Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a dat asigurări că următoarele sancțiuni ale Uniunii Europene care vor fi impuse Rusiei vor viza băncile, cu precădere Sberbank, care reprezintă 37% din sectorul bancar rus, dar și petrolul.
Într-un interviu acordat publicației germane Bild am Sonntag, citat de Reuters, aceasta a subliniat că ”ne uităm în continuare la sectorul bancar, în special la Sberbank, care reprezintă 37% din sectorul bancar rus. Şi, desigur, există problemele legate de energie”.
Preşedinta Comisiei Europene a mai spus că UE lucrează la ”mecanisme inteligente”, astfel încât şi petrolul să poată fi inclus în următoarele sancţiuni.
”Ceea ce nu ar trebui să se întâmple este ca Putin să obţină preţuri chiar mai mari pe alte pieţe pentru aprovizionarea care altfel ar merge către UE. Principala prioritate este reducerea veniturilor lui Putin”, a precizat aceasta, potrivit Agerpres și Deutsche Welle.
Statele membre UE au dat undă verde celui de-al cincilea pachet de sancțiuni împotriva Moscovei, care include, printre altele, o interdicție asupra cărbunelui rusesc, dar nu și asupra petrolului sau gazului din Rusia, tocmai pentru că nu există încă un acord între țările membre UE.
Statele Unite au sancționat deja Rusia din acest punct de vedere, interzicând importurile de petrol, gaze și cărbune din Rusia. Într-o poziție similară, Regatul Unit și-a fixat drept țintă finalul anului pentru a renunța la importurile de petrol rusesc.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a lansat mai multe apeluri în acest sens, cerând Uniunii Europene să impună sancțiuni împotriva tuturor băncilor rusești și împotriva petrolului din Rusia pentru a evita ”scufundarea Europei în răul pe care continentul l-a văzut în anii 1940”.
Într-un interviu pentru BBC, acesta a punctat că țările care încă cumpără petrol din Rusia o fac pe seama sângelui ucrainenilor și că doar în urma unui embargo total asupra energiei ruse Moscova ”va înţelege că trebuie să caute pacea, că războiul se transformă într-o catastrofă pentru ei”.
Conform celor mai recente date publicate de Eurostat, Uniunea Europeană a importat în 2020 58% din energia pe care a consumat-o, în contextul în care producția proprie a acoperit doar 42% din necesar.
În 2020, mixul energetic al UE a fost format din 35% petrol și produse petroliere, 24% gaze naturale, 17% surse regenerabile, 13% energie nucleară și 11% combustibili fosili solizi.
Rusia a fost principalul furnizor al UE de gaze naturale, petrol și cărbune, cele mai importante produse energetice din mixul energetic.
Acest plan prezintă, de asemenea, o serie de măsuri menite să răspundă creșterii prețurilor la energie în Europa și să reconstituie stocurile de gaze pentru iarna următoare.
Europa se confruntă cu o creștere a prețurilor la energie de mai multe luni, însă, incertitudinea care există în prezent cu privire la aprovizionare agravează această problemă.
RePowerEU va încerca să diversifice aprovizionarea cu gaze, să accelereze introducerea gazelor din surse regenerabile și să înlocuiască gazul pentru încălzire și producerea de energie electrică. Astfel, până la sfârșitul anului, cererea UE de gaz rusesc s-ar putea reduce cu două treimi.
