Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu solicită țărilor UE deblocarea tratativelor privind viitorul cadru financiar multianual: Parlamentul European va respinge o reducere a fondurilor pentru coeziune și agricultură

Published

on

© European Parliament

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE) a afirmat miercuri că susține rezoluția Parlamentului European prin care legislativul de la Bruxelles solicită Consiliului Uniunii Europene să deblocheze tratativele privind adoptarea viitorului Cadru Financiar Multianual, care trebuie să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.

PE și-a stabilit deja poziția de mai bine de un an de zile și așteaptă intrarea în dialog cu Consiliul. Pentru prima dată, la propunerea mea, Parlamentul European a introdus cifre cu alocările bugetare pentru fiecare domeniu și politică europeană. Prioritățile PE pentru următorii 7 ani sunt bine stabilite și unele dintre ele vin în ajutorul României”, a scris Marinescu, într-o postare pe Facebook.

Parlamentul European, aflat într-o mini-sesiune plenară la Bruxelles, va vota joi o rezoluție privind Cadrul Financiar Multianual 2021-2027. Mai mult, miercuri,  Comisia Europeană i-a invitat pe liderii țărilor membre să ofere îndrumările strategice necesare impulsionării definitivării bugetului UE 2021-2027 până la finele anului. De altfel, încă de anul trecut, eurodeputații au solicitat ca viitorul buget multianual să fie construit prin alocarea a 1,3% din venitul național brut, în timp ce Comisia Europeană a propus inițial o alocare de 1,1%, iar o parte din statele membre vor să rămână la procentul de 1%.

În context, Marian-Jean Marinescu reamintește că Parlamentul European continuă să respingă propunerea Comisiei Europene de reducere a fondurilor alocate politicii de coeziune și politicii agricole comune, în condițiile în care majoritatea noilor priorități europene vizează migrația, apărarea sau schimbările climatice.

Parlamentul va intra în dialogul cu Consiliul cu mandat de a menține actuala finanțare a acestor domenii”, a mai scris Marinescu, coordonator al grupului PPE în Comisia pentru transport și turism a Parlamentului European.

În plus, solicită Comisiei să se asigure că noul buget multianual corespunde noilor obiective de protejarea a mediului, prin alocări financiare care să asigure o tranziție justă spre o economie cu zero emisii de carbon, astfel încăt să nu existe zone sau regiuni defavorizate. Alegerile din mai 2019 au demonstrat atașamentul cetățenilor față de valorile și instituțiile europene. PE este dator să semnaleze Consiliului că blocarea negocierilor pe MFF 2021-2027 implică riscul bugetul să nu fie votat la timp și ca beneficarii programelor UE – adică cetățenii europeni- să nu își poată continua proiectele”, a mai afirmat Marinescu.

Comisia Europeană a propus în luna mai a anului 2018 un buget pentru perioada 2021-2027, un buget pe termen lung de 1.135 de miliarde de euro, echivalentul a 1,11% din venitul național brut al UE27 și care conține, între altele, diminuarea cu 7%, respectiv 5%, a alocărilor financiare pentru politica de coeziune și pentru cea agricolă comună.

În total, România ar urma să beneficieze de o alocare financiară multianuală de aproximativ 30-31 de miliarde de euro, echivalentul celui de-al patrulea cel mai mare buget pentru dezvoltare, după Polonia, Spania și Italia.

La finalul Consiliului European din iunie 2019, șefii de stat sau de guvern au salutat eforturile depuse de președinția României la Consiliul Uniunii Europene privind pachetul Cadrului Financiar Multianual 2021-2027, propunerea de buget de peste 1.000 de miliarde de euro și în care România ar urma să beneficieze de al patrulea cel mai mare buget în cadrul politicii de coeziunii.

Cu toate acestea, șefii de stat sau de guvern au amânat obiectivul de a ajunge la un acord final privind bugetul european multianual până la sfârșitul anului.

Consiliul European ”solicită Președinției Finlandeze să continuă munca și să dezvolte documentul de negociere. În baza acestuia, Consiliul European va avea un schimb de opinii în octombrie 2019, țintind aprobarea unui acord până la finalul anului”.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Eugen Tomac

Eugen Tomac: În 2018, am fost singurul parlamentar român care a renunțat la pensia specială. PMP, singurul partid care a cerut eliminarea pensiilor speciale

Published

on

Eurodeputatul Eugen Tomac, președinte al Partidului Mișcarea Populară, a reamintit joi că în 2018 a fost singurul parlamentar național care a renunțat la pensia specială votată de legislativul de la București.

“Cum am renunțat la pensia specială. Sunt singurul parlamentar care, atunci când s-a votat legea prin care s-au instituit pensiile speciale pentru politicieni, am fost la tribuna Parlamentului și am spus că renunț la pensia specială. Pentru că este un furt! Acest fapt este consemnat în stenograma Parlamentului României din 19 decembrie 2018 și publicat în Monitorul Oficial, deci eu am renunțat la pensia specială. PMP a fost primul partid care a propus un proiect de lege, semnat de toți parlamentarii noștri, prin care am cerut eliminarea tuturor pensiilor speciale. Și nu am renunțat niciodată la aceasta ințiativă. Acum, când toți se înghesuie din nou să spună că vor eliminarea pensiilor speciale, vreau doar să reamintesc că noi am fost întotdeauna împotriva acestei nedreptăți și sperăm ca măcar acum, în al doisprezecelea ceas, când recesiunea bate la ușă și ne amenință cu sugrumarea economiei, să oprim risipa banilor și să eliminăm toate pensiile speciale”, a scris Tomac, pe pagina sa de Facebook.

