GENERAL
Eurostat: Românii și englezii, printre ultimii la cunoașterea limbilor străine în UE. Ce state ocupă pozițiile fruntașe
Published
6 years agoon
By
Teodora Ion
Peste două treimi (65%) dintre persoanele din Uniunea Europeană, care au vârsta cuprinsă între 25 şi 64 de ani, ştiau cel puţin o limbă străină în 2016, cel mai scăzut procentaj înregistrându-se în Marea Britanie (35%), România (36%), Ungaria (42%) şi Bulgaria (50%), arată datele publicate joi de Eurostat.

Foto: Eurostat
În unele state membre ale UE, cunoaşterea limbilor străine este la un nivel ridicat. De exemplu, peste 90% dintre cetăţeni ştiau cel puţin o limbă străină în Suedia (97%), Letonia, Danemarca şi Lituania (toate cu 96%), Luxemburg (95%), Finlanda şi Malta (ambele cu 92%) şi Estonia (91%).
Un nivel ridicat de multilingvism se înregistrează în Luxemburg, unde mai mult de jumătate dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 25 şi 64 de ani ştiau cel puţin trei limbi străine. Cunoaşterea a cel puţin trei limbi străine este, de asemenea, ridicată în Finlanda (45%) şi Slovenia (38%).
În contrast, există patru state membre ale UE unde jumătate sau mai puţin dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 25 şi 64 de ani ştiau o limbă străină: Marea Britanie (35%), România (36%), Ungaria (42%) şi Bulgaria (50%).
Statisticile publicate de Eurostat marchează Ziua Europeană a Limbilor, celebrată în fiecare an în data de 26 septembrie.
Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

