Europarlamentarul Dan Motreanu (PNL, PPE) salută găzduirea Centrului european de competențe în domeniul securității cibernetice de către România.
„Centrul va aduce Bucureștiului până la 80 de noi locuri de muncă, potrivit primelor estimări și va ajuta la creșterea afacerilor pentru companiile locale de securitate cibernetică”, a transmis Dan Motreanu într-un mesaj postat pe pagina de Facebook.
Potrivit eurodeputatului liberal, România și-a exprimat încă de la începutul acestui an intenția de a găzdui Centrul și și-a depus dosarul de candidatură luni, în cadrul reuniunii ministeriale informale a miniştrilor Telecomunicaţiilor din statele membre UE, care a avut loc sub coordonarea Preşedinţiei germane a Consiliului UE.
Bucureșiul a concurat pentru găzduirea centrului cu Bruxelles, München, Varșovia, Vilnius, Luxemburg și León.
Bucureștiul va deveni gazda viitorului Centru european de competenţe în domeniul securităţii cibernetice, România urmând să găzduiască în premieră, pe teritoriul său, o agenție europeană, conform unei decizii luate la nivelul Consiliului Uniunii Europene. România, singura țară dintre cele candidate care nu găzduiește vreo agenție UE, a concurat cu Belgia (Bruxelles), Germania (München), Lituania (Vilnius), Luxemburg (Luxemburg), Polonia (Varșovia) și Spania (Leon). Bucureștiul a obținut în finală 15 voturi și a devansat Bruxelles-ul, care a primit 12 voturi.
Succesul înregistrat de România, care prin Centrul european de securitate cibernetică va găzdui în premieră o structură UE pe teritoriul său, a fos salutat și de președintele Klaus Iohannis și de ministrul de externe Bogdan Aurescu.
România a depus luni dosarul de candidatură a Bucureştiului pentru găzduirea viitorului Centru european de competenţe în domeniul securităţii cibernetice, în cadrul reuniunii ministeriale informale a miniştrilor Telecomunicaţiilor din statele membre UE, desfăşurată luni, sub coordonarea Preşedinţiei germane a Consiliului UE.
Țara noastră deține însă o importantă experiență în domeniul securității cibernetice. România a devenit în iunie 2019 al 22-lea membru cu drepturi depline al Centrului Cooperativ de Excelență NATO pentru Atacuri Cibernetice de la Tallinn. Mai mult, România a participat, începând cu 2015, în calitate de națiune-lider, la Fondul de Sprijin (Trust Fund) pentru dezvoltarea capacității de apărare a securității cibernetice a Ucrainei, fond creat prin participarea voluntară a țărilor NATO, după anexarea Crimeii de către Rusia. Mai mult, România și-a anunțat la nivelul NATO și intenția de a înființa și găzdui un Centru euro-atlantic în domeniul rezilienței.
De altfel, decizia înființării acestei structuri a fost luată în timpul președinției României la Consiliul Uniunii Europene.
De asemenea, UE are și Agenția permanentă a Uniunii Europene pentru securitate cibernetică (ENISA), cu sediul în Grecia. Activitățile noului centru european de competențe industriale, tehnologice și de cercetare în domeniul securității cibernetice vor completa sarcinile ENISA.
Propunerea de regulament de instituire a Centrului european de competențe industriale, tehnologice și de cercetare în domeniul securității cibernetice și a rețelei de centre naționale de coordonare (Centrul Cyber al UE) a fost lansată de Comisia Europeană în 2018, fiind discutat inclusiv pe durata Președinției române a Consiliului UE.
Centrul Cyber va reprezenta o structură cheie în contextul eforturilor de la nivel UE de configurare a unui ecosistem european în materie de securitate cibernetică. Centrul va avea un rol important în sprijinirea creării de legături între actorii publici și privați din domeniu, mediul academic și industria de profil din Uniune, asigurând, totodată, coordonarea între centrele naționale pentru securitate cibernetică din statele membre.
De asemenea, Centrul va acționa pentru stimularea cercetării și inovării tehnologice în vederea consolidării securității cibernetice în cadrul Uniunii. Astfel, Centrul va reprezenta principalul organism de gestionare a fondurilor europene dedicate cercetării în domeniul securității cibernetice disponibile prin cele două programe de finanțare ale UE cu relevanță pentru sector – Europa Digitală și Orizont Europa.
