Eugen Tomac
Europarlamentarul Eugen Tomac, mesaj către R. Moldova: Vom sprijini în continuare cauza voastră de integrare europeană. Viitorul nostru este împreună în UE
Published
2 years agoon
By
Teodora IonEurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE) apreciază că ”războiul din Ucraina a resetat întreaga relația a UE și Republica Moldova”, discutându-se acum despre o perspectivă de integrare.
Într-un interviu acordat TVR Moldova, europarlamentarul a oferit o abordare pragmatică cu privire la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, punctând că acest lucru ”nu se poate întâmpla peste noapte”, dar că există șanse ca procesul de obținere a statului de țară candidată să fie mai accelerat dacă ”decidenţii politici de la Chişinău, societatea R. Moldova îşi vor dori în mod real să rămână ataşată acestui obiectiv de integrare europeană”.
”Faptul că s-a deschis această perspectivă şi că se discută despre decizia politică de a contura în jurul proiectului de extindere europeană o nouă perspectivă în ceea ce priveşte acest proiect este foarte importantă şi eu cred R. Moldova, dacă, evident, evoluţia din regiune va fi cea pe care ne-o dorim şi anume se va opri războiul din Ucraina, conflictul transnistrean va intra într-o zonă de negociere exact aşa cum a fost el creionat în ultimii ani şi la Chişinău va exista o guvernare la fel de determinată cum este cea pe care o are R. Moldova în prezent pentru a implementa o serie de reforme necesare asttfel încât legislaţia, instituţiile R. Moldova să se apropie în ceea ce numim standard de funcţionare european. Acest chestionar exact asta implică, exact aceste întrebări le ridică dacă, când şi cum este capabil Guvernul R. Moldova să implementeze o serie de angajamente ce ţin de relaţia cu UE. Şi eu sunt convins că la Chişinău autorităţile vor face tot ceea ce este posibil pentru a răspunde cât mai rapid întrebărilor transmise şi, evident, după acest răspuns statele membre, UE prin Comisie, prin Parlament, să dezbată despre perspectiva de integrare”, a detaliat Tomac în interviul mai sus amintit.
Acesta a amintit de ”rolul esențial” jucat de România ”în a explica, în a susţine atât la Parlamentul European şi în relaţia cu Comisia şi, evident, în Consiliul European cauza R. Moldova şi o vom face şi în continuare pentru că asta ne dorim, asta credem că viitorul nostru este împreună în UE”.
Președintele Klaus Iohannis a salutat accest moment și a dat asigurări că România este alături de Republica Moldova, mesaj dublat și de o reacție ce a venit din partea prim-ministrului Nicolae Ciucă.
În același ton, ministrul de externe, Bogdan Aurescu, a dat asigurări că România va sprijini Republica Moldova în completarea chestionarului.
Chestionatul reprezintă un document oficial prin care executivul european evaluează nivelul de pregătire al țării care și-a exprimat intenția de aderare la UE de a avansa în acest proces prin acordarea statutului de țară candidată, potrivit unei note informative a Uniunii Europene.
Acesta cuprinde numeroase întrebări de complexitate diferită menite să ofere informații precise despre statul în cauză, de la respectarea criteriilor politice și economice, până la gradul de conformitate a legislației naționale cu cea a Uniunii Europene, precum și informații referitoare la capacitățile instituționale și administrative de a pune în aplicare legislația europeană din fiecare cele 33 de domenii de politică ale acquis-ului UE distribuite pe șase clustere tematice, așa cum sunt menționate în metodologia privind negocierile de aderare, revizuită în februarie 2020: 1. Elemente fundamentale, 2. Piața internă, 3. Competitivitate și creștere economică incluzivă, 4. Agenda verde și conectivitatea durabilă, 5. Resurse, agricultură și coeziune, 6. Relații externe.
De obicei, țării aspirante i se oferă un termen orientativ de trei luni pentru a completa chestionarul.
Cu toate acestea, procesul nu este un sprint, astfel că are o mai mare importanță calitatea decât rapiditatea, întâlnindu-se situația în care statul are nevoie de mai mult timp pentru a răspunde mai bine întrebărilor.
Pe baza lecțiilor învățate în trecut, nu este exclus să existe întrebări ulterioare din partea Comisiei până când toate informațiile primite de la țara aspirantă sunt considerate satisfăcătoare.
Întregul proces, de la invitarea Comisiei Europene pentru elaborarea avizului, până la redactarea efectivă și livrarea acestuia, poate dura până la un an sau mai mult, acest fapt depinzând de capacitatea administrativă a statului de a furniza răspunsuri coordonate de înaltă calitate la întrebările Comisiei privind situația de pe teren.
Așadar, avizul oferit de Comisia Europeană nu se fundamentează doar pe răspunsurile la chestionar. Într-adevăr, acesta reprezintă elementul central al procesului de colectare a informațiilor, dar nu este unicul.