You may like
Keir Starmer anunță, înainte de summitul de la Paris, că este “pregătit și dispus” să trimită trupe britanice în Ucraina ca garanții de securitate
MSC 2025 | “De ce se teme Rusia? Ce ar împiedica Rusia să încalce garanțiile de securitate?”, întreabă miniștrii europeni: Aderarea Ucrainei la NATO, cea mai ieftină opțiune
“Weimar+”, front de unitate al puterilor europene după discuția Trump – Putin: Ucraina și Europa trebuie să aibă un rol central în negocierile de pace
Premierul britanic și omologul său olandez au discutat despre cooperarea împotriva crimei organizate și a migrației ilegale
Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, pledează pentru ”dialog și soluții pragmatice” care să contribuie la reconstruirea colaborării între UE și Regatul Unit: Putem asigura un viitor comun mai bun
Keir Starmer dezvăluie un plan ambițios de expansiune a energiei nucleare. Regatul Unit vrea să construiască reactoare modulare mici pentru a alimenta centrele de date AI
GENERAL
Studiu: Populiștii de extremă dreapta folosesc cel mai des dezinformarea și știrile false pentru a obține avantaje politice față de partidele cu altă orientare politică
Published
7 days agoon
February 11, 2025
Populiștii de extremă dreapta sunt semnificativ mai predispuși să distribuie informații false pe rețelele sociale decât politicienii din partidele mainstream sau de extremă stânga, potrivit unui studiu realizat în 26 de țări la nivel global, dintre care 17 state membre ale Uniunii Europene, precum Austria, Franța, Germania, Țările de Jos și Suedia, informează The Guardian.
„Populiștii radicali de dreapta folosesc dezinformarea ca instrument pentru a destabiliza democrațiile și pentru a obține avantaje politice,” a declarat Petter Törnberg, de la Universitatea din Amsterdam, coautor al studiului alături de Juliana Chueri, de la Universitatea Liberă din Amsterdam.
Cercetarea s-a bazat pe analiza tuturor postărilor publicate între 2017 și 2022 de fiecare parlamentar cu cont pe Twitter (acum X) din cele 26 de țări analizate, care includ, pe lângă cele 17 state UE menționate, și Regatul Unit, Statele Unite și Australia. În total, au fost examinate 32 de milioane de postări provenind de la 8.198 de parlamentari.
Aceste date au fost comparate cu baze internaționale de științe politice, care clasifică partidele în funcție de poziționarea lor pe axa stânga-dreapta și de gradul lor de populism. În plus, cercetătorii au utilizat servicii de verificare a faptelor și monitorizare a știrilor false pentru a construi o bază de date de 646.058 de linkuri, fiecare având un rating de veridicitate, pe care l-au comparat cu cele 18 milioane de linkuri distribuite de parlamentari.
Pe baza acestor analize, cercetătorii au calculat un „scor de veridicitate” pentru fiecare politician și partid. Concluzia a fost că populismul de extremă dreapta este „cel mai puternic factor determinant al tendinței de a răspândi dezinformare”, în timp ce partidele de centru-dreapta, centru-stânga și extrema stângă nu au fost asociate cu această practică.
Partidele populiste de extremă dreapta, precum Alternativa pentru Germania (AfD), Adunarea Națională (RN) din Franța și Partidul Libertății (PVV) din Țările de Jos, au câștigat teren în Europa în ultimii ani, ajungând chiar la guvernare în mai multe state.
Cercetătorii au mai remarcat că nu vor putea extinde acest set de date, deoarece X, deținut de miliardarul american Elon Musk, nu mai oferă acces la date, iar Musk și-a exprimat în mod deschis sprijinul pentru partidele de extremă dreapta.
Studiul a mai indicat că, deși dezinformarea este răspândită, majoritatea oamenilor nu consumă sau distribuie astfel de conținut. Fenomenul este însă puternic concentrat în anumite grupuri electorale.
COMISIA EUROPEANA
Semestrul european. Comisia Europeană anunță propunerea de Raport comun privind ocuparea forței de muncă. Roxana Mînzatu: Deficitul generalizat de competențe și de forță de muncă necesită acțiuni ambițioase
Published
2 months agoon
December 18, 2024By
Andreea Radu
Comisia Europeană a prezentat miercuri a doua parte a pachetului de toamnă al semestrului european. Prima parte, prezentată la 26 noiembrie, a marcat lansarea ciclului de punere în aplicare în temeiul noului cadru de guvernanță economică. Această a doua parte se bazează pe prima parte și include următoarele elemente: propunerea Comisiei de recomandare privind politica economică a zonei euro pentru 2025, Raportul privind mecanismul de alertă pentru 2025 și propunerea Comisiei de raport comun privind ocuparea forței de muncă pentru 2025.
Propunerea de Raport comun privind ocuparea forței de muncă
Propunerea de Raport comun privind ocuparea forței de muncă confirmă faptul că piața forței de muncă din UE rămâne remarcabil de rezilientă. Rata de ocupare a forței de muncă în UE a atins un nivel record de 75,3 % în 2023 și a continuat să crească până la 75,8 % în al doilea trimestru al anului 2024.
În același timp, rata șomajului a scăzut la un nivel minim istoric de 6,1 % în 2023, tendință care a continuat în 2024. Productivitatea muncii a continuat să încetinească în 2023, după o scădere semnificativă între 2010 și 2019. Acest lucru ar putea afecta capacitatea UE de a concura la nivel mondial și de a susține creșterea economică, crearea de locuri de muncă și îmbunătățirea nivelului de trai.
Salariile au început să se redreseze în a doua jumătate a anului 2023, pe măsură ce presiunile inflaționiste s-au atenuat. Totuși, aceste câștiguri nu au restabilit încă integral puterea de cumpărare pierdută în anii precedenți. Salariile minime adecvate rămân esențiale pentru a proteja persoanele cu venituri salariale mici și a reduce sărăcia persoanelor încadrate în muncă, stimulând cererea și consolidând stimulentele pentru muncă.
„Raportul publicat astăzi și tendințele identificate constituie bazele acțiunii noastre politice în anii următori. În pofida rezultatelor bune obținute pe piața forței de muncă, inclusiv a unei redresări a salariilor reale, există în continuare probleme în ceea ce privește distribuția locurilor de muncă, în special pentru grupurile vulnerabile și subreprezentate, deficitul generalizat de competențe și de forță de muncă și tendințele stagnante în materie de sărăcie, care necesită acțiuni ambițioase. O strategie ambițioasă în materie de competitivitate necesită garantarea dezvoltării competențelor, promovarea locurilor de muncă de calitate și o strategie globală de combatere a sărăciei”, a declarat Roxana Mînzatu, vicepreședinta executivă a Comisiei Europene pentru oameni, competențe și pregătire pentru situații de criză.
