Connect with us

INTERVIURI

EXCLUSIV Vicepreședintele Atlantic Council: România și flancul estic al NATO sunt frontiera libertății noastre. După alegeri, prioritatea SUA este să “ne facem bine la noi acasă” pentru a rămâne lider global

Published

on

Prioritatea unei a doua administrații Donald Trump la Casa Albă sau a unei administrații conduse de Joe Biden va fi să “ne facem bine la noi acasă” pentru ca SUA să dețină în continuare capacitatea de a juca un rol activ de lider global, iar în acest context, Parteneriatul Strategic cu România, cooperarea din cadrul NATO și formate precum Inițiativa celor Trei Mări vor juca un rol important, a declarat Damon Wilson, vicepreședintele executiv al prestigiosului think tank american Atlantic Council, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro.

Vorbind pentru CaleaEuropeană.ro în marja celei de-a noua ediții a Bucharest Forum, cel mai important eveniment geostrategic din regiunea Mării Negre, expertul american a abordat problematica dezordinii globale și ce urmează după alegerile americane din 3 noiembrie, viitorul relației transatlantice pe axele UE – SUA, NATO 2030 și relația specială Statele Unite – Europa de Est. De asemenea, Damon Wilson a precizat că vizita ministrului apărării naționale Nicolae Ciucă la Washington arată că România și SUA au un parteneriat strategic puternic care se întinde dincolo de politica tumultoasă de la București sau Washington DC și a subliniat că “prima linie a libertății este pe flancul” estic din care face parte și România.

 

Repararea Americii: Ce urmează la Casa Albă după 20 ianuarie 2021?

“După alegerile noastre, prioritatea unui președinte Biden sau a unui președinte reales Trump va fi aceea de a ne ajuta să ne consolidăm intern, astfel încât să avem capacitatea și abilitatea de a juca un rol de conducere activ pe scena mondială. Și asta înseamnă lucruri precum a ne asigura ca democrația funcționează eficace și că poate fi eficientă. Deci, cred că veți vedea acest tip de prioritate. Cum să rezolvăm unele lucruri acasă, astfel încât să avem capacitatea de a ne juca rolul la nivel internațional. (…) Statele Unite trebuie să se reunească și să descopere cum să se întărească intern, dar acest lucru se referă foarte mult și la agenda globală.Statele Unite încearcă să găsească un nou model pentru rolul său în lume pentru leadership-ul SUA în lume și într-o lume care s-a schimbat dramatic, iar Statele Unite se adaptează la asta”, a spus Damon Wilson.

Vicepreședintele Atlantic Council a subliniat că vor exista “abordări diferite în tonalitate” în funcție de cine va câștiga alegerile prezidențiale din 3 noiembrie, însă că Statele Unite se vor îndepărta în continuare de politica de “jandarm al lumii”.

“Ați văzut o abordare America First din partea președintelui Trump care pune presiune pe mulți dintre aliații și parteneriatele noastre tradiționale. Ați auzit destul de constant de la vicepreședintele Biden dorința de a relua și de a ridica rolul alianțelor și parteneriatelor americane. Dar cred, în ceea ce ați văzut de la președintele Obama până la președintele Trump, că poporul american nu vrea neapărat să fim jandarmul lumii. Și, sincer, o mare parte a lumii nu are nevoie sau nu vrea SUA ca jandarm. Dar, o America activă și angajată constructiv în lume este absolut esențială pentru rezolvarea provocărilor la scară globală”, a explicat el.

Un nou tip de unitate transatlantică: Societățile libere vor trebui să lucreze împreună pentru a gestiona relațiile cu o Rusie agresivă și o Chină în acensiune

Damon Wilson a afirmat însă că această regândire presupune și un nou tip de unitate transatlantică pentru a interacționa cu o Rusie agresivă și o Chină în ascensiune, o unitate care trebuie să adaugă laolaltă “societățile libere”.

“Statele Unite înțeleg că acesta nu este trecutul. Nu ne întoarcem la o perioadă în care eram 45% din PIB-ul global. Dar împreună, America de Nord și Europa reprezintă încă peste 40% din PIB-ul mondial. Va fi greu să ne gândim la modul în care ne angajăm într-o lume în care nu ne asumăm toată povara, nu jucăm rolul de polițist mondial, dar putem fi un actor mai catalizator care să valorifice puterea și influența partenerilor și aliaților noștri pe probleme mari, cum ar fi să avem de-a face de o Rusia agresivă și o China în ascensiune, care joacă după reguli foarte diferite. Societățile libere vor trebui să lucreze împreună pentru a afla cum să gestioneze acea provocare. Ne vor trebui o voce și o împărțire a sarcinilor egale peste Atlantic, pe care cred că europenii le vor și americanii le vor saluta”, a spus el.

Expertul american a admis că prin această abordare există riscul creării unui vid de putere, dar a precizat că SUA nu vor repeta eroarea făcută după Primul Război Mondial, când s-au retras în izolaționism. Damon Wilson a definit despre trei abordări consecutive pe care SUA vor trebui să le pună în scenă – consolidare internă, un nou model constructiv de leadership și o abordare strategică de adaptare, revitalizare și protejare a ordinii bazate pe reguli.

“Trebuie să ne dăm seama cum putem trăi pe planetă într-un mod în care nu ajungem la război cu o Chină în ascensiune”, a remarcat el, considerând că analogia cu un nou Război Rece este corectă în privința dimensiunii provocărilor globale, însă nu este corectă pentru că “societățile și economiile se împletesc”.

Cu toate acestea, Wilson este de opinie că că între SUA și China vor exista decuplări în ce privește zone economice sensibile, precum tehnologia sau 5G-ul.

O autonomie strategică europeană care plasează UE între SUA și China ar fi “deplasată”

Făcând trimitere la viitorul relației transatlantice, acesta a spus: “cred că cel mai important lucru este că Statele Unite, Europa, aliații noștri NATO cu Uniunea Europeană, Regatul Unit, dar și aliații noștri democrați din Asia, Australia, Japonia, Coreea de Sud, India, trebuie să găsească o modalitate de a lucra împreună în această luptă generațională a modului în care noi concurăm și cooperăm cu o China comunistă”.

Vicepreședintele Atlantic Council a avertizat că ambițiile de autonomie strategică și suveranitate în Europa nu trebuie să plaseze Uniunea Europeană undeva între “SUA și China, abordare care ar fi “deplasată”.

Însă, “ne-ar plăcea să vedem o Uniune Europeană mai puternică și mai încrezătoare. (…) Ne-ar plăcea să vedem o Uniune Europeană care să poată acționa mai decisiv asupra problemelor” globale, a recunoscut el.

Referitor la viitorul NATO, Damon Wilson consideră că viitorul Alianței ar trebui să fie “ancorat în jurul valorii de a fi o alianță care se află în centrul protejării unui mod de viață democratic pentru cetățeniii săi, a libertății națiunilor sale în fața provocărilor”, nominalizând schimbările climatice, agresivitatea Rusiei sau modelul chinez care poate submina modul de operare la nivel mondial.

România și flancul estic, frontiera libertății în noua eră a competiției strategice globale

Întrebat dacă în contextul tensiunilor dintre Washington și Europa Occidentală, nucleul relației transatlantice se mută între SUA și Europa de Est în contextul noii ere confruntaționale cu Rusia și China, expertul american a spus: “Prima linie a libertății astăzi este pe flancul vostru”.

Frontiera libertății “este chiar peste Marea Neagră, în timp ce privim la ce se întâmplă în Crimeea și Donbass. Pe măsură ce privim și mai departe, pe măsură ce vedem ce se întâmplă la frontiera lituaniană și frontiera poloneză în Belarus, așa cum vedem lupta din interiorul Ucrainei pentru viitorul său, aceasta este frontiera libertății astăzi. Deci, avem un interes atât de comun în a ne asigura că mai întâi aliații noștri sunt protejați. Această apărare este puternică în regiunea Mării Negre, în regiunea Baltică și în Estonia, Letonia, Lituania, Polonia și România, trebuie să ne asigurăm că nu există nicio îndoială cu privire la securitatea sau suveranitatea sau independența voastră”, a spus Damon Wilson.

Inițiativa celor Trei Mări: intensificarea investițiilor americane în regiune și reziliență în fața Chinei și Rusiei

El a vorbit, dincolo de palierul militar și securitar, și despre relația strategică economică sub auspiciile Inițiativei celor Trei Mări.

