Românii (77%) își doresc cel mai mult adoptarea euro dintre cetățenii celor șapte țări ale UE care nu au adoptat încă moneda unică, potrivit unui Eurobarometru Flash anual publicat vineri, 10 iunie, de Comisia Europeană.
Sondajul a fost realizat între 20 și 29 aprilie 2022 în Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Ungaria, Polonia, România și Suedia.
Noul sondaj arată un sprijin considerabil pentru euro: în medie, 60% dintre respondenți s-au declarat în favoarea introducerii monedei unice.
Cele mai favorabile opinii cu privire la adoptare provin din România (77% în favoarea adoptării) și Ungaria (69%), în timp ce cele mai puțin favorabile sunt exprimate în Bulgaria, Republica Cehă (ambele cu 44%) și Suedia (45%). Cu toate acestea, 65% dintre români consideră că țara nu este pregătită să adopte euro.
Mai mult de jumătate dintre respondenți consideră că introducerea monedei comune ar avea consecințe pozitive pentru țara lor (55%). Procentul este mai mare în cazul României, de aproximativ 65%. Cu toate acestea, 56% dintre respondenți consideră, de asemenea, că introducerea monedei euro va determina o creștere a prețurilor.
În plus, rezultatele sondajului arată că cetățenii din statele membre care nu fac încă parte din zona euro sunt mai conștienți de euro decât înainte: 53% dintre respondenți se consideră informați cu privire la euro, față de 51% anul trecut și 44% în 2015. În comparație, doar 45% dintre români se simt informați cu privire la moneda unică.
Potrivit Raportului de convergenţă din 2022, care evaluează progresele realizate de Bulgaria, Cehia, Croaţia, Ungaria, Polonia, România şi Suedia în direcţia aderării la zona euro, țara noastră este în aceeași situație în care se afla și în urma cu doi ani, când a fost prezentat raportul din 2020 care constata că România nu mai îndeplinește niciun criteriu de aderare la moneda euro. Regresul înregistrat de România este cât se poate de vizibil, după ce în raportul de convergență din anul 2018 țara noastră îndeplinea unul din cele patru criterii de aderare la euro, iar potrivit raportului de convergență din anul 2016 trei din cele patru criterii erau respectate.
Potrivit concluziilor raportului, doar Croaţia şi Suedia îndeplinesc criteriul referitor la stabilitatea preţurilor, Bulgaria şi Croaţia sunt cele două state membre care îndeplinesc criteriul cursului de schimb, Bulgaria, Republica Cehă, Croaţia şi Suedia îndeplinesc criteriul ratelor dobânzilor pe termen lung, iar toate statele membre îndeplinesc criteriul privind finanţele publice, cu excepţia României, care este singurul stat membru care face obiectul unei proceduri de deficit excesiv.
Astfel, România nu îndeplinește criteriul privind stabilitatea prețurilor, nici criteriul privind finanțele publice, sau criteriul ratei de schimb și cel privind convergența dobânzilor pe termen lung.