Deficitul generalizat de forță de muncă și de competențe constituie în continuare blocaje în calea creșterii productivității, a inovării și a competitivității. În martie 2024, Comisia a prezentat un plan de acțiune în vederea remedierii deficitului de forță de muncă și de competențe, care se bazează pe inițiativele existente și stabilește noi măsuri ce urmează a fi puse în aplicare de UE, de statele membre și de partenerii sociali.
Raportul comun privind ocuparea forței de muncă pentru 2025 continuă să pună un accent puternic pe situația fiecărei țări în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, competențele și aspectele sociale, pe baza principiilor cadrului de convergență socială, astfel cum se prevede în noul cadru de guvernanță economică.
Raportul monitorizează, de asemenea, progresele înregistrate în direcția atingerii obiectivelor stabilite pentru 2030 în Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale. UE este pe cale să își atingă, până în 2030, obiectivul principal privind o rată de ocupare a forței de muncă de 78 %. Cu toate acestea, sunt încă necesare progrese semnificative pentru a se asigura că 60 % dintre adulți participă la activități de învățare în fiecare an și pentru a se reduce cu cel puțin 15 milioane numărul persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială.
Recomandarea privind zona euro oferă statelor membre din zona euro consiliere strategică cu privire la aspecte care au impact asupra funcționării zonei euro în ansamblul ei, iar Raportul privind mecanismul de alertă (RMA) servește drept instrument de identificare a potențialelor dezechilibre macroeconomice care ar putea avea un impact asupra economiei statelor membre sau a UE în ansamblu. În 2025, vor fi elaborate bilanțuri aprofundate pentru cele nouă state membre în cazul cărora s-au constatat dezechilibre sau dezechilibre excesive în 2024: Cipru, Germania, Grecia, Italia, Ungaria, Țările de Jos, România, Slovacia și Suedia.
CONSILIUL UE
Statele membre adoptă o poziție fermă împotriva persoanelor care introduc ilegal migranți în Uniunea Europeană
Published
2 months agoon
December 13, 2024By
Andreea Radu
Consiliul UE a convenit asupra poziției sale referitoare la un act legislativ al UE privind prevenirea și combaterea introducerii ilegale de migranți. Obiectivul propunerii respective este de a armoniza dreptul penal al statelor membre cu privire la aspecte precum definirea și sancționarea introducerii ilegale de migranți. Poziția convenită astăzi va servi drept bază pentru viitoarele negocieri cu Parlamentul European.
Potrivit comunicatului oficial, lupta împotriva introducerii ilegale de migranți este o prioritate a UE și un element esențial în abordarea migrației ilegale.
„Dacă dorim să dăm dovadă de seriozitate în ceea ce privește protejarea frontierelor noastre, trebuie să intensificăm lupta împotriva introducerii ilegale de migranți. Incriminarea uniformă a acestei infracțiuni în întreaga UE ar juca un rol esențial în domeniul respectiv. Adoptând o poziție fermă împotriva persoanelor care introduc ilegal migranți, putem proteja populația împotriva exploatării sale de către infractori”, a declarat ministrul ungar al justiției.
Infracțiunea de introducere ilegală de migranți
În conformitate cu textul convenit, statele membre trebuie să se asigure că asistarea intenționată a unui resortisant al unei țări terțe în vederea intrării, tranzitării sau a șederii pe teritoriul oricăruia dintre statele membre ale Uniunii Europene în schimbul unui beneficiu financiar sau material constituie o infracțiune în dreptul lor intern.
Sancțiuni
În ceea ce privește sancțiunile, țările UE trebuie să ia măsuri astfel încât infracțiunea de introducere ilegală de migranți să fie sancționată cu o pedeapsă maximă cu închisoarea de cel puțin trei ani. Nivelurile maxime ale sancțiunilor ar trebui să se extindă la cel puțin opt ani atunci când persoanele care introduc ilegal migranți își desfășoară activitatea ca parte a unei organizații criminale sau când recurg la acte grave de violență împotriva migranților. În cazul în care infracțiunea provoacă decesul unui migrant, durata maximă a pedepsei cu închisoarea ar trebui să fie de cel puțin zece ani. Statele membre pot decide să impună sancțiuni maxime mai mari.
Textul prevede, de asemenea, norme privind sancțiunile aplicabile persoanelor juridice: fie un procent din cifra de afaceri totală la nivel mondial, fie o sumă fixă de până la 40 de milioane de euro
Clauza umanitară
Statele membre au menținut propunerea inițială a Comisiei de a introduce, într-un considerent al propunerii, o așa-numită clauză umanitară. Scopul clauzei umanitare este de a specifica faptul că este posibil ca anumite tipuri de asistență acordată migranților aflați în situație ilegală, în special asistența acordată membrilor apropiați ai familiei sau sprijinul pentru asigurarea nevoilor umane de bază, să nu se califice drept infracțiune de introducere ilegală de migranți.
Deoarece această clauză va fi menținută în considerente, rămâne la latitudinea statelor membre să decidă modul de abordare a chestiunii sus-menționate în legislația națională. Textul accentuează, de asemenea, faptul că statele membre sunt libere să adopte sau să mențină o legislație națională care prevede măsuri mai stricte.
Etapele următoare
Poziția de astăzi a Consiliului va servi drept bază pentru viitoarele negocieri cu Parlamentul European, care încă lucrează la definirea poziției sale cu privire la proiectul de lege. Consiliul și Parlamentul European vor trebui să convină asupra unui text final.
În 2023, la frontierele externe ale UE au fost detectate aproximativ 380 000 de treceri ilegale ale frontierei. Europol estimează că peste 90 % dintre migranții aflați în situație ilegală care ajung în UE utilizează serviciile persoanelor care introduc ilegal migranți.
Introducerea ilegală de migranți este, de asemenea, o activitate infracțională foarte profitabilă. Pe baza cifrelor ONU, rețelele de persoane care introduc ilegal migranți obțin profituri anuale cuprinse între 4,7 și 6 miliarde de dolari.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