“Este în conceptul Inițiativei celor Trei Mări de a intensifica investițiile și angajamentul american în regiune pentru a dezvolta conectivitatea în domeniile transporturilor, energiei și telecomunicațiilor de la nord la sud pentru a face această regiune mai rezilientă la tipul de manipulare pe care o vedem, indiferent dacă vine prin investiții chineze sau bani negri și finanțare ilicită rusești”, a spus el

Așadar, aceasta face parte dintr-un efort intenționat de a consolida flancul estic al Alianței, dar care reușește, atât timp cât România și statele baltice sunt membri puternici ai NATO, membri buni puternici ai Uniunii Europene, care se consolidează reciproc.

Damon Wilson a mai subliniat că România și SUA au o relație bilaterală puternică ea are în vedere și rolul sănătos pe care România îl joacă în interiorul NATO și al Uniunii Europene.

Vizita ministrului apărării român la Washington: Parteneriatul Strategic România-SUA se întinde dincolo de politica internă tumultuoasă de la Washington sau București

În încheiere, vicepreședintele Atlantic Council a subliniat că vizita ministrului apărării naționale Nicolae Ciucă în SUA, unde a fost invitat de omologul său american Mark Esper, arată că indiferent de momentele electorale, există o așteptare bilaterală clară “să avem o relație militară extraordinar de strânsă dintre SUA și România”.

“Avem un parteneriat strategic puternic care se întinde dincolo politica voastră tumultuoasă și se întinde pe politica noastră tumultuoasă.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

INTERVIU Ambasadorul României la UE: Momentele intense ale lui 2020 – Cel mai lung Consiliu European din istorie cu acordul de 1,8 trilioane de euro și alegerea României drept gazdă a Centrului UE de securitate cibernetică

Published

on

© European Union 2020

Consiliul European din luna iulie, cel mai lung din istoria UE, când liderii Uniunii Europene au adoptat pachetul de salvare economică post-pandemie de 1.824,3 miliarde de euro și alegerea capitalei României ca sediu al viitorului Centru UE de securitate cibernetică au reprezentat cele mai dificile și intense momente ale anului 2020, a declarat reprezentantul permanent al României la Uniunea Europeană, Luminița Odobescu, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro. Potrivit lui Odobescu, deciziile luate la nivel european în anul 2020 au un impact substanțial pentru România, țara noastră contribuind cu idei și inițiative concrete și luând parte în mod activ la procesul de negociere a acestor decizii care vor marca istoria Uniunii Europene.

“A fost un an aparte, un an extrem de dificil și complicat pentru noi toți generat de această pandemie Covid-19, cu foarte multe provocări pe toate planurile. Însă, așa cum ați arătat, putem spune că, în ciuda tuturor dificultăților, încheiem acest an cu o serie de realizări importante pentru Uniune, pentru România, dar și – poate cel mai important – pentru cetățenii noștri”, a spus ambasadorul român.

Aceasta a precizat că diplomația română s-a putut adapta rapid și a identificat soluții pentru diversele situații, nominalizând contribuția România cu idei și inițiative concrete la deciziile luate la nivel european și care “vor marca istoria Uniunii Europene”.

România a contribuit cu idei, cu inițiative, cu o atitudine constructivă și determinată, construind inclusiv pe capitalul de credibilitate obținut în urma exercitării cu succes a Președinției române a Consiliului UE, în 2019“, a declarat Odobescu, referindu-se la desemnarea țării noastre ca primul stat membru care a găzduit rezerva strategică de materiale medicale din UE (rescEU), numirea unui director român la noua Agenție europeană pentru muncă și stabilirea la București a viitorului Centru pentru competențe de securitate cibernetică al Uniunii Europene.

Reprezentantul permanent al României la UE a făcut trimitere și la prioritățile care vor putea finanțate prin intermediul celor 80 de miliarde de euro obținute în urma negocierilor de la nivelul UE, evocând inclusiv oportunitatea ca reformele ce vor fi finanțate prin fondul de redresare să apropie România de adoptarea monedei euro. 

Din perspectiva tranziției verzi, Luminița Odobescu a subliniat că principiul Fondului pentru o tranziție justă urmărește să nu lase nicio regiune în urmă și a arătat că România a obținut rezultate notabile, inclusiv prin “menținerea gazului natural ca un combustibil de tranziție“. De asemenea, pentru a beneficia de oportunitățile digitale, România ar trebui să investească în capacitățile strategice care permit dezvoltarea și utilizarea soluțiilor digitale la scară largă, interoperabilitatea infrastructurilor digitale cheie, extinderea rețelelor 5G (și a viitoarelor rețele 6G) și în tehnologiile avansate inovatoare.

Referindu-se la relațiile externe ale Uniunii Europene și mizele pentru România, ambasadorul român a precizat țara noastră încurajează “aprofundarea dialogului UE-SUA” și că “securitatea și prosperitatea Europei sunt profund legate de cele ale SUA”, iar în ce privește acordul comercial post-Brexit încheiat în Ajunul Crăciunului, “forma finală a acestuia răspunde necesităților specifice ale mediului de afaceri și ale cetățenilor români”.

Nu în ultimul rând, reprezentantul permanent al României la UE a descris Consiliul European din 17-21 iulie, când liderii europeni au decis adoptarea unui pachet de salvare economică fără precedent de 1.824,3 miliarde de euro, drept cel mai dificil moment al anului ce stă se încheie, iar alegerea Bucureștiului ca oraș gazdă pentru viitorul Centru pentru securitate cibernetică drept cel mai important rezultat obținut de țara noastră.

“A fost cel mai lung Consiliu European din istoria Uniunii, cu zile și nopți întregi de discuții aprinse, cu multe variante de compromis. În cele din urmă, întreg efortul acelor zile și nopți a fost pe deplin recompensat. Poate una din cele mai importante decizii pentru viitorul Uniunii a fost, în final, agreată. Satisfacția resimțită atunci a compensat, cu siguranță, nopțile nedormite. În mod similar, alegerea capitalei României ca sediu al viitorului Centru UE de securitate cibernetică a reprezentat un moment intens, emoționant, de mare satisfacție și mândrie. După luni întregi de demersuri, la toate nivelurile, după o competiție acerbă, care ne-a ținut pe toți cu sufletul la gură până în ultimul moment, am reușit să aducem în România, pentru prima dată, o agenție europeană de importanță strategică. Toate dificultățile, toate provocările, toate momentele grele sunt date uitării când astfel de reușite devin posibile”, a declarat Luminița Odobescu.

Vă invităm să parcurgeți, în continuare, interviul integral acordat de ambasadorul Luminița Odobescu:

CaleaEuropeană.ro: Doamna ambasador, suntem la finalul unui an pentru care eticheta “fără precedent” pare necuprinzătoare. Am început 2020 cu ambiții importante pe plan european, le-am adaptat pe parcurs și încheiem anul cu speranță – avem buget multianual, un fond de redresare fără precedent și condiționarea privind statul de drept, toate construite pe o artă europeană a compromisului, dar și vestea găzduirii de către România a primei structuri UE pe teritoriul său. Cum ați descrie acțiunea diplomatică a României la nivelul Uniunii Europene în acest an complicat și cum s-a adaptat țara noastră?

Luminița Odobescu: Într-adevăr, a fost un an aparte, un an extrem de dificil și complicat pentru noi toți, generat de această pandemie Covid-19, cu foarte multe provocări pe toate planurile. Însă, așa cum ați arătat, putem spune că, în ciuda tuturor dificultăților, încheiem acest an cu o serie de realizări importante pentru Uniune, pentru România, dar și – poate cel mai important – pentru cetățenii noștri. În urma unor eforturi susținute, care, nu de puține ori, au necesitat curaj și determinare, au fost adoptate decizii și măsuri esențiale pentru depășirea actualei crize și pentru o redresare cât mai rapidă. Mă refer aici la bugetul Uniunii pentru perioada 2021-2027 și la pachetul substanțial de redresare economică (Next Generation EU), la acordul privind relațiile viitoare dintre UE si Marea Britanie, la programul SURE din domeniul social, la adoptarea unei decizii privind obiectivele climatice și, extrem de important, la implicarea Uniunii în lupta împotriva acestei pandemii. Descoperirea vaccinului și lansarea coordonată a campaniei de vaccinare la sfârșitul acestui an în Statele Membre sunt doar exemple în acest sens, dar eforturile comune de coordonare și rezultatele în acest domeniu sunt mult mai ample.

