Într-un interviu acordat vineri pentru AFP, comisarul european Mariya Gabriel a considerat că este necesar să se intensifice eforturile împotriva dezinformării online, îndeosebi în perioadele electorale, cu 15 luni înainte de alegerile europene, relatează Agerpres.

Mariya Gabriel a înfiinţat în ianuarie acest grup de lucru, format din 39 de reprezentanţi ai unor mari media europene (RTL, Mediaset, Sky News), ai societăţii civile (RSF) şi ai giganţilor tehnologici (Facebook, Twitter şi Google), cadre universitare, precum şi jurnalişti.  Prof. univ. dr. Alina Bârgăoanu, decan al Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice din cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti se numără printre cei 39 de experți selectați.

Raportul lor urmează să contribuie la un plan de acţiune al Comisiei împotriva dezinformării online, care va fi finalizat în următoarele săptămâni şi publicat pe 25 aprilie. Documentul se concentrează în special pe problemele legate de dezinformarea online, și mai puțin pe știrile false. Experții au evitat în mod intenționat expresia „știri false”, întrucât au considerat-o neadecvată pentru a reflecta complexitatea fenomenului dezinformării, acesta din urmă presupunând și conținuturi în care se prezintă informații neadevărate alături de fapte dovedite.

Raportul definește dezinformarea ca fiind informațiile false, inexacte sau înșelătoare care sunt concepute, prezentate și promovate în scopul de a obține un profit sau de a cauza intenționat un prejudiciu public. Acest fenomen poate amenința procesele și valorile democratice și poate viza în mod specific diferite sectoare, cum ar fi sănătatea, știința, educația și finanțele. Raportul subliniază necesitatea implicării tuturor părților relevante în orice acțiune întreprinsă și recomandă, în primul rând, autoreglementarea.

Pentru a contracara dezinformarea, grupul recomandă:

-promovarea educației în domeniul mass-mediei,

-dezvoltarea de instrumente care să fie puse la dispoziția utilizatorilor și a jurnaliștilor pentru a combate dezinformarea,

-protejarea diversității și a viabilității mass-mediei europene de știri și

-continuarea activității de cercetare privind impactul dezinformării în Europa.

 

 

.

EUROBAROMETRU

Eurobarometru de primăvară 2019: Sprijinul pentru moneda euro atinge un nou nivel record ridicat, 76% dintre respondenții din zona euro declarându-se în favoarea monedei unice a UE

Published

on

Sprijinul pentru uniunea economică și monetară și pentru moneda euro a atins un nou nivel record ridicat, peste 3 sferturi dintre respondenții din zona euro, și anume 76%, declarându-se în favoarea monedei unice europene, relevă noul sondaj Eurobarometru publicat luni, informează Comisia Europeană printr-un comunicat.

Opiniile pozitive cu privire la situația economiilor naționale prevalează (49 % apreciază situația ca fiind bună și 47 % o apreciază ca fiind proastă). Majoritatea respondenților din 17 state membre (16 în toamna anului 2018) afirmă că situația economică națională este bună.

Luxemburg (94 %), Danemarca (91 %) și Țările de Jos (90 %) sunt țările cu cele mai mari punctaje. Procentajul cel mai scăzut al opiniilor pozitive este observat în Grecia (7 %), Croația și Bulgaria (ambele cu 20 %), Italia (22 %), Spania (26 %) și Franța (29 %).

De amintit totuși că Bulgaria și Croația au depus cererea de aderare la ERM II (n.r. mecanismul ratelor de schimb) anticamera pentru aderarea la moneda unică.

La 1 ianuarie 2019, moneda comună a Europei, euro, a împlinit 20 de ani.

La 1 ianuarie 1999, 11 state membre ale UE lansau o monedă comună, euro, și instituiau o politică monetară comună sub supravegherea Băncii Centrale Europene.

