Eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE) apreciază că ”războiul din Ucraina a resetat întreaga relația a UE și Republica Moldova”, discutându-se acum despre o perspectivă de integrare.
Într-un interviu acordat TVR Moldova, europarlamentarul a oferit o abordare pragmatică cu privire la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, punctând că acest lucru ”nu se poate întâmpla peste noapte”, dar că există șanse ca procesul de obținere a statului de țară candidată să fie mai accelerat dacă ”decidenţii politici de la Chişinău, societatea R. Moldova îşi vor dori în mod real să rămână ataşată acestui obiectiv de integrare europeană”.
”Faptul că s-a deschis această perspectivă şi că se discută despre decizia politică de a contura în jurul proiectului de extindere europeană o nouă perspectivă în ceea ce priveşte acest proiect este foarte importantă şi eu cred R. Moldova, dacă, evident, evoluţia din regiune va fi cea pe care ne-o dorim şi anume se va opri războiul din Ucraina, conflictul transnistrean va intra într-o zonă de negociere exact aşa cum a fost el creionat în ultimii ani şi la Chişinău va exista o guvernare la fel de determinată cum este cea pe care o are R. Moldova în prezent pentru a implementa o serie de reforme necesare asttfel încât legislaţia, instituţiile R. Moldova să se apropie în ceea ce numim standard de funcţionare european. Acest chestionar exact asta implică, exact aceste întrebări le ridică dacă, când şi cum este capabil Guvernul R. Moldova să implementeze o serie de angajamente ce ţin de relaţia cu UE. Şi eu sunt convins că la Chişinău autorităţile vor face tot ceea ce este posibil pentru a răspunde cât mai rapid întrebărilor transmise şi, evident, după acest răspuns statele membre, UE prin Comisie, prin Parlament, să dezbată despre perspectiva de integrare”, a detaliat Tomac în interviul mai sus amintit.
Acesta a amintit de ”rolul esențial” jucat de România ”în a explica, în a susţine atât la Parlamentul European şi în relaţia cu Comisia şi, evident, în Consiliul European cauza R. Moldova şi o vom face şi în continuare pentru că asta ne dorim, asta credem că viitorul nostru este împreună în UE”.
Președintele Klaus Iohannis a salutat accest moment și a dat asigurări că România este alături de Republica Moldova, mesaj dublat și de o reacție ce a venit din partea prim-ministrului Nicolae Ciucă.
În același ton, ministrul de externe, Bogdan Aurescu, a dat asigurări că România va sprijini Republica Moldova în completarea chestionarului.
Chestionatul reprezintă un document oficial prin care executivul european evaluează nivelul de pregătire al țării care și-a exprimat intenția de aderare la UE de a avansa în acest proces prin acordarea statutului de țară candidată, potrivit unei note informative a Uniunii Europene.
Acesta cuprinde numeroase întrebări de complexitate diferită menite să ofere informații precise despre statul în cauză, de la respectarea criteriilor politice și economice, până la gradul de conformitate a legislației naționale cu cea a Uniunii Europene, precum și informații referitoare la capacitățile instituționale și administrative de a pune în aplicare legislația europeană din fiecare cele 33 de domenii de politică ale acquis-ului UE distribuite pe șase clustere tematice, așa cum sunt menționate în metodologia privind negocierile de aderare, revizuită în februarie 2020: 1. Elemente fundamentale, 2. Piața internă, 3. Competitivitate și creștere economică incluzivă, 4. Agenda verde și conectivitatea durabilă, 5. Resurse, agricultură și coeziune, 6. Relații externe.
De obicei, țării aspirante i se oferă un termen orientativ de trei luni pentru a completa chestionarul.
Cu toate acestea, procesul nu este un sprint, astfel că are o mai mare importanță calitatea decât rapiditatea, întâlnindu-se situația în care statul are nevoie de mai mult timp pentru a răspunde mai bine întrebărilor.
Pe baza lecțiilor învățate în trecut, nu este exclus să existe întrebări ulterioare din partea Comisiei până când toate informațiile primite de la țara aspirantă sunt considerate satisfăcătoare.
Întregul proces, de la invitarea Comisiei Europene pentru elaborarea avizului, până la redactarea efectivă și livrarea acestuia, poate dura până la un an sau mai mult, acest fapt depinzând de capacitatea administrativă a statului de a furniza răspunsuri coordonate de înaltă calitate la întrebările Comisiei privind situația de pe teren.
Așadar, avizul oferit de Comisia Europeană nu se fundamentează doar pe răspunsurile la chestionar. Într-adevăr, acesta reprezintă elementul central al procesului de colectare a informațiilor, dar nu este unicul.
În paralel, Uniunea Europeană derulează numeroase sesiuni la nivel de experți și evaluări inter pares cu experți din statele membre UE pentru a verifica nivelul de punere în aplicare a legislației. Comisia primește, de asemenea, rapoarte ale experților independenți și organizează consultări cu organizații ale societății civile, organizații internaționale și alte părți interesate pentru a furniza informații în cadrul evaluării.
În acest sens, Comisia încurajează un proces participativ prin care orice parte interesată, de la organizații internaționale la societatea civilă, este binevenită să transmită informații.
În urma finalizării procesului de emitere a avizului, Comisia îl prezintă Consiliului Uniunii Europene, document ce reprezintă o bază solidă pentru discuții astfel încât statele membre să poată lua o decizie politică cu privire la următoarele etape.
