Sprijinul pentru moneda euro a atins un nivel record, arată cel mai recent Eurobarometru.

Conform datelor, 80% dintre respondenți consideră că moneda unică europeană este benefică pentru UE, în vreme ce 70% dintre europenii chestionați consideră că moneda euro este benefică pentru propria țară.

A new @EurobarometerEU survey shows record public support for the euro:

💶 80% consider the € is good for the EU
💶 70% consider the € is good for their own country
(Respondents from the 19 euro area Member States)

See the full results: https://t.co/3uAm3CJvfF pic.twitter.com/PATj4EQBUe

— European Commission 🇪🇺 (@EU_Commission) May 27, 2021

Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 17.700 de respondenți din cele 19 țări membre ale zonei euro în perioada 22-29 martie 2021.

”Moneda noastră unică reprezintă un simbol al unității și o reprezentare tangibilă a integrării europene. Sunt mândră că lucrez pentru Europa și că îmi aduc contribuția la această integrare continuă”, a transmis președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, într-un mesaj publicat pe Facebook.

Eurobarometrul relevă, de asemenea, că numărul cetățenilor europeni care sunt în favoarea regulilor de rotunjire și eliminării monedelor de un eurocent și de doi eurocenți este în creștere.

Astfel, 67% dintre europeni sunt în favoarea eliminării monedelor de un eurocent și de doi eurocenți prin rotunjirea obligatorie (în plus sau în minus) a sumei finale a cumpărăturilor la cei mai apropiați cinci cenți. Există un sprijin majoritar pentru această măsură în toate cele 19 state membre ale zonei euro.

Consultarea publică deschisă privind aceste reguli arată că 72% dintre respondenți nu consideră că monedele mai sunt amintite sunt utile, iar 71% consideră că ar trebui introduse reguli de rotunjire la cea mai apropiată valoare de cinci eurocenți. Majoritatea respondenților consideră că regulile de rotunjire ar trebui să fie obligatorii (71%) și armonizate în zona euro (77%).

Consultarea publică a fost realizată pe un eșantion de 17.033 de respondenți timp de 15 săptămâni, în perioada 28 septembrie 2020 – 11 ianuarie 2021.

Președintele Parlamentului European, David Sassoli, a făcut luni un nou apel către liderii statelor membre reuniți la Bruxelles să se ridice la nivelul “acestui moment istoric” și să acționeze rapid și curajos în direcția unui acord privind pachetul de relansare a Uniunii Europene de aproximativ 1.800 de miliarde de euro, compus din instrumentul de redresare economică bazat pe granturi și credite și bugetul pe termen lung 2021-2027.

“După zile întregi de discuții, cetățenii europeni se așteaptă la un acord care să se ridice la nivelul acestui moment istoric. Ne îngrijorează un viitor în care solidaritatea europeană și metoda comunitară sunt pierdute“, a spus Sassoli, într-o declarație scrisă remisă presei, înainte ca șefii de stat sau de guvern se întrunească pentru a patra zi consecutiv în scopul identificării unui compromis.

Liderul Parlamentului European, instituție care trebuie să aprobe acordul încheiat în Consiliul European, a reafirmat prioritățile eurodeputaților în ce privește cadrul financiar multianual, anume “abordarea provocărilor cu care Europa se confruntă, precum Pactul ecologic european, digitalizarea, reziliența economică și lupta împotriva inegalității”.

În condițiile în care liderii continuă să dezbată dimensiunea totală a planului de redresare și raportul dintre granturi și împrumuturi, David Sassoli a subliniat că “noi resurse proprii sunt necesare imediat” pentru a finanța nevoile Europei și a precizat că Parlamentul European continuă să solicită eliminarea rabaturilor de care se bucură anumite state mari, precum Olanda sau Austria, aceleași state frugale care doresc o diminuare a ponderii granturilor și a fondului de redresare în ansamblu.

“Avem nevoie, de asemenea, să asigurăm apărarea statului de drept“, a completat președintele PE, criteriul acordării fondurilor europene de respectarea statului de drept fiind unul dintre subiectele care au aprins discuțiile între lideri, fiind cunoscută opoziția Ungariei sau a Poloniei.

“Dacă aceste condiții nu sunt îndeplinite suficient, Parlamentul European nu își va da acordul. COVID-19 este încă aici și vedem noi focare în Europa. Mai mult decât oricând este necesar să acționăm rapid și curajos”, a conchis David Sassoli.

Summitul Uniunii Europene consacrat obținerii unui acord uriaș pentru relansarea economică post-COVID-19 a fost prelungit pentru a patra zi, urmând a fi reluat luni, la ora 17:00, după negocieri care au început duminică dimineață și care s-au încheiat fără succes luni, în jurul orei 07:00, din cauza opoziției statelor frugale de a accepta un plan de relansare de 750 de miliarde de euro bazat în principal pe granturi. Cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au prelungit summitul în speranța că vor depăși blocajele și divergențele și vor ajunge la un acord asupra planului de aproximativ 1.800 de miliarde de euro compus din fondul de redresare și bugetul multianual pe șapte ani. Un compromis continuă să fie împiedicat de poziția statelor frugale, care în frunte cu Olanda și Austria vor condiții mai stricte și subvenții mai puține pentru statele afectate de criză, o condiție greu de acceptat de statele din sud, dar și de Germania și Franța.

