Eurobarometru privind fake news: Peste 80% dintre români susțin că pot recunoaște o știre falsă. Grupul de experți al UE cere un ”cod de principii” împotriva dezinformării

Radioul este cea mai de încredere sursă de informații în Uniunea Europeană iar peste o treime dintre cetățeni consideră că se confruntă cu știri false în fiecare zi, se arată într-un sondaj Eurobarometru dat publicității luni.

Respondenții percep presa tradițională drept cea mai de încredere sursă de știri: radio (70%), televiziune (66%) și ziare și reviste tipărite (63%), arată sondajul.

Totodată, 37% dintre respondenți declară că se confruntă cu știri false în fiecare zi sau aproape zilnic și 71% se simt încrezători în identificarea acestora.

La nivelul UE, 85% dintre respondenți percep știri false drept o problemă în țara lor și 83% o percep ca o problemă pentru democrație în general;

În opinia respondenților, jurnaliștii (45%), autoritățile naționale (39%) și managementul presei și radiodifuziunii (36%) ar trebui să fie principalul responsabil pentru stoparea răspândirii știrilor false, mai arată Eurobarometrul.

Din totalul respondenților UE, românii sunt cei au cea mai mare încredere în știrile și informațiile pe care le accesează prin intermediul rețelelor sociale. 80% dintre români susțin că pot recunoaște o știre falsă

Peste 40% dintre români apreciază că au intrat aproape zilnic în contact cu o informație falsă și aproape 60% dintre respondenții care folosesc rețelele sociale și aplicațiile de mesagerie online, au încredere în informațiile pe care le accesează prin intermediul acestor platforme.

Circa 27% dintre români se declară „foarte încrezători”, iar 52% sunt „oarecum încrezători” că pot identifica informațiile false sau care denaturează realitatea, în timp ce doar 15% afirmă că nu cred că ar putea descoperi dezinformările.

La nivel european, impresia generală este că răspândirea dezinformării prin intermediul mijloacelor de comunicare socială este facilitat deoarece știrile false recurg la reacțiile emoționale ale cititorilor (88%), sunt diseminate pentru a orienta dezbaterea publică (84%) și sunt motivate de dorința de a obține venituri (65%).

10 principii de bază. Grupul de experți al Comisiei Europene pledează pentru mai multă transparență din partea platformelor online și cer un cod de principii împotriva dezinformării online

Un grup de experţi mandatat de Uniunea Europeană recomandă ca platformele informatice şi reţelele sociale să se angajeze să respecte „un cod de principii”, în scopul de a combate dezinformarea online, potrivit unui raport publicat luni. Printre cele „10 principii cheie” preconizate figurează „transparenţa, diversitatea şi credibilitatea” informaţiilor, potrivit comisarului european pentru economia şi societatea digitală, Mariya Gabriel, însărcinată cu dosarul, căreia i-a fost transmis oficial luni raportul.

Într-un interviu acordat vineri pentru AFP, comisarul european Mariya Gabriel a considerat că este necesar să se intensifice eforturile împotriva dezinformării online, îndeosebi în perioadele electorale, cu 15 luni înainte de alegerile europene, relatează Agerpres.

Mariya Gabriel a înfiinţat în ianuarie acest grup de lucru, format din 39 de reprezentanţi ai unor mari media europene (RTL, Mediaset, Sky News), ai societăţii civile (RSF) şi ai giganţilor tehnologici (Facebook, Twitter şi Google), cadre universitare, precum şi jurnalişti.  Prof. univ. dr. Alina Bârgăoanu, decan al Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice din cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti se numără printre cei 39 de experți selectați.

Raportul lor urmează să contribuie la un plan de acţiune al Comisiei împotriva dezinformării online, care va fi finalizat în următoarele săptămâni şi publicat pe 25 aprilie. Documentul se concentrează în special pe problemele legate de dezinformarea online, și mai puțin pe știrile false. Experții au evitat în mod intenționat expresia „știri false”, întrucât au considerat-o neadecvată pentru a reflecta complexitatea fenomenului dezinformării, acesta din urmă presupunând și conținuturi în care se prezintă informații neadevărate alături de fapte dovedite.

Raportul definește dezinformarea ca fiind informațiile false, inexacte sau înșelătoare care sunt concepute, prezentate și promovate în scopul de a obține un profit sau de a cauza intenționat un prejudiciu public. Acest fenomen poate amenința procesele și valorile democratice și poate viza în mod specific diferite sectoare, cum ar fi sănătatea, știința, educația și finanțele. Raportul subliniază necesitatea implicării tuturor părților relevante în orice acțiune întreprinsă și recomandă, în primul rând, autoreglementarea.

Pentru a contracara dezinformarea, grupul recomandă:

-promovarea educației în domeniul mass-mediei,

-dezvoltarea de instrumente care să fie puse la dispoziția utilizatorilor și a jurnaliștilor pentru a combate dezinformarea,

-protejarea diversității și a viabilității mass-mediei europene de știri și

-continuarea activității de cercetare privind impactul dezinformării în Europa.

 

 

.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.