Pentru diplomația română, ca, de altfel, pentru toate ministerele de externe, a fost, de asemenea, un an dificil, cu multe provocări.  Însă, prin rezultatele obținute, cred că am arătat că ne putem adapta rapid și identifica soluții pentru diversele situații. A fost o muncă de echipă, care a presupus un considerabil efort de adaptare, nu numai la activitatea în format digital, dar, în primul rând, la o situație complexă, cu sănătatea oamenilor ca prioritate. Am încercat să contribuim, astfel, cu mijloace specifice, la lupta comună împotriva pandemiei, luptă care a avut în prim-plan efortul admirabil al personalului sanitar – fără îndoială, eroii acestui an, cărora aș vrea să le aduc, și pe această cale, un omagiu plin de recunoștință.

În plan european, deciziile luate au un impact substanțial pentru România –  de la cele legate de lupta împotriva pandemiei, până la cele privind resursele financiare alocate pentru relansarea economică prin bugetul Uniunii și fondul de redresare, de aproximativ 80 miliarde euro, la cei 4 miliarde euro alocați prin programul SURE, la viitorul acord cu Marea Britanie sau la deciziile în domeniul schimbărilor climatice, respectiv, în domeniul digital. Ceea ce trebuie subliniat este faptul că România a luat parte în mod activ la procesul de negociere a acestor decizii, care, cu siguranță, vor marca istoria Uniunii Europene. România a contribuit cu idei, cu inițiative, cu o atitudine constructivă și determinată, construind inclusiv pe capitalul de credibilitate obținut în urma exercitării cu succes a Președinției române a Consiliului UE, în 2019.

Ca să dau doar câteva exemple, la inițiativa țării noastre, au fost luate măsuri în vederea flexibilizării procedurilor de utilizare a fondurilor europene și a modului de utilizare a fondului de redresare, a acordării ajutoarelor de stat sau în domeniul impozitării (scutiri de taxe vamale și TVA pentru produse medicale și echipamente) – decizii care au avut un rol direct în gestionarea efectelor economice ale crizei. Interesele specifice ale României au fost reflectate, astfel, în mod adecvat, în toate deciziile luate.

Pe lângă aceste dosare mari, aș evidenția și câteva rezultate specifice, extrem de vizibile și importante în plan european: desemnarea țării noastre, în plină criză de pandemie, ca primul Stat Membru care a găzduit rezerva strategică de materiale medicale din UE (rescEU), numirea unui director român la noua Agenție europeană pentru muncă și, nu în ultimul rând,  stabilirea la București a viitorului Centru pentru competențe de securitate cibernetică al Uniunii Europene – în urma unei competiții extrem de laborioase și de strânse, la care au participat 7 orașe europene. Pentru prima dată, România va găzdui o agenție europeană, plasându-se în epicentrul unui domeniu de importanță capitală pentru securitatea cibernetica a Uniunii și pentru reformarea sectorului digital european. Sunt reușite care au  în spate un enorm efort diplomatic, de echipă, demersuri intense la toate nivelurile și multă determinare, succese de care trebuie să fim cu toții mândri. Și pot sa va asigur ca lista reușitelor este mult mai lungă.

Prin urmare, se poate spune că diplomația română a reușit să transforme provocările imense ale acestui an în oportunități de dezvoltare, de creștere a profilului național și, nu în ultimul rând, de creștere a încrederii în imensul potențial pe care îl avem ca țară în plan european.

CaleaEuropeană.ro: Închidem un deceniu cu cea mai mare criză din istoria UE, însă deschidem unul în care deciziile luate de lideri, guverne naționale și instituții ale Uniunii au “echipat” Europa pentru viitor. Aici includem și rezervorul financiar de 79,9 miliarde de euro obținut de România în cadrul bugetului multianual și a instrumentului de redresare. De când va putea România să beneficieze de aceste fonduri și care vor fi investițiile prioritare?

Luminița Odobescu: După cum cunoașteți, bugetul multianual 2021-2027 și instrumentul de redresare (Next Generation EU) au fost adoptate formal la sfârșitul acestui an. 

Fondurile europene vor putea fi accesate treptat chiar de la începutul anului 2021. De asemenea, sumele aferente exercițiului 2014-2020 vor putea fi utilizate până în decembrie 2023 (cu mențiunea că rata absorbției în decembrie 2020 este de 43,6%). Fondurile încă disponibile, aferente exercițiului curent sunt, în mare parte, contractate, însă trebuie sporit ritmul implementării pentru ca, la finalul anului 2023, să putem asigura o absorbție de 100%.

În ceea ce privește instrumentul de redresare economică, pentru operaționalizarea sa mai este nevoie, pe de o parte, ca Statele Membre să ratifice rapid decizia de resurse proprii, și, pe de altă parte, să trimită formal, către Comisia Europeană, până la sfârșitul lunii aprilie 2021, Planurile Naționale de Redresare și Reziliență. Accesul la aceste resurse este prevăzut pentru mijlocul anului viitor, după ce Comisia Europeană va ieși pe piețele de capital pentru atragerea fondurilor, pe care, ulterior, le va distribui Statelor Membre, la îndeplinirea diferitelor ținte și obiective intermediare, asumate în Planurile naționale de redresare și reziliență. 

România a demarat procedura de ratificare a deciziei de resurse proprii și, după cum știți, un proiect al Planului național de redresare și reziliență este acum în consultare publică, fiind stabilite investiții prioritare în domenii aliniate obiectivelor Uniunii, precum creșterea economică inteligentă, tranziția verde și cea digitală, reziliență, dar și în domenii ce țin de obiectivele naționale prioritare, precum infrastructura rutieră și feroviară (finalizarea principalelor coridoare europene), energie (cu accent pe componenta de eficiență energetică, consolidarea rețelelor de transport și distribuție a energiei electrice și promovarea utilizării surselor regenerabile, trecând și prin ceea ce înseamnă tranziție energetică), infrastructura digitală, cea de sănătate, domeniul social, protecția mediului etc. La fel ca și în cazul celorlalte State Membre, au loc și discuții tehnice cu Comisia Europeană.

Atât fondurile europene, cât și resursele financiare disponibile prin instrumentul de redresare, sunt menite să contribuie la sprijinirea procesului de relansare economică în contextul crizei actuale, să susțină reformele structurale, modernizarea economiei, prin atingerea unor obiective climatice și digitale și să asigure reziliența în sectoare sensibile și importante cum ar fi cel al sănătății, respectiv cel al educației. Țintele în domeniul digital sau cele privind  schimbările climatice trebuie privite ca oportunități de dezvoltare, nu numai pentru companii, dar și pentru administrațiile locale.

CaleaEuropeană.ro: De asemenea, închidem anul cu un moment simbolic de unitate europeană: lansarea unei veritabile campanii de vaccinare europene anti-COVID-19 în toate statele Uniunii Europene. Momentul este cu atât mai important cu cât campaniile de dezinformare și războiul hibrid la adresa unității europene au cunoscut o intensificare în 2020. Ce mesaj transmit UE și țările sale membre prin acest gest?

Luminița Odobescu: Într-adevăr, sfârșitul de an vine cu această veste bună despre vaccin, dătătoare de speranță și optimism, și cu acest moment  de unitate la nivel european – care, de altfel, nu este singular – prin lansarea unui campanii coordonate de vaccinare.

Implicarea Uniunii, prin Comisia Europeană, în descoperirea vaccinului și asigurarea ca toate Statele Membre, toți cetățenii europeni să beneficieze de acesta, în mod egal, fără discriminare, este un succes de necontestat. Să nu uitam că, până în prezent, Comisia Europeană a încheiat, în numele Statelor Membre, șase contracte cu companii care dezvoltă vaccinuri anti-COVID-19 (AstraZeneca, Sanofi-GSK, Janssen Pharmaceutica NV/ J&J, BioNTech-Pfizer, CureVac, Moderna), în cadrul cărora a fost negociat un număr de peste 1,3 miliarde doze de vaccin, cu opțiunea de a cumpăra încă alte câteva sute de milioane de doze suplimentare. În plus, la 17 decembrie, Comisia a finalizat discuțiile preliminare cu compania Novavax, cu care se are în vedere semnarea unui contract prin care ar urma să fie oferită tuturor Statelor Membre posibilitatea de a achiziționa 100 de milioane de doze, la care să se adauge până la 100 de milioane de doze suplimentare.