”Securitatea Europei se află la un punct de cotitură”, a declarat președinta CE la începutul Summitului de urgență de la Paris

Sfatul comisarului european pentru afaceri interne: UE ”trebuie să se concentreze asupra îndeplinirii propriilor sarcini și să nu se îngrijoreze de ceea ce spun americanii în fiecare minut”

Primele mișcări de politică externă ale lui Bolojan: Președintele interimar participă marți la summitul PPE și se întâlnește cu ambasadorii străini acreditați în România

Polonia nu trimite trupe în Ucraina. Tusk avertizează împotriva dezbinării alianței Europa-SUA: Nu poate exista loc pentru ”fie unul, fie celălalt”

”România e parte a Europei civilizate și a blocului euroatlantic. Este singura cale spre libertate, democrație și prosperitate”, subliniază eurodeputatul Dan Motreanu

Von der Leyen și echipa sa vor vizita Ucraina pentru a marca trei ani de la declanșarea războiului de agresiune al Rusiei. UE pregătește intensificarea sprijinului militar pentru Kiev

Zelenski le transmite lui Trump și Putin că Ucraina va considera nul orice acord SUA-Rusia: Ucraina nu va lua parte la negocierile din Arabia Saudită

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, propune cinci direcții ”esențiale” pentru politica externă a României: Trebuie să fim un actor influent

Germania consideră „premature” discuțiile privind o eventuală trimitere de trupe în Ucraina

Guvernatorul BNR atrage atenția că ”orice război comercial între Statele Unite și UE are impact și asupra României”

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Guvernatorul BNR atrage atenția că ”orice război comercial între Statele Unite și UE are impact și asupra României”

Ilie Bolojan asigură că România este o “țară puternic ancorată pe drumul său european” în primul mesaj de la Cotroceni: Vom avea alegeri corecte și transparente

Eurodeputatul Virgil Popescu pledează pentru o piață unică a energiei pentru o Europă competitivă: Este vital să creștem producția de energie la nivelul UE

Klaus Iohannis și-a încheiat mandatul de președinte: “Să aveți grijă de România. Dumnezeu să binecuvânteze România”

Înainte de împlinirea a 48 de ani de la cutremurul din 1977, Gabriela Firea solicită fonduri europene suplimentare și prevenție reală pentru a proteja românii de consecințele unui viitor cutremur major

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, pledează pentru ”dialog și soluții pragmatice” care să contribuie la reconstruirea colaborării între UE și Regatul Unit: Putem asigura un viitor comun mai bun

Eurodeputatul Virgil Popescu subliniază importanța de a finaliza interconectarea rețelelor de energie electrică pentru o consolidare uniformă a competitivității în UE

Candidatura lui Crin Antonescu la alegerile prezidențiale, validată de PSD: Avem nevoie să ne apărăm și să ne respectăm condiția de țară a UE, a NATO, a parteneriatului strategic cu Statele Unite

Guvernul a adoptat Bugetul pentru 2025. Ministrul Tánczos Barna: Prin acest buget, punem bazele unei noi viziuni prin care rezolvăm probleme structurale și consolidăm creșterea economică cu ajutorul fondurilor UE

Premierul Belgiei, discurs la Universitatea Harvard din SUA: Rusia a intervenit în alegerile din România, denunțăm asta!
Trending
- NATO4 days ago
NATO, îngrijorată de arta necurată prin care Rusia măsluiește alegerile din România: “Operațiunea Rusiei în România, o campanie îndelung pregătită pentru a afecta în secret scrutinul”
- CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ1 week ago
“Multipolarizare”: Maga Carta și abdicarea lui Trump de la Pax Americana, furtună polară în Europa, China în pole-position și Rusia țarului (raportul Conferinței de Securitate de la München)
- ROMÂNIA4 days ago
Ilie Bolojan îl numește pe Cristian Diaconescu consilier prezidențial pentru securitate națională și șef al Cancelariei președintelui
- ROMÂNIA4 days ago
Prima întâlnire a României cu administrația Trump, la München: Emil Hurezeanu și Richard Grenell, trimisul special al lui Trump, au discutat despre subiectele de interes comun România-SUA
- EDITORIALE1 week ago
O scurtă cronologie a epocii Klaus Iohannis la cârma României