În paralel, Uniunea Europeană derulează numeroase sesiuni la nivel de experți și evaluări inter pares cu experți din statele membre UE pentru a verifica nivelul de punere în aplicare a legislației. Comisia primește, de asemenea, rapoarte ale experților independenți și organizează consultări cu organizații ale societății civile, organizații internaționale și alte părți interesate pentru a furniza informații în cadrul evaluării.
În acest sens, Comisia încurajează un proces participativ prin care orice parte interesată, de la organizații internaționale la societatea civilă, este binevenită să transmită informații.
În urma finalizării procesului de emitere a avizului, Comisia îl prezintă Consiliului Uniunii Europene, document ce reprezintă o bază solidă pentru discuții astfel încât statele membre să poată lua o decizie politică cu privire la următoarele etape.
Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.
You may like
Liderii UE au făcut primul pas către viitorul pieței unice, cerând “un nou pact european pentru competitivitate ancorat în piața unică” și cu o Uniune a piețelor de capital cu un potențial anual de 470 de miliarde de euro pentru companii
UE instituie Cadrul de Investiții pentru Ucraina în valoare de 9,3 mld. de euro
Comisia Europeană dorește începerea negocierilor de stabilire a unui acord între UE și Marea Britanie privind mobilitatea tinerilor de pe ambele maluri ale Canalului Mânecii
Raportorul CoR Csaba Borboly: Regiunile și orașele din UE cer reevaluarea statutului de protecție a carnivorelor mari pentru a promova coexistența durabilă cu omul și îmbunătățirea biodiversității
Joe Biden cere Congresului ”să adopte urgent” ajutorul pentru ”prietenii” ucraineni și israelieni: Există momente în istorie care necesită curaj. Acesta este unul dintre ele | Pachetul, supus la vot sâmbătă
Șeful diplomației europene: Nu permiteți Iranului să distragă atenția de la criza din Gaza
Eugen Tomac
Eugen Tomac invită românii să ceară despăgubiri Austriei privind refuzarea aderării României la Schengen și cere Comisiei Europene să demareze o anchetă privind importurile Austriei din Rusia, care ignoră sancțiunile UE
Published
9 months agoon
August 1, 2023Eurodeputatul Eugen Tomac a anunțat marți o nouă acțiune la Curtea de Justiție a Uniunii Europene privind refuzul Austriei pentru aderarea României la Schengen, invitând persoanele juridice din România să se alăture pentru a cere despăgubiri guvernului de la Viena, în urma îngrădirii accesului la piața unică europeană.
Liderul PMP a prezentat, într-o conferință de presă susținută la sediul PMP, evoluția demersurilor întreprinse la Curtea de Justiție a Uniunii Europene împotriva Consiliului UE în cazul refuzului Consiliul JAI de a accepta intrarea României în spațiul Schengen.
El a criticat puternic atitudinea Austriei, subliniind că a sesizat Comisia Europeană, căreia i-a solicitat să demareze o anchetă privind ignorarea de către guvernul de la Viena a politicii de sancțiuni împotriva Rusiei.
În acest context plin de provocări, cu război la frontierele României, accesul nostru în spațiul Schengen ar fi consolidat Uniunea Europeană, care a introdus 11 pachete de sancțiuni împotriva Rusiei. Aceste sancțiuni sunt create pentru a slăbi baza economică a Rusiei și pentru a reduce capacitatea acesteia de a purta război. Însă nu toate statele s-au aliniat acestei poziții. Conform datelor oficiale pe care le-am obținut de la Eurostat, care și-a actualizat recent rapoartele pentru anul 2022, putem observa că, deși tendința la nivelul UE este de a reduce semnificativ schimburile comerciale cu Rusia, în cazul Austriei situația este total diferită”, a spus Tomac.
Potrivit datelor citate de eurodeputatul român, valoarea produselor importate în Austria din Rusia pentru ultimii ani arată astfel: 2019: 2,078,626,366 €; 2020: nu există date oficiale Eurostat; 2021: 3,692,264,161 € (creștere cu 77,6%); 2022: 7,333,072,139 € (creștere de 252% față de 2019 și de 98,53% față de 2021).
“În aceste condiții, practic, Austria și-a dublat cifra de schimburi economice cu bunuri importate din Rusia de la începerea războiului. Putem spune, practic, că Viena alimentează zilnic regimul criminal de la Moscova cu peste 20 milioane de euro, măsură care este în contradicție totală cu politica de sancțiuni a UE. În aceste condiții, am sesizat Comisia Europeană și am cerut să fie demarată o anchetă, astfel încât Guvernul de la Viena să explice de ce ignoră politica de sancțiuni împotriva Rusiei și sabotează Uniunea Europeană”, a subliniat Eugen Tomac.