Astfel, la nivel european a fost creat unul dintre cele mai cuprinzătoare portofolii de vaccinuri împotriva COVID-19 din lume, pentru a oferi cetățenilor europeni acces la cele mai promițătoare forme de protecție.

Primele vaccinuri au fost deja administrate în toate Statele Membre, în mod coordonat, în acest fel, afirmându-se simbolic, o dată în plus, încrederea în capacitatea Uniunii de a genera soluții viabile la provocările comune.

Chiar dacă au existat critici că UE a început mai târziu campania de vaccinare, trebuie subliniat că Uniunea a preferat să se asigure că procedurile și testele nu pot fi contestate, că au fost respectați toți pașii prevăzuți de legislație. În acest sens, aprobarea dată de Agenția Europeana a Medicamentului este un argument pentru cei care contestă viabilitatea vaccinului. Siguranța cetățenilor europeni a fost prioritatea absolută în adoptarea tuturor acestor decizii.

Știm cu toții, pentru că aceste aspecte au fost vizibile și în țara noastră, că, încă de la începutul crizei, campaniile de dezinformare, de știri false, au fost prezente peste tot în Uniune, de multe ori reprezentând adevărate atentate la sănătatea noastră. Lupta contra dezinformării este o luptă continuă, iar responsabilitatea este una partajată, nu aparține doar autorităților sau instituțiilor europene, ci este și a mass-media și a noastră, a tuturor, ca cetățeni. Cu toții avem un rol important în combaterea dezinformării, fiind necesară o vigilență permanentă în alegerea surselor de informare, precum și auto-educație în interpretarea mesajelor care abundă în spațiul virtual.

Iată de ce campania de vaccinare este însoțită și de o campanie de comunicare, derulată de Comisia Europeana și de Statele Membre, privind beneficiile, riscurile și importanța vaccinării pentru ținerea sub control a acestei epidemii. Această campanie conține explicații ale experților in domeniu, pentru a oferi nu numai informații, ci și pentru a câștiga încrederea cetățenilor.

Trebuie subliniat, de altfel, că aceste campanii de comunicare răspund solicitărilor mai multor State Membre, inclusiv România, adresate Comisiei Europene la ultimele reuniuni ale Consiliului European dedicate coordonării împotriva Covid-19.

CaleaEuropeană.ro: Criza sanitară care ne-a însoțit anul acesta în Europa nu a scos din joc marile teme europene. O arată concluziile ultimelor două Consilii Europene, cu accent pe consolidarea pieței unice sau ambițiile din jurul zonei euro, ambele cruciale pentru redresarea și reziliența UE și a statelor sale membre. Prin ce transformări va trece piața unică, unde mediul de afaceri din România tranzacționează aproape 80% din produsele sale, și ce ar trebui să știe mediul economic autohton pentru a contribui la reziliența economică a țării noastre și a Uniunii?

Luminița Odobescu: Este adevărat, marile teme europene nu au fost neglijate în contextul crizei. Aș spune că, dimpotrivă, importanța lor a fost potențată. Vulnerabilitățile au devenit cu atât mai evidente, iar nevoia unor soluții, cu atât mai stringentă în aceste circumstanțe dificile.  Este suficient să ne uitam la toate propunerile recente ale Comisiei Europene în domenii precum cel digital (strategia în domeniul securității cibernetice, regulamentul privind guvernanța datelor), al schimbărilor climatice (Legea climatică, Pactul Climatic, strategia privind chimicalele), al securității energetice (propunerea pentru revizuirea TEN-E, strategia privind energiile offshore, strategia privind hidrogenul, integrarea sistemelor energetice, valul renovărilor). Astfel, reziliența economică a Uniunii reprezintă în prezent un subiect recurent pe agenda europeană și una dintre temele far ale strategiei UE de redresare economică. 

Mai ales în acest context economic fragilizat, este important să continuăm procesul de adâncire a pieței unice, să punem în aplicare legislația armonizată aferentă acesteia. Iar România a susținut aceste demersuri la nivel european, tocmai pentru că suntem dependenți de piața unică. Cât de importantă este piața unică a fost, de altfel, mai mult decât evident în negocierile pe tema Brexit.

Chiar dacă toate aceste propuneri legislative par câteodată că îngreunează activitatea companiilor, ele trebuie privite și din perspectiva oportunităților de dezvoltare, mai ales în sectoare noi. Iar rapiditatea de adaptare a companiilor din alte State Membre ne arată că există oportunități economice, iar exemplul lor trebuie urmat și de cele românești.

De asemenea, integrarea în lanțurile valorice europene trebuie să reprezinte o prioritate pentru mediul economic autohton, la fel și colaborarea transfrontalieră cu companii din alte State Membre, la nivel de afaceri comerciale sau în cadrul unor proiecte comune de dezvoltare, proiecte pilot sau proiecte importante de interes comun european (așa numitele IPCEI).  

CaleaEuropeană.ro: Un aspect particular al celui mai recent Consiliu European este redat de concluziile Summitului Euro în format incluziv. Liderii europeni au cerut miniștrilor de finanțe din UE să pună bazele unui plan pentru finalizarea Uniunii Bancare și reforma Mecanismului European de Stabilitate, cel din urmă fiind dotat cu o putere de creditare de 500 de miliarde de euro. Adoptarea acestor concluzii ar trebui să pună în prim-plan tema aderării României la moneda unică? Ce ar însemna pentru România reforma MES?

Luminița Odobescu: La Summit-ul Euro în format extins (cu participarea României), liderii europeni au cerut  miniștrilor de finanțe un plan concret de finalizare a Uniunii Bancare, cu măsuri clare și un calendar de acțiune. Reforma Mecanismului European de Stabilitate (MES) a fost deja agreată, urmând ca, în 2021, deciziile aferente să fie implementate. Bineînțeles, o mai mare stabilitate a zonei euro, ca urmare a reformei MES va fi benefică pentru Uniunea Europeană, în ansamblul ei – același lucru fiind valabil și în cazul finalizării Uniunii Bancare.

Sunt decizii importante, pentru că ne privesc și pe noi, nu numai din perspectiva aderării la zona euro, care rămâne un obiectiv politic important pentru România, dar și din perspectiva stabilității financiar-bancare europene, dat fiind că suntem parte a aceleași piețe unice. În egală măsură, trebuie să privim cu mare atenție nu doar la concluziile summit-ului euro în format extins, ci și la Facilitatea pentru redresare și reziliență și la planul național de măsuri pentru accesarea resurselor Facilității, pentru că o parte a investițiilor și, mai ales, a reformelor pe care ni le vom asuma, ne pot apropia foarte mult de ERM II, care este anticamera euro. 

CaleaEuropeană.ro: Redresarea și reziliența UE post-criză păstrează două principii cheie: tranziție verde și digital. În ce privește calea către o neutralitate climatică, avem un acord sigilat de șefii de stat sau de guvern cu scopul reducerii cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră, în cadrul căruia România și-a atins importantul obiectiv de a menține gazul natural ca tehnologie de tranziție și competența stabilirii propriului mix energetic. Sunt aceste lucruri, alături de cele aproape 2 miliarde de euro alocate din Fondul pentru o tranziție justă, suficiente pentru ca România să atingă aceste borne convenite la nivel european?

Luminița Odobescu: Este important să evocăm aici nu doar menținerea gazului natural ca un combustibil de tranziție, solicitare făcută de Președintele României la ultimul Consiliul European și acceptată de restul Statelor Membre, ci și susținerea de către România a obiectivelor comune în materie de schimbări climatice – sigur, cu o serie de flexibilități necesare, adaptate la situația specifică în plan național. Implicarea activă deschide calea spre transformarea și adaptarea societății și a economiei românești la o realitate pe care nu o mai putem nega – cea a schimbărilor climatice.

Tranziția energetică este importantă pentru România și, dincolo de orice, trebuie privită ca o oportunitate imensă de a moderniza întregul sistem energetic, de a rezolva problemele economice structurale, prin implementarea de noi tehnologii, digitalizare și promovarea sinergiilor, prin conectarea piețelor de gaze și electricitate, dezvoltarea energiilor regenerabile, îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor și soluții inteligente și durabile pentru sectorul transporturilor.

Investițiile aferente Fondului pentru o tranziție justă (JTF) vor avea un rol esențial pentru facilitarea tranziției la nivelul regiunilor carbonifere și monoindustriale (dar nu numai), pentru a permite relansarea economică bazată pe activități economice care respectă mediul, investiții în domeniul social – infrastructură, calificare, recalificare etc. 