Partidul Național Liberal a depus  miercuri un proiect de lege privind impozitarea progresivă a pensiilor speciale de la 10% și până la 95%, banii urmând să fie direcționați spre nevoile medicale actuale.

Florin Roman, liderul deputaților PNL, și Daniel Fenechiu, liderul senatorilor liberali au depus un amendament la OUG 29/2020.

Propunerea vizează impozitarea cu 10% a pensiilor speciale între 2001-4000 lei, cu 60% a pensiilor speciale cuprinse între 4001-7000 lei și cu 95% a pensiilor speciale care depășesc cuantumul de 7000 lei.

 

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Gheorghe Falcă (PNL, PPE): Avem cea de a patra alocare din Uniune, fonduri europene pentru combaterea COVID-19

Published

on

© European Parliament Multimedia Center

Eurodeputatul Gheorghe Falcă (PNL, PPE) a salutat miercuri profesionalismul și implicarea României și a delegației române din Parlamentul European în reprezentarea intereselor naționale în fața Comisiei Europene, în contextul în care România va beneficia de a patra cea mai mare alocare din planul de ajutor economic de 37 de miliarde de euro lansat de executivul european și aprobat de Parlamentul European și țările UE.

România și delegația română au dat dovadă de profesionalism și implicare în ceea ce privește reprezentarea intereselor țării în fața Comisiei Europene. Avem cea de a patra alocare din Uniune, fonduri nerambursabile care vin în țara noastră!“, a scris Falcă, pe pagina sa de Facebook.

 

Din planul de ajutor economic de 37 de miliarde de euro propus de către Comisia Europeană și intitulat Inițiativa de investiții (Coronavirus Response Investment Initiative), cele 3,1 miliarde de euro de care urmează să beneficieze România reprezintă a patra cea mai mare alocare națională pentru un stat membru în lupta împotriva consecințelor socio-economice asociate pandemiei cu noul coronavirus.

Conform unui tabel al Comisiei Europene consultat de CaleaEuropeană.ro, României îi sunt alocate 3,079 de miliarde de euro. Dintre acestea, 491 de milioane de euro reprezintă sume eliberate ca lichidități, iar 2,588 miliarde de euro corespund bugetului Uniunii Europene.

Singurele țări care devansează România în ce privește finanțarea alocată acestei inițiative sunt Polonia (7,435 miliarde de euro), Ungaria (5,6 miliarde de euro) și Spania (4,145 miliarde de euro).

În schimb, România va primi mai mulți bani decât Italia, Franța sau Germania în cadrul acestei inițiative.

Continue Reading

Cristian Bușoi

Cristian Bușoi, recunoscător comisarului Mariya Gabriel pentru că a ținut cont de sugestiile sale privind alocarea rapidă de fonduri europene pentru cercetare și IMM-uri

Published

on

© Cristian Bușoi/Facebook

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), în calitate de președinte al Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie (ITRE) din Parlamentului European, i-a transmis aprecieri comisarului european pentru inovare și cercetare, Mariya Gabriel, pentru implicarea sa și pentru că a ținut cont de sugestiile pe care acesta le-a transmis prin scrisoarea din 27 martie, unde sublinia necesitatea alocării rapide a unor fonduri suplimentare pentru cercetare și sprijinirea IMM-urilor. 

Amintim că Executivul European a decis suplimentarea fondurilor pentru proiecte legate de Covid-19 până la 48.5 milioane euro, în prezent 18 proiecte de cercetare fiind finanțate cu bani europeni în cadrul programului Orizont 2020.

„Decizia ne-a fost comunicată astăzi de comisarul pentru Inovare Cercetare, Cultură, Educație și Tineret, Mariya Gabriel, cu care am discutat alături de coordonatorii grupurilor politice din comisia ITRE a Parlamentului European în cadrul unei teleconferințe”, spune Cristian Bușoi, care precizează că în cadrul celor 18 proiecte lucrează 136 de echipe de cercetători, „care au misiunea de a descoperi vaccinuri și tratamente pentru COVID-19, precum și teste pentru diagnosticarea bolii, cu scopul de a opri răspândirea noului coronavirus”.

De asemenea, eurodeputatul informează că pentru descoperirea de noi tratamente există și un parteneriat public privat între Comisia Europeană și industria farmaceutică, Inițiativa Medicamentelor Inovatoare (IMI), care va avea la dispoziție 45 de milioane de euro din fondul Programului pentru Cercetare Orizont 2020, Comisia așteaptând un răspuns similar și de la industria farmaceutică.

„Această colaborare între sectorul public și cel privat aduce laolaltă nu doar resursele financiare ale fiecărei părți, ci și expertiza unor cercetători, extrem de necesară în lupta împotriva focarului de Coronavirus”, explică președintele ITRE.

Acesta mai spune că, în paralel, Comisia Europeană, împreună cu BERD, a decis să aloce până la 80 de milioane de euro către CUREVAC, „care face pași promițători în dezvoltarea unui vaccin anti-coronavirus, estimând că în iunie 2020 va putea efectua deja testele clinice”.

„În calitate de medic și de președinte al Comisie pentru Industrie, Cercetare și Energie din Parlamentul European voi sta în permanentă legătură cu comisarii europeni și voi monitoriza evoluția programelor, așa cum am făcut și până acum”, mai transmite Cristian Bușoi. 

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Advertisement
Advertisement

Trending