Primele țări membre ale zonei euro au fost Austria, Belgia, Finlanda, Franța, Germania, Irlanda, Italia, Luxemburg, Țările de Jos, Spania și Portugalia. Grecia a aderat în 2001. De atunci, alte șapte state membre au introdus moneda euro (Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Slovacia și Slovenia).

În prezent, moneda unică euro este folosită de 340 de milioane de europeni, fiind utilizată de alte 175 de milioane de persoane din întreaga lume.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a publicat Eurobarometrul cu cele mai bune rezultate din ultimii cinci ani: România, pe locul doi în UE în ceea ce privește imaginea pozitivă a cetățenilor față de Uniunea Europeană

Published

on

© European Commission/ Facebook

România se află pe locul 2, la egalitate cu Portugalia, în ceea ce privește imaginea pozitivă față de UE, potrivit unui nou sondaj Eurobarometru publicat luni și care arată că numărul românilor care au o imagine pozitivă despre UE este în creștere și peste media europeană (60%, față de o medie UE de 44%), informează Comisia Europeană într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Noul sondaj Eurobarometru, primul realizat după alegerile europene, arată o creștere puternică a percepției pozitive a cetățenilor europeni față de Uniunea Europeană în toate domeniile – de la economie la starea democrației. Acestea sunt cele mai bune rezultate de la sondajul Eurobarometru din iunie 2014, realizat înainte de intrarea în funcție a Comisiei Juncker, mai precizează sursa citată. 

În sondaj, România este menționată de 12 ori, iar rezultatele privind țara noastră arată că 60% dintre români au o imagine pozitivă despre Uniunea Europeană, comparativ cu o medie UE de 45%; 52% dintre români au încredere în Uniunea Europeană, comparativ cu o medie UE de 44%; iar 50% dintre români sunt optimiști cu privire la situația pieței muncii, comparativ cu o UE de 44%. De altfel, luna trecută, în primul sondaj Eubarometru publicat de Parlamentul European după alegerile europene, România a fost țara cu cea mai mare creștere a percepției cetățenilor că ”vocea lor contează în UE”.

Percepția crescută privind imaginea pozitivă a românilor despre UE (60%) este susținută și de unul dintre cele mai mari trenduri de creștere, cu 8% față de precedenta măsurătoare, cea din toamna lui 2018.

În ce privește principalele îngrijorări ale cetățenilor la nivel european, 24% dintre români văd în migrație o problemă și în terorism (26%).

Problema creșterii prețurilor și a inflației este menționată de doar 10% dintre europeni, regăsindu-și percepțiile cele mai ridicate în Slovacia (18%), Franța (17%), România și Polonia (ambele cu 16%).

Strict la nivel național, problema creșterii prețurilor și a inflației este văzută de cetățeni drept principala îngrijorare în șapte state membre: Lituania (54%), Bulgaria și Polonia (46%), Cehia și Estonia (38%), Slovacia (37%) și România (35%).

Cu toate acestea, România se găsește în top 5 state UE unde percepția asupra situației economiei naționale s-a îmbunătățit semnificativ: Lituania (53%, în creștere cu 13%), Spania (26%, în creștere cu 8%), Slovenia (57%, în creștere cu 6%), Cipru (43%, în creștere cu 6%) și România (31%, în creștere cu 6%).

În ce privește realizarea unei Uniuni economice și monetare, 59% dintre români sprijină acest proiect, o susținere majoritară, dar mai puțin răspândită față de cea din Slovenia (88%), Estonia și Portugalia (85%), Finlada și Irlanda (84%), Luxemburg, Spania și Belgia (82%) sau Germania (81%).

Rezultatele, pe larg, ale Eurobarometrului publicat de Comisia Europeană relevă următoarele situații:

1. Încrederea și optimismul față de viitor la cel mai înalt nivel din 2014

Încrederea în UE este la cel mai înalt nivel din 2014 și rămâne superioară încrederii în guvernele sau parlamentele naționale. Încrederea în UE a crescut în 20 state membre, cu cele mai mari punctaje în Lituania (72 %), Danemarca (68 %) și Estonia (60 %). În plus, peste jumătate dintre respondenți „tind să aibă încredere” în UE în Luxemburg (59 %), Finlanda (58 %), Portugalia (57 %), Malta și Suedia (ambele cu 56 %), Bulgaria și Ungaria (ambele cu 55 %), Irlanda, Polonia, Țările de Jos și Cipru (toate cu 54 %), România și Austria (ambele cu 52 %) și Letonia și Belgia (ambele cu 51 %).