Este de așteptat ca JTF să aibă un impact semnificativ din punct de vedere economic și social în zone precum Valea Jiului sau în alte regiuni care, în prezent, sunt printre cele mai defavorizate și dependente de combustibilii fosili. Nici o regiune nu va fi lăsată în urmă – acesta este principiul călăuzitor al JTF.

”Bornele” stabilite la nivel european se ating prin toate fondurile alocate diverselor politici. Investițiile în toate sectoarele trebuie adaptate noilor ținte, iar măsurile adoptate trebuie promovate orizontal, în toate sectoarele, de la agricultură, la construcții, de la transporturi, la infrastructura de mediu. 

Prin urmare, avem nevoie de proiecte orientate spre viitor, aliniate la noile obiective politice europene, pentru că acestea sunt și obiectivele noastre. Costul acțiunii va fi, cu siguranță, mai mic decât costul inacțiunii. Iar acțiunea va duce, în cele din urmă, la modernizarea României

CaleaEuropeană.ro: Tranziția către Europa digitală trezește speranța unei noi ferestre de oportunitate pentru România. Nu numai prin faptul că avem o resursă umană talentată în domeniu, dar experimentăm și o recunoaștere a excelenței prin decizia recentă la nivel european ca țara noastră să găzduiască viitorul Centru european de competențe în domeniul securității cibernetice. Care vor fi oportunitățile pentru mediul digital din România? Și, în egală măsură, ce avantaje oferă României acest centru în relația dintre oportunitățile și provocările determinate de tehnologiile emergente și conceptul de reziliență la nivel european și euro-atlantic?

Luminița Odobescu: Criza actuală ne-a obligat sa accelerăm tranziția digitală, poate mai repede decât am fi dorit. Chiar dacă vom reveni la activitățile de dinainte de pandemie, este clar că, în multe domenii, lucrurile se vor schimba substanțial, sectorul digital fiind cu siguranță unul dintre acestea.

Digitalizarea este unul din pilonii de dezvoltare strategică ai Uniunii. Putem observa că, în ultimul an, Comisia Europeană a fost extrem de activă în acest domeniu, cu foarte multe propuneri menite să consolideze piața internă digitală, să ajute companiile europene și, aspect extrem de important, să protejeze interesele cetățenilor europeni. Toate aceste propuneri au fost însoțite de resurse financiare considerabile – să nu uitam ca 20% din cheltuielile prin fondul de redresare trebuie sa fie alocate măsurilor cu impact digital.

De asemenea, fiecare politică europeană are, automat, și o componentă în plan digital, indiferent de domeniu – educația, politica industrială, energia, mediul fiind doar câteva exemple în acest sens. În prezent, nu putem să ne gândim la măsuri sau acțiuni de dezvoltare fără să luăm în considerare componenta digitală.

Prin urmare, există o serie de avantaje și o multitudine de oportunități pentru România, într-un sector extrem de important, extrem de vizibil și prioritar pentru toate Statele Membre. Pentru a beneficia pe deplin de aceste oportunități, România ar trebui să investească în capacitățile strategice care permit dezvoltarea și utilizarea soluțiilor digitale la scară largă, interoperabilitatea infrastructurilor digitale cheie, extinderea rețelelor 5G (și a viitoarelor rețele 6G) și în tehnologiile avansate inovatoare. Efortul trebuie susținut la nivel național, regional, local, implicând administrația publică, mediul academic, societatea civilă, instituțiile financiare, mediul de afaceri și întreprinderile sociale, dar și partenerii europeni, în cumularea investițiilor în cercetare și inovare, schimbul de experiență și bune practici. Beneficiem de expertiză, de companii care sunt în continuă dezvoltare nu numai în plan european, dar la nivel global.

La acestea se adaugă și stabilirea sediului Centrului UE de competențe în materie de securitate cibernetică, pe care ați evocat-o. ​Importanța deosebită pentru România de a găzdui acest Centru este legată, în primul rând, de prioritatea pe care Uniunea Europeană o acordă securității cibernetice și domeniului digital, în general. Pe lângă prestigiul pe care îl aduce României, Centrul va avea și o componentă de dezvoltare pe termen lung, țara noastră având șansa de a juca un rol important în acest domeniu nu doar în plan european, ci și la nivel global. De asemenea, în mod cât se poate de concret, vor exista importante resurse financiare ce vor fi alocate pentru funcționarea acestei structuri, în principal, prin programele de cercetare ale UE, „Europa digitală” și „Orizont Europa”. 

CaleaEuropeană.ro: Anul viitor este și unul de relansare pentru relația transatlantică, existând numeroase așteptări față de epoca noii administrații Biden, mai ales în spiritul refacerii edificiului comun nord-atlantic. Din perspectiva României, în ce direcție ar trebui să fie îndreptată conversația despre autonomia strategică a Uniunii Europene, având în vedere această reînnoire a relațiilor UE-SUA?

Luminița Odobescu: Pentru România și pentru ansamblul Statelor Membre ale UE, un parteneriat transatlantic solid constituie un interes fundamental. Securitatea și prosperitatea Europei sunt profund legate de cele ale SUA. De asemenea, relațiile transatlantice reprezintă elementul central al ordinii internaționale bazate pe reguli și al cooperării globale pentru gestionarea provocărilor actuale. 

Administrația Biden reprezintă o oportunitate pentru relațiile transatlantice, plasând parteneriatul cu Europa în centrul politicii sale globale. Un mesaj de deschidere și cooperare a fost dat deja de UE la cel mai înalt nivel, la ultimul Consiliu European din decembrie, iar subiectul a fost discutat de miniștrii de externe tot în luna decembrie a acestui an.

România încurajează redinamizarea și aprofundarea dialogului dintre UE și SUA, în baza unei agende transatlantice reînnoite. Numai printr-o abordare strategică și o înțelegere comună la nivel transatlantic va fi posibilă gestionarea celor mai importante provocări pe plan internațional, promovarea valorilor democratice, a libertății și prosperității

Referitor la tema autonomiei strategice a UE, România s-a exprimat constant în favoarea abordării cuprinzătoare a acestui concept, în cadrul unei dezbateri interne aprofundate la nivel Uniunii, cu nuanțele specifice diverselor sectoare – sănătate, piață internă, apărare, securitate. Este clar, însă, că UE are nevoie de SUA, după cum și SUA au nevoie de UE.

CaleaEuropeană.ro: Deși pandemia de COVID-19 a dominat agenda politică europeană, cronologic o putem încadra de eternul Brexit. Am început anul cu Marea Britanie devenind primul stat din istorie care se retragere din UE și îl încheiem cu un acord comercial post-Brexit obținut pe ultima sută de metri între UE-27 și Regatul Unit. Ce înseamnă acest acord pentru viitorul relațiilor UE – UK, în general, și pentru România, cetățenii săi și mediul de afaceri, în particular?

Luminița Odobescu: În ceea ce privește negocierile cu Marea Britanie și rezultatul acestora, trebuie să spun că sentimentele sunt mixte: pe de o parte, se încheie o etapă în istoria Uniunii, prin plecarea unui Stat Membru, și, pe de altă parte începe o nouă relație, prin acest acord comercial și de cooperare între UE și Marea Britanie, semnat chiar astăzi. 

A fost o perioadă de negocieri intense, deloc simple, însă putem aprecia că rezultatul este unul echilibrat, care protejează interesele Uniunii, ale cetățenilor săi și ale mediului de afaceri. Noul acord va crea o fundație solidă pentru relațiile viitoare, pentru că Marea Britanie rămâne un partener important pentru Uniune. 

Retragerea din Uniune, chiar și în condițiile acestui acord, va avea consecințe inevitabile, deoarece statutul unui stat terț este diferit de cel al unui stat membru UE; un stat terț nu poate avea drepturile, dar nici obligațiile unui stat membru, aceasta fiind urmarea firească a retragerii. Vor fi schimbări importante generate de ieșirea Marii Britanii din piața internă și din uniunea vamală în ceea ce privește circulația bunurilor si persoanelor, reglementările din diversele domenii, cooperarea în diverse sectoare.

Cetățenii și mediul de afaceri au avut la dispoziție o perioadă de tranziție, prevăzută de Acordul de retragere a UK din UE, care să le permită acomodarea la noile realități. Această perioadă de tranziție se va finaliza la 31 decembrie 2020 și noul Acord comercial și de cooperare se va aplica provizoriu de la 1 ianuarie 2021, evitând, astfel, perturbări importante în relațiile UE-UK.