Presa de la Bruxelles notează că președintele Consiliului European urmează să vină cu nouă propunere, care cuprinde 390 de miliarde de euro granturi din totalul de 750 de miliarde de euro.

Discuţiile din timpul dineului s-au concentrat pe posibilitatea reducerii cuantumului subvenţiilor la 400 de miliarde de euro din totalul fondului de relansare, faţă de 500 de miliarde de euro iniţial, la limita a ceea ce Franţa şi Germania, principalii susţinători ai planului de relansare economică, sunt gata să accepte. În această variantă, cuantumul împrumuturilor din valoarea pachetului general ar fi de 350 miliarde de euro, faţă de propunerea iniţială, în valoare de 250 miliarde de euro. O altă propunere vehiculată a vizat o distribuție egală a planului de 750 de miliarde de euro în 375 de miliarde de euro în granturi și 375 de miliarde de euro în împrumuturi.

De asemenea, preşedintele Consiliului European Charles Michel a făcut presiuni duminică seara asupra liderilor din statele membre UE pentru ca aceştia să nu prezinte imaginea “unei Europe slabe” şi să fie de acord cu planul de relansare economică post-coronavirus pentru a evita un eşec al negocierilor.

“Întrebarea este următoarea: cei 27 lideri responsabili în faţa popoarelor Europei sunt capabili să construiască încredere şi unitate europeană? Sau, printr-o ruptură, vom prezenta chipul unei Europe slabe, subminate de neîncredere?”, a spus Charles Michel în timpul dineului şefilor de stat şi de guvern din statele membre UE, care se află în negocieri dificile la Bruxelles, în cadrul unei reuniuni speciale a Consiliului European care a început vineri și va continua și luni.

În anul 2017, România a alocat doar 14% din Produsul Intern Brut pentru protecţia socială, acesta fiind cel mai mic procent înregistrat de o ţară membră UE şi totodată la jumătate faţă de media de 27,9% din PIB înregistrată la nivelul Uniunii, arată datele publicate vineri de Eurostat.

Comparativ, în 2017 procentul din PIB alocat pentru protecţia socială a fost de peste 30% în Franţa (34%), Danemarca (32%) şi Finlanda (31%), informează Agerpres.

© Eurostat

Cea mai mare parte a prestațiilor de protecție socială în aproape toate statele membre s-au concentrat pe ponderea beneficiilor pentru bătrânețe și supraviețuitori, după cum umrează: Cea mai mare s-a înregistrat în Grecia (63%), Portugalia și Italia (ambele 58%), România și Cipru (ambele 56%), în timp ce a fost cea mai mică în Irlanda (34%), Germania. și Danemarca (39%) și Luxemburg (40%).

Beneficiile de sănătate / îngrijire medicală și de invaliditate au reprezentat 37% din totalul prestațiilor sociale în medie în UE în 2017. Printre statele membre, ponderea acestor prestații a variat de la 23% în Cipru și 26% în Grecia la 45% în Irlanda, 44 % în Croația și Germania, 43% în Olanda și 42% în Estonia.

Beneficiile pentru familie și copii au reprezentat puțin sub 9% din totalul prestațiilor sociale în medie în UE în 2017, ajutoarele pentru șomaj  4%, iar pentru locuințe și excluderea socială, de asemenea, 4%. Ponderea prestațiilor familiale în total a variat de la 4% în Olanda și 5% în Portugalia și Spania la peste 15% în Luxemburg și 13% în Polonia și Estonia.

Beneficiile pentru șomaj au variat între mai puțin de 1% în România și 1% în Regatul Unit până la 9% în Irlanda și 8% în Spania. Beneficiile pentru locuință și excludere socială au variat de la 1% sau mai puțin în Polonia, Portugalia și Estonia la 9% în Cipru și 7% în Danemarca, Olanda și Regatul Unit.

© Eurostat

Cheltuielile și încasările pentru protecția socială sunt calculate în conformitate cu ESSPROS (Sistemul European de Integrare Socială și Statistica Protecției). Cheltuielile includ prestațiile sociale, cheltuielile de administrare și alte cheltuieli aferente schemei de protecție socială. Prestațiile sociale sunt „brute”.

Mai multe detalii sunt disponibile în Manualul ESSPROS și ghidul utilizatorului, disponibil pe site-ul web Eurostat. Sunt date despre cheltuieli (brute) și încasări în termeni nominali, adică la prețuri curente și la cursurile de schimb curente. Datele sunt provizorii pentru mai multe state membre.