Parlamentul European va decide în această săptămână poziția sa asupra revizuirii directivei cu privire la lucrătorii detașați, în contextul unor discuții în cadrul Uniunii Europene privind necesitatea înăspririi regulilor europene. În timp ce Austria, Cehia și Slovacia au anunțat că fac front comun alături de Franța, Polonia a anunțat că se opune propunerilor de modificare a directivei întrucât ”nu este în interesul cetățenilor”.
Eurodeputatul Claudia Țapardel (PSD, S&D) atrage atenția asupra modificărilor aduse directive. Potrivit acesteia, noile măsuri legislative vor ”distorsiona piața de transport din UE” și că obiectivul comun este o bună funcționare a pieței unice, nu îngreunarea birocrației și creșterea costurilor.
Reacția europarlamentarului Claudia Țapardel, membră a Comisiei pentru transport și turism din PE, remisă Calea Europeană:
”Deși delegația română a reușit cu ocazia votului privind Directiva Detașării Lucrătorilor din Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale să oprească unele dintre prevederile sensibile, rezultatul final este unul îngrijorător pentru țările din Europa de Est, țări din care provin majoritatea celor 2 milioane de cetățeni europeni care lucrează în UE ca detașați.
Bătălia se mută acum însă inclusiv în Comisia pentru Transporturi, ca urmare a propunerii Comisiei Europene de a include acest sector sub incidența Directivei Detașării odată cu publicarea controversatului Pachet „Europa în Mișcare”, un set de măsuri legislative pentru reglementarea transportului rutier. Părerea mea este că acest lucru este o greșeală și va duce la distorsionarea pieței de transport din UE. Primele victime vor fi companiile din Est, inclusiv din România, care se vor vedea în fața unei birocrații sufocante și, totodată, în fața unor creșteri de costuri semnificative. Practic, în forma actuală, propunerea Comisiei va impune transportatorilor să calculeze salariile fiecărui șofer în fiecare țară în care s-a aflat pentru efectuarea unei curse.
Pe aceste considerente, este extrem de important să ne mobilizăm pentru a lua o poziție fermă în fața acestor măsuri pe care le consider nu doar anticompetitive, dar și antieuropene. Mă bucur însă să observ că se coagulează deja un grup de reprezentanți ai statelor est-europene, europarlamentari și specialiști în cadrul reprezentanțelor de la Bruxelles, care lucrează la o strategie de convingere a instituțiilor europene de efectele negative ale unora dintre prevederile din Pachetul Rutier. Obiectivul nostru este să apărăm elementele care constituie avantajul competitiv al țărilor din est și, nu în ultimul rând, buna funcționare a pieței unice.
Considerăm că este injust ca România sau Bulgaria să fie acuzate de dumping social, în condițiile în care aceste țări nu fac altceva decât să ofere servicii la prețuri care reflectă nivelul economic al acestora. Este important ca șoferii și ceilalți angajați din sectorul transporturilor să primească o remunerație corectă și să beneficieze de condiții de lucru decente, dar nu cu prețul închiderii companiilor care creează aceste locuri de muncă. De aceea, ceea ce eu și colegii mei din Parlamentul European ne propunem în următoarele luni este găsirea unei formule prin care, pe de o parte, să îmbunătățim tot ceea ce ține de aspecte sociale și de salarizare, iar pe de alta, să nu ridicăm bariere în calea consolidării și liberalizării sistemului european de transporturi.”
Calea Europeană, a analizat datele puse la dispoziție de Uniunea Europeană, iar la nivelul Uniunii sunt 234,2 milioane de persoane angajate, dintre care numai 2,05 milioane de cetățeni sunt lucrători detașați (0.9%). Dintre aceștia, doar 46.871 sunt români. Aceștia lucrează în țări precum Germania (17.623), Spania (7.030), Italia (6.515) și Franța (6.751). (mai multe detalii aici)
Anterior, în cadrul unei vizite efectuate în România, comisarul european Marianne Thyssen, responsabil pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă, a declarat că din punct de vedere al Comisiei Europene nu ar mai trebui să existe “muncitori de clasa a doua”.
.