Acordul comercial și de cooperare este construit pe trei piloni: elementele economice ale unui acord de liber schimb (precum comerțul cu bunuri și servicii), siguranța cetățenilor (în special aplicarea legii și cooperarea judiciară în materie civilă și penală) și un cadru orizontal de guvernanță, prin care înțelegem cadrul instituțional care va guverna acordul și mecanismele de soluționare a diferendelor și asigurarea respectării prevederilor acordului. De asemenea, menționez că acordul prevede un principiu important pentru interesele cetățenilor, respectiv nediscriminarea între cetățenii UE în domenii precum politica de vize pentru șederile de scurtă durată sau coordonarea sistemelor de securitate socială.

Așa cum este firesc pentru orice negociere internațională, rezultatul este un compromis între pozițiile părților. Trebuie, însă, remarcat faptul că întinderea prevederilor comerciale și economice depășește orice acorduri anterioare ale Uniunii – sunt eliminate total taxele vamale și cotele și, în același timp, sunt acoperite un număr semnificativ de domenii cheie precum transporturile, energia, coordonarea sistemelor de securitate socială. Într-adevăr, în anumite domenii, nivelul de ambiție al acordului este mai puțin ridicat față de cel pe care și l-ar fi dorit Uniunea, fiind, de exemplu, regretabilă decizia Marii Britanii de a nu participa la programul Erasmus. Totodată, domeniul politicii externe și de apărare nu este acoperit, deoarece UK nu a dorit, până la acest moment, să negocieze un cadru de cooperare formal în aceste domenii de interes pentru ambele părți. Acest lucru nu înseamnă, însă, în niciun fel, că relațiile extrem de strânse și cooperarea în domenii de interes strategic pentru Uniune și Marea Britanie nu vor continua, ambele părți rămânând aliați naturali.

Interesele cetățenilor și ale companiilor românești au fost promovate și susținute activ pe parcursul acestor negocieri, la toate nivelurile, fiind reflectate încă din mandatul de negociere dat Comisiei Europene și negociatorului șef, Michel Barnier. Putem spune cu satisfacție că forma finală a acordului răspunde necesităților specifice ale mediului de afaceri și ale cetățenilor români.

La fel ca și în cazul celorlalte state membre, de la 1 ianuarie 2021, va fi necesară adaptarea companiilor pentru efectuarea schimburilor comerciale cu un stat terț. Cetățenii europeni vor putea călători în UK fără vize pentru șederile de scurtă durată (în scop turistic), însă vor avea nevoie de vize pentru șederile de lungă durată sau deplasările în scop de muncă și se vor supune regulilor naționale britanice privind imigrația.

CaleaEuropeană.ro: Pe final, doamnă ambasador, vă lansăm o provocare. Care a fost cel mai dificil moment, pe parcursul anului 2020, în negocierile și discuțiile pe care România le-a purtat la nivel european pentru identificarea soluțiilor comune și care ar fi cel mai important rezultat obținut, pentru noi și pentru Europa?

Luminița Odobescu: 2020 a stat, fără îndoială, sub semnul pandemiei. Astfel că, dacă ar fi să fac o identificare rapidă a momentelor dificile ale anului care tocmai se încheie, nu pot să nu evoc perioada de început a crizei. Trebuie să recunoaștem că acest virus ne-a luat pe toți prin surprindere, nimeni nu se aștepta la amploarea și efectele sale, într-un timp atât de scurt. O perturbare atât de gravă a sistemului sanitar, a realității economice, a însăși vieții sociale era de neconceput cu doar câteva săptămâni înainte de izbucnirea crizei. A fost nevoie de o adaptare rapidă, pe toate planurile, inclusiv pe plan personal, și de un efort susținut, zi de zi. Am reușit să ne organizăm rapid si sa ne concentrăm pe soluții – ceea ce, într-un fel, a reprezentat și o lecție de reziliență.

În plus, organizarea internă a fost extrem importantă pentru a asigura protecția personalului – o sarcină deloc simplă, având în vedere că vorbim de cea mai mare misiune diplomatică a României. De menționat că, în toată aceasta perioadă, când multe instituții au funcționat digital, reuniunile Coreper s-au desfășurat tot timpul în format fizic – sigur, cu măsuri de protecție. 

Un alt moment de mare intensitate l-a reprezentat, fără îndoială, Consiliul European din iulie, dedicat în întregime convenirii pachetului MFF și Planului de Redresare Economică. Miza extraordinară a acestor negocieri, mai ales în contextul extrem de dificil al pandemiei, marile așteptări legate de acest pachet au sporit tensiunea pe care oricum discuțiile pe această temă le-ar avea chiar și în circumstanțe normale. A fost cel mai lung Consiliu European din istoria Uniunii, cu zile și nopți întregi de discuții aprinse, cu multe variante de compromis. În cele din urmă, întreg efortul acelor zile și nopți a fost pe deplin recompensat. Poate una din cele mai importante decizii pentru viitorul Uniunii a fost, în final, agreată. Satisfacția resimțită atunci a compensat, cu siguranță, nopțile nedormite.

În mod similar, alegerea capitalei României ca sediu al viitorului Centru UE de securitate cibernetică a reprezentat un moment intens, emoționant, de mare satisfacție și mândrie. După luni întregi de demersuri, la toate nivelurile, după o competiție acerbă, care ne-a ținut pe toți cu sufletul la gură până în ultimul moment, am reușit să aducem în România, pentru prima dată, o agenție europeană de importanță strategică.

Toate dificultățile, toate provocările, toate momentele grele sunt date uitării când astfel de reușite devin posibile. Sunt multe momente dificile, dar dacă reușim să le trecem cu bine, ne gândim doar la ceea ce urmează.

În final, pentru că ne apropiem de sfârșitul  acestui an 2020 , aș vrea să urez colegilor mei din Reprezentanța Permanentă, din Ministerul de Externe și din celelalte instituții și ministere, un An Nou cât mai bun, cu multe rezultate. La fel și colegilor noștri de la Calea Europeană, cititorilor dumneavoastră, un An Nou, cu cât mai multe știri pozitive! Să continuăm să avansăm împreună pe “Calea Europeană”! La mulți ani!

Continue Reading

INTERVIURI

EXCLUSIV Expertul american Ian Brzezinski: Cu o administrație Trump sau o administrație Biden, prezența militară a SUA în România va crește. Sunteți un aliat care s-a ridicat la înălțimea așteptărilor

Published

on

© Atlantic Council

Interviu realizat de Dan Cărbunaru și Robert Lupițu

Traiectoria relațiilor SUA – România devine foarte “operațională” și, ca un aliat care s-a ridicat la înălțimea așteptărilor și a angajamentelor sale solide, România va avea oportunități importante, atât cu o a doua administrație Trump, cât și o administrație Biden la Casa Albă, precum și o continuitate în desfășurarea trupelor americane în regiune, a declarat Ian Brzezinski, expert american în securitate națională și politică externă în cadrul prestigiosului think tank Atlantic Council, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro.

Vorbind de la Washington înainte de a doua și ultima dezbatere prezidențială dintre președintele Donald Trump și fostul vicepreședinte Joe Biden înainte de alegeri, Ian Brzezinski a descris modul în care politica externă a SUA și angajamentul american față de legătura transatlantică se vor dezvolta sub o a doua administrație Trump sau sub o administrație Biden.

Acestea sunt niște alegeri importante. Și există două viziuni foarte diferite despre lume care se ciocnesc, reflectate de președintele Trump și vicepreședintele Biden. (…) Vestea bună este că România alocă 2% din PIB (n.r. – pentru apărare) și are angajamentele solide față de operațiunile internaționale, inclusiv cele conduse de NATO, ceea ce îi permite actualului președinte sau următorului președinte să promoveze o agendă internaționalistă”, a spus Brzezinski.

Fost asistent al adjunctului secretarului american al Apărării pentru Europa și politica NATO în perioada 2001-2005, când România s-a alăturat Alianței Nord-Atlantice, Brzezinski a lăudat angajamentul României și a prezentat câteva sfaturi despre cum România poate să își creeze oportunități în relația cu administrație Trump sau Biden, în special în contextul în care România și Statele Unite vor sărbători în 2021 cea de-a 10-a aniversare a Declarației Comune pentru Parteneriatul Strategic semnată la Casa Albă de foștii președinți Obama și Băsescu.

