Comisia pentru industrie, cercetare și energie din Parlamentul European a adoptat regulamentul Europa Interoperabilă, adică un Schengen online pentru serviciile de administrație publică locală de care eurodeputatul Gheorghe Falcă s-a ocupat din calitatea de raportorul al Grupului PPE din legislativul european.

Acesta a anunțat într-un mesaj pe Facebook că a obținut un rezultat foarte bun pentru România în cadrul acestui dosar.

”Am participat astfel direct la trilogul, adică negocierile dintre Parlamentul European, Consiliul UE și Comisia Europeană, pentru definitivarea Regulamentului pentru stabilirea unor măsuri de promovare a interoperabilității transfrontaliere a rețelelor și a sistemelor informatice care sunt utilizate pentru furnizarea sau gestionarea serviciilor publice în UE”, a detaliat acesta.

El a ținut să explice că față de o directivă, care se dezbate în parlamentele naționale, regulamentele adoptate la Bruxelles se aplică întocmai în toate statele membre.

”Pe scurt, am obținut dezvoltarea unei infrastructuri interoperabile de servicii publice digitale transeuropene, în beneficiul cetățenilor”, a precizat Falcă.

Acesta s-a declarat foarte mulțumit de faptul că ”amendamentele și propunerile mele la acest dosar, atât în calitate de raportor cât și ulterior, la negocieri, au fost adoptate, fapt ce aduce beneficii pentru România”.

”Mai întâi, pentru că am reușit să consolidez rolul agenției UE înființate la București – prima găzduită de țara noastră. Astfel, Centrul și Rețeaua europeană de competențe în materie de securitate cibernetică (ECCC) beneficiază de statutul de observator în cadrul Comitetului pentru o Europă interoperabilă (un organism consultativ strategic al Comisiei Europene). Dar mai mult decât atât, sunt mulțumit de faptul că am reușit să obțin consolidarea rolului autorităților locale și regionale în punerea în aplicare cu succes a prezentului Regulament”, a precizat Gheorghe Falcă, fost primar al Aradului și, implicit, fost membru al Comitetului European al Regiunilor.

Eurodeputatul a explicat că regulamentul este important în contextul în care ”autoritățile locale furnizează o serie de servicii publice, dar dispun adesea de resurse limitate în ceea ce privește finanțarea, resursele umane și instrumentele de punere în aplicare a prezentului regulament, acestea trebuie să primească orientări și resurse adecvate”.

Acordul negociat de eurodeputatul Siegfried Mureșan (PPE / PNL) privind Bugetul Uniunii Europene pentru anul 2024 a fost adoptat astăzi, cu largă majoritate, de Plenul Parlamentului European.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, rezultatul votului a fost de 519 voturi „pentru”, 79 „împotrivă” și 30 abțineri.

Bugetul UE 2024, în forma negociată de Siegfried Mureșan cu Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană, prevede o suplimentare de 807 milioane de euro a alocărilor în domeniile și programele care au nevoie de mai multă finanțare, precum cercetarea, Programul de studii „Erasmus+”, sprijinirea tinerilor fermieri și Vecinătatea estică și sudică, inclusiv Republica Moldova. În plus, acordul final elimină tăierile bugetare în valoare de aproximativ 700 de milioane de euro propuse inițial de Consiliul Uniunii Europene la începutul negocierilor.

”Încheiem astăzi, în mod oficial, procedura bugetară la care am lucrat în ultimele 6 luni. Sunt bucuros că am obținut tot ceea ce am promis la începutul negocierilor. Am obținut, în primul rând, un acord pe buget în timpul util, până la finalul anului, astfel încât legea bugetului să intre în vigoare din prima zi a anului viitor și să oferim predictibilitate tuturor beneficiarilor de fonduri europene din România și din Uniunea Europeană. În al doilea rând, am obținut un buget care cuprinde creșteri de fonduri pentru domeniile și prioritățile unde oamenii așteaptă ca Uniunea Europeană să ia măsuri”, a declarat deputatul european Siegfried Mureșan, negociator-șef al Parlamentului European privind Bugetul UE 2024.

Acesta a amintit că bugetul UE din 2024, în valoare de peste 189 de miliarde de euro, ”cuprinde suficiente fonduri pentru a finanța prioritățile tradiționale ale Uniunii, precum Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună, din care România primește majoritatea fondurilor europene nerambursabile”.

”În plus, am obținut creșteri de alocări în domeniile unde noi, Parlamentul European, am spus de la început că avem nevoie de finanțare suplimentară. Este vorba, așadar, despre domeniul cercetării, care aduce beneficii concrete oamenilor din toată Europa, mai ales când vorbim de cercetarea în domeniul medical. Alocăm fonduri suplimentare pentru bursele de studiu «Erasmus+», dar și pentru tinerii fermieri. Mai mult, ținem cont de evenimentele de la granițele noastre. Astfel, creștem alocările pentru Vecinătatea sudică și estică, inclusiv Republica Moldova. În același timp, suplimentăm bugetul pentru ajutor umanitar. Vrem ca Uniunea Europeană să ajute la reducerea riscurilor la adresa umanității cauzate de cele două războaie de la granița noastră: din Ucraina și din Orientul Mijlociu”, a adăugat Siegfried Mureșan după votul din Plenul Parlamentului European.

Consiliul UE a aprobat deja textul comun privind bugetul general al UE pentru 2024, convenit în cadrul negocierilor cu Parlamentul European la 11 noiembrie. 

Așadar, bugetul UE pentru 2024 urmează să fie publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și să intre în vigoare la 1 ianuarie 2024.