De la ultimul sondaj Eurobarometru standard din toamna lui 2018, procentajul de respondenți care au o imagine pozitivă despre UE (45 %) a crescut în 23 de state membre ale UE, cel mai evident în Cipru (47 %, +11), Ungaria (52 %, +9), Grecia (33 %, +8), România (60 %, +8) și Portugalia (60 %, +7). O creștere cu două puncte procentuale a fost înregistrată din toamna anului 2018 (+10 din primăvara anului 2014), atingând cel mai înalt nivel din ultimii 10 ani. 37 % (+1, comparativ cu toamna anului 2018) dintre respondenți au o imagine neutră despre UE, în timp ce mai puțin de o cincime au o imagine negativă (17 %, -3) – este cel mai mic scor în 10 ani.

Majoritatea europenilor sunt optimiști în ceea ce privește viitorul UE (61 %, +3 puncte procentuale), în timp ce doar 34 % (-3) sunt pesimiști. Cel mai ridicat nivel de optimism este în Irlanda (85 %), Danemarca (79 %), Lituania (76 %) și Polonia (74 %). La celălalt capăt al clasamentului, optimismul este mai puțin pronunțat în Regatul Unit (47 % față de 46 %) și în Franța (50 % față de 45 %).

55 % dintre europeni declară că sunt mulțumiți de modul în care funcționează democrația în UE, scorul cel mai mare înregistrat din toamna anului 2004 până în prezent (+ 5 puncte procentuale față de toamna anului 2018; +11 față de primăvara anului 2014), în timp ce numărul celor „nesatisfăcuți” a scăzut cu cinci puncte procentuale la 36 %.

Majoritatea europenilor sunt de acord că „vocea lor contează în UE”. Media UE-28 atinge 56 % (+7 puncte procentuale față de toamna anului 2018; +11 față de primăvara anului 2018; +14 față de primăvara anului 2014), cele mai mari punctaje fiind observate în Suedia (86 %), Danemarca (81 %) și Țările de Jos (76 %).

2. Record de susținere a monedei euro 

Sprijinul pentru uniunea economică și monetară și pentru moneda euro atinge un nou nivel record ridicat, peste 3 sferturi dintre respondenții din zona euro (76 %, +1 punct procentual; +9 față de primăvara anului 2014) declarându-se in favoarea monedei unice a UE. În ansamblul UE, sprijinul pentru moneda euro este stabil la 62 %.

Opiniile pozitive cu privire la situația economiilor naționale prevalează (49 % apreciază situația ca fiind bună și 47 % o apreciază ca fiind proastă). Majoritatea respondenților din 17 state membre (16 în toamna anului 2018) afirmă că situația economică națională este bună. Luxemburg (94 %), Danemarca (91 %) și Țările de Jos (90 %) sunt țările cu cele mai mari punctaje. Procentajul cel mai scăzut al opiniilor pozitive este observat în Grecia (7 %), Croația și Bulgaria (ambele cu 20 %), Italia (22 %), Spania (26 %) și Franța (29 %).

3.Cetățenia UE și libera circulație văzute ca principale realizări ale UE

În toate cele 28 de state membre, peste jumătate dintre respondenți consideră că sunt cetățeni ai UE. La nivelul UE în ansamblu, 73 % au acest sentiment (+ 2 puncte procentuale față de toamna anului 2018), iar la nivel național punctajul variază de la 93 % în Luxemburg, 88 % în Germania și 87 % în Spania, la 57 % în Grecia și Italia și 52 % în Bulgaria.