Dacă Biden câștigă, cred că atunci când vine vorba de relația de securitate, vom vedea continuitate în ceea ce privește desfășurarea forțelor. Deci, suntem cu toții foarte conștienți de creșterea prezenței militare pe care președintele Trump a făcut-o nordul Europei Centrale. Și cred că acestea vor fi susținute și, eventual, sub administrarea Biden, consolidate. Există un impuls din ce în ce mai mare spre creșterea prezenței forțelor noastre în România, poate nu la fel de dramatic pe cât am văzut în Polonia, dar cred că într-un mod operațional și semnificativ din punct de vedere geopolitic. Cred că elanul ar continua într-o administrație Biden. Sper că așa va fi, însă acest lucru va fi influențat semnificativ de modul în care România va încuraja și facilita acest tip de cooperare și de rolul pe care îl joacă în NATO”, a explicat Brzezinski.

El a adăugat, de asemenea, că o administrație Biden va promova în Europa o agendă care “va cere de fapt Europei să facă mai mult în Europa”.

“Aceasta va fi o povară care va cădea puternic asupra aliaților noștri din Europa de Vest și va fi o povară care va cădea puternic asupra aliaților noștri din Europa Centrală, inclusiv asupra României”, a menționat Brzezinski.

În ceea ce privește a doua administrație Trump, Brzezinski a explicat oportunitățile care reies din tranziția la putere.

“O tranziție de la o primă administrație Trump la a doua administrație Trump creează oportunități, deoarece vor apărea fețe noi, planurile vor fi reevaluate și recalibrate și creează oportunitatea de a spori relațiile, a spus el.

Expertul în securitate națională a SUA și-a extins argumentul, menționând că “atunci când există o tranziție între două administrații diferite, de la o administrație Trump către o administrație Biden”, atunci “oportunitățile sunt și mai mari”. În acest context, el a sugerat ca România să ia inițiativa și să își valorifice angajamentele demonstrate.

Calea către acest tip de pârghie și oportunitate este prin inițiativă. Aș merge în domeniul securității pentru a arăta beneficiilor noilor capabilități (n.r. – ale României). De exemplu, sistemele de apărare aeriană Patriot, rachetele HIMARS, nu doar pentru a spori securitatea României, dar și securitatea regiunii”, a adăugat Brzezinski.

Subliniind un interes special pe care o administrație Biden îl va avea pentru Ucraina, expertul american a spus: “Ce poate face România pentru a-și actualiza relația de securitate cu Ucraina, acesta este ceva ce ar fi remarcat de noua echipă și ceva care probabil ar aduce beneficii relației SUA -România”.

Mai mult, Ian Brzezinski a vorbit despre Parteneriatul Strategic SUA-România pe baza experienței sale ca oficial american în domeniul extinderii și operațiunilor NATO, când România a devenit membru cu drepturi depline al Alianței.

România s-a ridicat la înălțimea așteptărilor și în Statele Unite știm că avem un stat membru care investește 2% din PIB-ul său pentru apărare. România gândește constructiv și activ, acționând în mod proactiv în regiunea Mării Negre pe baza forțelor sale multilaterale aliate, inclusiv la misiuni conduse de SUA în întreaga lume. Experiența pe care am avut-o cu forțele române în Afganistan a fost cu adevărat una profundă pentru mine, deoarece se aflau în zone cu risc real, iar curajul soldaților aceștia este ceva ce nu voi uita”, a declarat Brzezinski,

El a subliniat recentele vizite la Washington ale ministrului afacerilor externe, ministrului apărării și ministrului economiei ai României, arătând că “aceste întâlniri au subliniat creșterea relației economice româno-americane, aprofundarea relației militare SUA – România și rolul sporit pe care relația SUA-România îl are în cooperări regionale, de exemplu, prin Inițiativa celor Trei Trei Mări în Europa Centrală și de Est”.

Traiectoria relațiilor româno-americane este foarte pozitivă. Nu este doar retorică și simbolică, este de fapt foarte operațională“, a mai spus el.

Având în vedere că România și noua administrație americană, condusă fie de Donald Trump, fie de Joe Biden, vor sărbători anul viitor a zecea aniversare a Declarației Comune a Parteneriatului Strategic, Ian Brzezinski a prezentat câteva oportunități pentru 2021: oportunitățile de gaze și energie din Marea Neagră, creșterea prezenței militare a SUA în România și în regiune pentru a descuraja acțiunile provocatoare ale Rusiei, investițiile SUA în Fondul de investiții al Inițiativei celor Trei Mări creat de România și Polonia și cooperarea tehnologică în cadrul Memorandumului de înțelegere 5G.

Aniversarea de 10 ani oferă o oportunitate de a adăuga energie și vigoare suplimentară parteneriatului strategic pe care îl avem“, a mai spus el.

Ian Brzezinski este un expert american în domeniul politicii externe și în domeniul militar. El este Resident Senior Fellow în cadrul Scowcroft Center for Strategy and Security, ce aparține de prestigiosul think tank american Atlantic Council. Ian Brzezinski are peste două decenii de experiență în problematici privind securitatea națională a SUA. Între 2001 și 2005 a deținut funcția de adjunct al asistentului secretarului Apărării pentru Europa și NATO în perioada administrației George W. Bush. Din această poziție, s-a ocupat îndeaproape de politica de extindere a NATO, planificarea și transformarea operațiilor NATO în Balcani, Mediterană, Afganistan și Irak. Unul din rezultatele majore din timpul activității sale este reprezentat de extinderea NATO din anul 2004, când și România a devenit stat membru al Alianței. Datorită activității sale, Ian Brzezinski a fost decorat cu Ordinul Național Steaua României în grad de comandor.

Continue Reading

INTERVIURI

INTERVIU Iulian Fota, directorul IDR: Diplomația română trebuie să traducă clasei politice gravitatea politicii mondiale. Marea miză este ca noua ordine globală să fie favorabilă și României

Published

on

© Iulian Fota/ Facebook

Diplomația română trebuie să ajute țara să traverseze cu bine o perioadă extrem de complicată, care conține elemente de revizionism, iredentism, competiție, geopolitică de mare putere sau remilitarizarea politicilor externe, a avertizat Iulian Fota, noul director al Institutului Diplomatic Român, într-un interviu acordat CaleaEuropeană.ro în contextul Zilei Diplomației Române, aniversată anual la 1 septembrie.

Diplomația românească a început să fie mult mai activă ca altădată pentru că simte și ea că lucrurile se degradează și situația internațională se complică. Ea realizează că are o responsabilitate enormă față de România. Dacă facem o corelație între politica externă și politica de securitate națională, manualele spun foarte clar: prima condiție a unei politici de securitate națională de succes este să ai un efort diplomatic de succes. (…) Diplomația noastră simte că lucrurile sunt din ce în ce mai complicate și că pericolele la adresa României cresc. S-a văzut în pandemie. Nu este o întâmplare că țări cu care avem parteneriate strategice și relații foarte strânse au sărit să ne ajute și nu e o întâmplare că NATO a jucat un rol, ca să aduc în discuție și diplomația militară, prin acele avioane de transport pentru a aduce rapid cantități mari de echipamente de protecție necesare”, a susținut Iulian Fota.

Fostul consilier prezidențial pentru securitate națională a avertizat să situația de pe scena relațiilor internațională se deteriorează constant, folosind adesea formula “unor evoluții negative” pe plan global și arătând că nici măcar luna august, o perioadă din an în care, nu este lipsită de evenimente care marchează starea mediului internațional de securitate.