Eurodeputatul a mai explicat că această nouă acțiune permite deschiderea posibilității “ca și persoanele juridice române să se poată alătura procesului” și să ceară astfel despăgubiri Austriei, „pentru că le este interzis accesul la piața liberă din Europa”.
“Orice companie românească care se consideră discriminată pentru că nu are acces pe Piața Unică Europeană se poate alătura acestui proces și poate cere despăgubiri Austriei.n Acest nou proces le prsoanelor juridice din România să se alături acestui demers și să ceară despăguviri pentru faptul că le este îngrădit accesul pe Piața Unică Europeană. Nouă ne sunt îngrădite două libertăți fundamentale ale Uniunii Europene. (…) Pentru că asistăm la un abuz de putere, consider că toți cei care se simt discriminați au posibilitatea să își caute dreptatea alături de noi”, a subliniat Eugen Tomac, explicând faptul că Piața Unică Europeană este definită de patru libertăți: libertatea de circulație a cetățenilor, cea a bunurilor, serviciilor și capitalului.
Eugen Tomac
Eugen Tomac: Parlamentul European a omagiat victimele regimului stalinist. Au fost rostite și numele românilor din Basarabia deportaţi în Siberia şi Kazahstan
Published
10 months agoon
June 15, 2023Parlamentul European a adus miercuri un omagiu tuturor victimelor regimului stalinist deportate din teritoriile anexate la URSS după Pactul Ribbentrop-Molotov.
”La iniţiativa colegilor din ţările baltice, au fost rostite numele a peste 2700 de lituanieni, letoni, estonieni sau români din Basarabia deportaţi în Siberia şi Kazahstan”, a scris eurodeputatul Eugen Tomac pe pagina sa de Facebook, evocând evenimentul comemorativ de la Strasbourg.
Lista celor pomeniţi a fost deschisă de către Roberta Metsola, preşedinta Parlamentului European.
”Avem obligaţia să nu-i uităm niciodată pe oamenii nevinovaţi care au fost omorâţi, deportaţi sau aruncaţi în închisoare pentru simplul fapt că nu şi-au dorit să devină cu forţa cetăţeni ai URSS”, a scris Eugen Tomac.
Eugen Tomac
Eugen Tomac a depus petiția prin care cere Parlamentului European să intervină în procesul deschis la CJUE pentru acceptarea României în Schengen
Published
11 months agoon
June 2, 2023By
Teodora IonEurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE) a depus la Bruxelles petiția prin care solicită Parlamentului European să intervină, din calitate de reclamant privilegiat, în procesul intentat la Curtea de Justiție a Uniunii Europene împotriva Consiliului Uniunii Europene, ca urmare a opoziției Austriei și Olandei față de aderarea României la spațiul Schengen.
”Pentru că doar determinarea noastră, a românilor, ne poate face dreptate, am mai făcut un pas în demersul pe care l-am inițiat la Curtea de Justiție a UE în chestiunea Schengen. Ieri am depus, la Bruxelles, petiția prin care cerem Parlamentului European să intervină, în calitate de reclamant privilegiat, în procesul pe care l-am deschis la Curtea de Justiție a Uniunii Europene”, a precizat Tomac într-un mesaj publicat pe Facebook.
Acesta a depus împreună cu documentele necesare și dovada celor peste 50.000 de semnături adunate în favoarea acestei inițiative.
”Parlamentul European, în calitate de reclamant privilegiat, are forța necesară pentru a ne ajuta să câștigăm acest proces atât de important pentru noi. Nu am fost singur. I-am avut alături, în mod simbolic, pe toți cei peste 50.000 de români care au semnat petiția. Le mulțumesc tuturor și fiecăruia în parte”, a completat eurodeputatul.
El le-a mulțumit colegilor din Partidul Mișcarea Populară pentru ”efortul și mobilizarea din ultimele luni. Îi mulțumesc și colegului meu, europarlamentarului Vlad Botoș pentru că a fost ieri alături de noi”.
”România merită în Schengen și sunt convins că vom reuși să ne câștigăm acest drept ce ne-a fost refuzat timp de aproape 12 ani!”, a conchis Eugen Tomac.
Întrucât consideră că României și românilor li s-a făcut o nedreptate în cadrul Consiliului JAI din 8 decembrie, când Austria și Olanda au votat împotriva aderării României și Bulgariei la spațiul de liberă circulație, Eugen Tomac a lansat o acțiune la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, care nu anulează însă demersurile diplomatice.
Pentru ca demersul său să capete forță este nevoie ca Parlamentul European să intervină din calitatea de reclamant privilegiat în procesul intentat la Curtea de Justiție a Uniunii Europene împotriva Consiliului UE, astfel că eurodeputatul a lansat o companie de strângere de semnături în acest sens.
