Unitate în diversitate, deviza Uniunii Europene, trebuie să însemne și sănătate și solidaritate pentru toți cetățenii europeni, a 
transmis eurodeputatul Tudor Ciuhodaru (PSD, S&D), făcând trimitere la Legea europeană a Climei, adoptată miercuri în Parlamentul European cu cu 392 de voturi pentru, 161 de voturi împotriva și 142 de abțineri.
Acesta a punctat că obicetivele acestui demers sunt clare și anume, ”este nevoie de o Revoluție verde- de noi politici de sănătate publică, sociale și economice aplicate unitar la nivel european și care să beneficieze de finanțare (prin fondul pentru o tranziție justă). Vreau: 1. creșterea speranței de viață/ reducerea numărului de decese evitabile, 2. reducerea poluării ce afectează viața fiecărui dintre noi, 3. ca Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic”.
Concret, eurodeputatul român a propus și obținut:
1. Măsuri rapide și ferme pentru a reduce semnificativ emisiile de gaze cu efect de seră(cu 65 % față de nivelurile din 1990 până în 2030)
2. Etape și termene clare de tranziție către neutralitate climatică (și implicit combaterea schimbărilor climatice). Până la 30 iunie 2021 Comisia trebuie să revizuiască toată legislația și să consolideze Fondul de Inovare care să asigure finanțarea și stimulente financiare pentru introducerea de noi tehnologii eco în industria energetică.
3. Asigurarea unor mecanisme de sprijin și de finanțare (cum ar fi Fondul pentru o tranziție justă) pentru statele membre (care au puncte diferite de plecare în obținerea acestei neutralități climatice) inclusiv
4. promovarea adoptării de vehicule nepoluante și de combustibili alternativi pentru transportul rutier, maritim și aerian
5. Creșterea ponderii modurilor de transport mai sustenabile, cum ar fi transportul feroviar și transportul pe căile navigabile interioare și
6. Imbunătățirea eficienței în întregul sistem de transport (!finalizarea rețelei centrale a rețelelor de transport transeuropene (TEN-T) dar Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE) în sprijinirea tranziției către o mobilitate inteligentă (folosind inclusiv platforme intermodale).
7. Asigurarea finanțării corespunzătoare bazate pe studii de impact.
8. Asistență europeană în implementarea acestor proiecte.
9. Finanțare prioritară a României de către Banca Europeană de Investiții- regiunile cele mai vulnerabile (Valea Jiului și Oltenia)..
10. Suplimentarea fondurilor de coeziune atât de necesare pentru dezvoltare.
De asemenea, Tudor Ciuhodaru a punctat că două măsuri, mai puțin costisitoare, precum interzicerea defrișării la nivel european pe durata acestui mandat dublată de o legislație europeană care să promoveze împăduririle și introducerea educației ecologice la nivel european, reprezintă soluții pentru combaterea poluării.
Ciuhodaru a pledat în favoarea acestei Legi europene a climei, semnalând:
1. Creșterea temperaturii se apropie rapid de depășirea permanentă a valorii critice a limitei climatice de 1,5 grade (cu consecințe dezastruoase asupra planetei). Ultimul an a fost cel mai călduros din istoria Europei! Ultimul deceniu a fost cel mai călduros la nivel mondial.
2. Peste 75% din emisiile de caze cu efect de seră în UE provind din industria energetică (54%) și 25% din transport.
3. Poluarea atmosferică provoacă peste 400.00 de decese în fiecare an (datele Agenției Europene de Mediu). Alte 250.000 de vieți vor fi pierdute din cauza stresului termic/valurilor de căldură. Cei mai afectați sunt cei din grupele de risc- pacienții cu boli cardiovasculare și respiratorii precum și vârstnicii.
Parlamentul European și-a adoptat miercuri mandatul de negociere referitor la Legea europeană a climei cu 392 de voturi pentru, 161 împotrivă și 142 abțineri. Noua lege urmărește să transforme în obligație promisiunile prin care Uniunea s-a angajat să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050. Astfel, cetățenii și companiile europene vor beneficia de temeiul juridic și predictibilitatea de care au nevoie pentru a se pregăti să facă față schimbărilor aferente.
Eurodeputații au insistat ca atât Uniunea Europeană, cât și fiecare stat membru să ajungă să aibă un impact neutru asupra climei până în 2050. Ei mai susțin că Uniunea va trebui să înregistreze „emisii negative” după acea dată. Aceștia au mai solicitat fonduri suficiente în acest scop.
Comisia trebuie să propună, până pe 31 mai 2023, prin procedura legislativă ordinară, o „traiectorie” la nivel european pentru a obține o amprentă neutră de carbon până în 2050, susțin deputații. Comisia trebuie să țină seama de cantitatea totală rămasă de emisii de gaze cu efect de seră (GES) care ar mai putea fi emisă de Uniune până în 2050 pentru a limita creșterea temperaturii globale în conformitate cu Acordul de la Paris. Traiectoria urmează să fie revizuită după fiecare evaluare la nivel global.
