Europarlamentarul Ramona Mănescu (PPE) a declarat pentru Calea Europeană că „think-tank-urile care aleg să ocolească mecanismele de transparență ridică multe semne de întrebare”. 
Pornind de la decizia Parlamentului European (PE) de a interzice activitatea grupului de lobby Mosanto în instituție, deputatul european a declarat că orice think-tank, „indiferent de cauzele pe care le sprijină, ar trebui să se conformeze regulilor de transparență și, mai ales, să își declare sursele de finanțare și bugetele de care dispun”.
Liderii politici din PE au interzis pe 26 aprilie activitatea grupului de lobby Mosanto. Măsura a fost luată în premieră de la instituirea unui nou regulament în luna ianuarie 2018 care îi permite acest lucru. Măsura a fost luată ca urmare a deciziei grupului de a nu se prezenta la o audiere parlamentară programată pe 11 octombrie 2017 pentru a discuta despre o scurgere a documentelor ale companiei dezvăluite într-un caz din SUA.
Pentru a intra în vigoare, interdicția necesită aprobarea Colegiului Chestorilor – un organism format din cinci deputați europeni responsabili cu chestiuni administrative și financiare care afectează direct membrii Parlamentului.
Un alt think-thank care este luat în vizor de Bruxelles este Institutul Bussola, auto-descris precum „o inițiativă care găzduiește cooperarea culturală și înțelegerea reciprocă pentru strângerea relațiilor dintre Est, în special statele membre ale Consiliului Cooperării din Golf, cu Vestul. Institutul este condus de fostul premier spaniol Jose Maria Aznar, și are în componență și alte nume importante, dar nu are un site și nu se știe cine îl finanțează, deci este total netransparent.
–