Raportul va servi drept bază pentru discuțiile politice și pentru orientarea în cadrul Consiliului Schengen din 8 iunie 2023.
Concrete & Design Solutions
Digital Innovation Summit Bucharest 2024 marchează o nouă etapă în colaborarea dintre sectoarele public și privat pentru a modela un viitor digital mai sigur și mai prosper
Liderii UE au făcut primul pas către viitorul pieței unice, cerând “un nou pact european pentru competitivitate ancorat în piața unică” și cu o Uniune a piețelor de capital cu un potențial anual de 470 de miliarde de euro pentru companii
Klaus Iohannis le-a prezentat omologilor din UE viziunea României privind viitorul pieței unice, cu accent pe rolul prioritar al coeziunii și agriculturii și ridicarea controalelor la frontierele terestre
SUA: Camera Reprezentanților va vota proiectul de lege privind ajutorul de 61 miliarde de dolari pentru Ucraina
UE instituie Cadrul de Investiții pentru Ucraina în valoare de 9,3 mld. de euro
Marcel Ciolacu, întâlnire cu reprezentanți ai companiilor emirateze: Extinderea și modernizarea Aeroportului Otopeni, a infrastructurii portuare și feroviare, obiectivele strategice ale parteneriatului comercial cu UAE
În ultimii 30 de ani, România a beneficiat de investiții de peste un miliard de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, subliniază directorul BERD pentru țara noastră
Comisia Europeană dorește începerea negocierilor de stabilire a unui acord între UE și Marea Britanie privind mobilitatea tinerilor de pe ambele maluri ale Canalului Mânecii
Cinci avioane ale Forțelor Aeriene Spaniole protejează spațiul aerian al NATO deasupra României, fiind dislocate la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu
Ministrul german de externe cere G7 ”măsuri suplimentare” contra Iranului după atacul ”fără precedent” asupra Israelului
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
În ultimii 30 de ani, România a beneficiat de investiții de peste un miliard de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, subliniază directorul BERD pentru țara noastră
Directorul general ICI București, în cadrul Digital Innovation Summit: Lumea se schimbă şi va trebui să ne adaptăm. Foarte multe informații nu le mai putem opera decât dacă suntem digitalizați
Ne dorim să dezvoltăm Portul Constanța în perspectiva procesului de redresare și reconstrucție a Ucrainei, subliniază Marcel Ciolacu în Qatar: Avem nevoie de expertiza și experiența companiilor qatareze
Ministrul Adrian Câciu își dorește ca Europa anului 2030 să ”fie un furnizor mondial de tehnologie, un producător de semiconductori şi un producător de software”, fiind convins că România va fi cu totul alta
Gala AOR. Președintele Rețelei Orașelor și Municipiilor din R. Moldova din cadrul CALM: Ne dorim parteneriate în care Republica Moldova să se simtă parte a românității de facto și de jure
Digital Innovation Summit Bucharest explorează în perioada 16-18 aprilie punctul de intersecție dintre inovarea digitală, securitatea cibernetică și eforturile diplomatice într-o lume interconectată
Digital Innovation Summit/Nicolae Ciucă: Văd următorii 10 ani ca pe un deceniu al siguranței, în care investiția în inovație și tehnologie trebuie să fie parte a noului proiect de țară
Premierul Marcel Ciolacu, întâlnire cu președintele Congresului Mondial al Ucrainenilor: Lucrăm împreună pentru a asigura drepturi egale pentru minoritățile naționale din România și Ucraina
Klaus Iohannis explică de ce România nu a investit 2,5% din PIB pentru apărare în 2023: Inflația, lipsa lichidităților la momentul achiziției și a echipamentelor militare
Regele Philippe al Belgiei, în plenul PE: „Europa și întreaga lume au mare nevoie de speranță”
Trending
- ROMÂNIA1 week ago
Zi istorică pentru viitorul energiei românești: Camera Deputaților, for decizional, a adoptat Legea energiei eoliene offshore
- ROMÂNIA7 days ago
Gala AOR 30: Celebrând trei decenii de activitate neîntreruptă a Asociației Orașelor din România
- NATO1 week ago
“România – NATO, 20 ani”. Nicolae Ciucă: Avem nevoie de un proiect de țară în care următorii 10 ani să fie un deceniu al siguranței pentru România și români
- ROMÂNIA4 days ago
Ministrul Apărării a discutat cu ambasadoarea SUA despre planurile de modernizare a Bazei 57 Aeriene Mihail Kogălniceanu
- CONSILIUL EUROPEAN2 days ago
Raport revoluționar privind viitorul pieței unice: Enrico Letta le propune liderilor UE să integreze telecomunicațiile, energia și finanțele și propune cea de-a 5-a libertate a pieței unice, consacrată inovării