“Să ne uităm ce s-a întâmplat în această lună august care tocmai s-a încheiat. Cred că am avut cel puțin patru-cinci evenimente semnificative care își vor pune amprenta în evoluția relațiilor internaționale în următorii ani. Explozia de la Beirut, care a destabilizat Libanul, o țară care și așa era șubrezită de tot felul de evoluții negative și care acum trebuie să fie sprijinită de comunitatea internațională pentru că oamenii nu mai au încredere în autorități. Am avut după aceea un eveniment tragic și un eveniment care încă nu e complet asimilat și rămâne să vedem ce va determina această otrăvire a principalului opozant din Rusia. Apar o serie întreagă de detalii absolut cutremurătoare. Vedem că din nou a fost utilizat acel agent chimic pe care l-am întâlnit acum câțiva ani în Marea Britanie și îmi aduc foarte bine aminte reacția extrem de fermă a Occidentului după acel eveniment când țările occidentale au hotărât expulzarea unui număr impresionat de diplomați ruși. În jur de 140 în câteva zile, un fapt nemaiîntâlnit nici măcar în timpul Războiului Rece. Ne întâlnim din nou cu acest agent și evident de aici avem toată această revoltă și îngrijorare, inclusiv a României, Ministerul de Externe dând un comunicat foarte ferm. Ministrul de externe Bogdan Aurescu, alături de ceilalți omologi din UE și din NATO, a sancționat această foarte periculoasă a unui agent chimic. Avem tensiunile din Mediterana de Est. Efectiv am stat cu sufletul la gură să vedem dacă două țări NATO, Grecia și Turcia, care deja ajunseseră la incidente militare foarte serioase, se vor angaja din nou într-o confruntare militară. Vorbim de două țări în interiorul NATO și asta complică enorm de mult și pune Alianța într-o situație delicată. Nu am mai adus în discuție preocuparea permanentă a tuturor privind COVID-19, însă am vrut să arăt că o dată în plus lumea internațională se schimbă și evoluează înspre negativ, înspre rău. (…) (….) Și am uitat pe lista asta să mai pun și Belarusul, pentru că lumea s-a hotărât să se revolte împotriva președintelui Lukashenko și de aici o serie întreagă de preocupări pentru Belarusul este o țară importantă pentru Rusia, dar și Occidentul, inclusiv SUA, au un interes ca Belarus să fie o țară stabilă”, a detaliat el.

Iulian Fota a mai spus că aceste provocări dense și multiple se adresează inclusiv României, insistând că țara noastră poate să joace un rol în soluționarea pașnică a diferendului dintre Atena și Ankara în estul Mării Mediterane.

Vă dați seama în ce situație complicată ar fi pusă România dacă între Grecia și Turcia ar fi într-un conflict, două țări cu care avem relații foarte bune? Evident că preocuparea noastră ar fi să evităm conflictul, să convingem cele două părți să nu se angajeze într-o confruntare militară. România încearcă să convingă cei doi aliați să nu escaladeze situația și să se angajeze într-un proces de negocieri care să ducă la rezolvarea pașnică a diferendului. România are propria experiență într-o astfel de dispută pentru că Mediterana de Est este o dispută pe ape teritoriale, pe frontiere maritime, pentru că în funcție de aceste frontiere cele două state pot avea mai mult sau mai puțin acces la niște rezerve importante de gaz. România are propria experiență, am avut și noi o situație de lămurit cu Ucraina, ne-am dus amândouă la Haga și fiecare a avut de învățat câte ceva din asta. Poate că experiența asta poate fi utilă Turciei și Greciei și de aici dorința diplomației noastre de a fi utilă, de a fi relevantă și de a ajuta la evitarea unui eventual conflict NATO, ceea ce ar pune în pericol funcționarea Alianței”, a explicat acesta.

În opinia lui, în perioada următoarea diplomația românească trebuie să ajute țara să traverseze cu bine această perioadă extrem de complicată, care conține deja revizionism, iredentism, competiție, geopolitică de mare putere sau remilitarizarea politicilor externe. Iulian Fota a mai spus că marea miză a României trebuie să fie reprezentată de o ordină globală favorabilă țării noastre.

Statele apelează din ce în ce mai mult la instrumentul militar ca să-și reafirme interesele și ca să își protejeze obiectivele naționale. Această idee de a traversa cu bine această perioadă complicată trebuie să includă eventuale scenarii în care România, în mod nefericit, ar putea fi supusă unor presiuni de ordin militar sau a unor amenințări cu agresiune militară, mai ales ca urmare a unei nefericite prăbușiri de ordine internațională. (…) Asta trebuie să facă diplomația românească. În primul rând, să traducă această gravitate și acest grad sporit de pericol al politicii mondiale pentru cei din interiorul țării și în special pentru clasa politică și să insiste pe ceea ce Titulescu spunea: dați-ne o politică internă bună, ca să vă dăm o politică externă bună. Aici este obligația diplomației românești ca să facă o corelare între politica externă și cea internă și să ducă acest mesaj în interiorul țării. Și în al doilea rând, să producă acele soluții tehnice, să vină cu acele idei necesare, strategii noi de politică externă, soluții de ordin diplomatic, tehnici de negociere care pot fi folosite, roluri pe care diplomația română le poate juca, astfel încât la sfârșitul acestei perioade de reașezare ceea ce se va defini ca o nouă ordine globală să fie ca și altădată favorabilă României. Asta este marea miză. Când ordinea internațională se destramă, întotdeauna trebuie să îți faci griji dacă noua ordine mondială sau global îți va fi favorabilă sau nu“, a conchis Iulian Fota.

Continue Reading

Facebook

Dragoș Pîslaru4 hours ago

Parlamentul European a adoptat cu o largă majoritate raportul lui Dragoș Pîslaru privind Instrumentul pentru Asistență Tehnică, element esențial în accesarea fondurilor din mecanismul de 672,5 miliarde de euro

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Comisia Europeană dorește ca 70% din populația adultă a statelor membre să fie vaccinată împotriva COVID-19 până în vară: Vaccinarea este esențială pentru a ieși din această criză

ROMÂNIA7 hours ago

Premierul Florin Cîțu: Banca Mondială clasează România în topul țărilor cu cele mai multe și aplicate măsuri din lume în contextul pandemiei de COVID-19

Eugen Tomac7 hours ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Rusia de astăzi se transformă într-un gulag și UE are obligația să acționeze

Corina Crețu7 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu consideră că România trebuie să-și consolideze strategia națională de vaccinare: Găsirea vaccinului anti-COVID-19 nu a fost decât primul pas. Crucial este acum procesul de vaccinare

PARLAMENTUL EUROPEAN8 hours ago

Maia Sandu s-a întâlnit cu președintele Parlamentului European: Membrii forului legislativ al UE au sprijinit prin ajutor financiar lupta împotriva corupției și consolidarea statului de drept

ROMÂNIA8 hours ago

Premierul Florin Cîțu, asigurat de însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA că relația Statele Unite – România va rămâne puternică în timpul administrației Biden

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI10 hours ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Investițiile în infrastructura feroviară trebuie să fie o prioritate pentru România și pentru Europa, transportul pe calea ferată fiind o soluție verde eficientă

ȘTIRI POZITIVE10 hours ago

Publicație britanică: Timișoara și Cluj-Napoca, în top 20 cele mai sănătoase orașe de locuit din lume, devansând München sau Copenhaga

ROMÂNIA11 hours ago

România, pe locul 18 la nivel global și pe locul 6 la nivelul UE în ceea ce privește vaccinarea împotriva COVID-19 (Bloomberg)

Eugen Tomac7 hours ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Rusia de astăzi se transformă într-un gulag și UE are obligația să acționeze

ROMÂNIA4 days ago

Premierul Florin Cîțu s-a vaccinat împotriva COVID-19: Am vrut să dau un semnal românilor să se vaccineze

U.E.1 week ago

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan dorește să ”repună pe șine” relațiile Turciei cu UE: Este prioritatea noastră să facem din 2021 un an de succes

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Intenţia noastră este ca de la jumătatea săptămânii viitoare să trecem la etapa a doua de vaccinare

Gheorghe Falcă3 weeks ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă se va vaccina împotriva COVID-19 și îndeamnă la responsabilitate pentru „noi și cei de lângă noi”: Vaccinarea, testul nostru de maturitate

ROMÂNIA3 weeks ago

Campania de vaccinare anti-Covid în România începe cu asistenta care a preluat primul pacient infectat cu virusul SARS-CoV-2

ROMÂNIA4 weeks ago

Primele 10.000 de doze de vaccin anti-COVID au ajuns la Institutul Cantacuzino din Capitală. România va avea 10 milioane de doze de vaccin, 140.000 fiind distribuite săptămânal

ROMÂNIA4 weeks ago

Președintele Klaus Iohannis: Campania de vaccinare anti-COVID-19 începe în România și în toată UE pe 27 decembrie. Vaccinul este sigur și eficient, autorizat la cele mai înalte standarde europene

ROMÂNIA4 weeks ago

Mesajul președintelui Klaus Iohannis pentru noul Guvern: S-a închis ciclul în care ne-am angajat și am promis. Acum, la treabă!

ROMÂNIA4 weeks ago

Guvernul Cîțu a fost învestit de Parlament. Membrii noului Cabinet vor depune jurământul la Palatul Cotroceni

Advertisement
Advertisement

Trending