O mare majoritate a cetățenilor UE sprijină „libera circulație a cetățenilor UE ,care pot să locuiască, să lucreze, să studieze și să desfășoare activități comerciale oriunde în UE” (81 %, -2 puncte procentuale față de toamna anului 2018) și în fiecare stat membru al UE peste două treimi dintre respondenți împărtășesc această opinie, de la Lituania (94 %) la Italia și Regatul Unit (ambele cu 68 %).

4. Preocupări majore la nivelul UE și la nivel național: legate de schimbările climatice și de mediu sunt în creștere

Imigrația rămâne principala preocupare la nivelul UE, cu 34 % din mențiuni, în pofida unei scăderi puternice (-6 puncte procentuale față de toamna anului 2018). Schimbările climatice, care s-au aflat pe locul al cincilea în toamna anului 2018, constituie în prezent a doua cea mai importantă preocupare după o creștere puternică (+ 6 față de toamna anului 2018). Trei preocupări obțin punctaje identice: situația economică (18 %, neschimbat), starea finanțelor publice ale statelor membre (18 %, -1) și terorismul (18 %, -2), urmate de mediu — principala preocupare pentru 13 % dintre respondenți, înregistrând o creștere de patru puncte procentuale.

Șomajul, care este în prezent pe cea de-a șaptea poziție la nivelul UE (12 %), rămâne principala preocupare la nivel național (21 %, -2 puncte procentuale), împreună cu creșterea prețurilor/inflația/costul vieții (21 %, neschimbat) și sănătatea și securitatea socială (21 %, +1). Problemele legate de mediu, climă și energie urmează îndeaproape după o creștere puternică (20 %, +6). Imigrația, cu 17 % din mențiuni (-4 puncte procentuale față de toamna anului 2018 și -19 față de toamna anului 2015), nu se mai regăsește printre primele trei preocupări la nivel național, pentru prima dată din primăvara anului 2014. Situația economică se situează pe locul al șaselea (16 %, +1).

„Sondajul Eurobarometru standard din primăvara anului 2019” (EB 91) a fost realizat prin intermediul unor interviuri față în față desfășurate în perioada 7 iunie – 1 iulie 2019 în toate cele 28 de state membre ale UE și în țările candidate.

În perioada 7-25 iunie 2019, au fost realizate 27 464 de interviuri în statele membre ale UE 28.

Continue Reading

EUROBAROMETRU

Eurostat: Bulgaria și România au cel mai ridicat procent de mame tinere din Uniunea Europeană

Published

on

@fancycrave1/Pixabay License

În Uniunea Europeană, majoritatea femeilor (92%) deveneau pentru prima dată mame între 20 şi 39 de ani în 2017, însă în Bulgaria şi România unul din opt copii era născut de mame sub vârsta de 20 de ani, arată datele publicate joi de Oficiul European de Statistică, relatează Agerpres.

©Eurostat

La nivelul UE, doar 4% din femei devin pentru prima dată mame sub vârsta de 20 de ani, în timp ce alte 4% au primul copil peste vârsta de 40 de ani.

În 2017, cel mai ridicat procent din UE de mame tinere care fac primul copil sub vârsta de 20 de ani se înregistra în Bulgaria (12,5% din totalul femeilor care deveneau pentru prima dată mame), România (12,1%), Ungaria (8,5%) şi Slovacia (8,1%).

În contrast, mamele tinere reprezintă sub 2% din totalul femeilor care deveneau pentru prima dată mame în Danemarca (1%), Italia şi Slovenia (ambele cu 1,1%), Olanda (1,2%), Luxemburg şi Suedia (ambele cu 1,4%).

De asemenea, cel mai ridicat procent de femei care au primul copil peste vârsta de 40 de ani era în Spania (8,8% din totalul femeilor care deveneau pentru prima dată mame), Italia (8,6%), Grecia (6,6%), Luxemburg şi Irlanda (ambele cu 5,9%), iar cel mai scăzut în Lituania (1,3%), Polonia (1,4%), Slovacia (1,5%) şi Letonia (1,8%).

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending