Connect with us

U.E.

EXCLUSIV Vizele pentru români, pe masa discuțiilor la summitul UE-SUA: Există un interes și un mesaj pozitiv de avansa discuțiile

Published

on

© European Union, 2021

Corespondență din Bruxelles – Dan Cărbunaru și Robert Lupițu

Subiectul eliminării obligativității vizelor SUA pentru România, Bulgaria, Croația și Cipru se află pe agenda summitului dintre Uniunea Europeană și Statele Unite, primul după șapte ani, care are loc marți la Bruxelles, au declarat surse diplomatice pentru CaleaEuropeană.ro.

“Există un interes și un mesaj pozitiv de avansa”, au precizat sursele citate, adăugând că România trebuie să îndeplinească toate condițiile pentru a fi inclusă în programul Visa Waiver.

Președintele american Joe Biden și președinții Consiliului European și Comisiei Europene, Charles Michel și Ursula von der Leyen vor decide marți, la summitul UE-SUA, să coopereze privind competiția cu China, schimbările climatice, pandemia și comerțul global.

Ministrul de externe Bogdan Aurescu și secretarul de stat al SUA Antony Blinken au convenit în luna martie să lucreze împreună pentru includerea României în programul Visa Waiver. De asemenea, MAE a anunțat că va fi armonizată și campania de comunicare publică privind includerea României în programul Visa Waiver al Statelor Unite anunțată de Ministerul Afacerilor Externe.

Amintim că președintele Parlamentului European, David Sassoli, a aprobat pe 3 martie recomandarea Comisiei pentru afaceri juridice (JURI) prin care legislativul european va introduce o acțiune la Curtea de Justiție a UE privind chestiunea obligativității vizelor pentru SUA care încă revin unor state membre ale UE, au declarat surse europene pentru CaleaEuropeană.ro.

Comisia JURI a discutat la începutul lunii martie chestiunea reciprocității vizelor cu Statele Unite, în condițiile în care cetățenii din patru state membre ale Uniunii Europene (România, Bulgaria, Croația și Cipru) au nevoie de vize pentru a se deplasa în SUA.

Conform regulamentului de procedură al Parlamentului European, președintele instituției introduce o acțiune la Curtea de Justiție a Uniunii Europene în numele Parlamentului, în conformitate cu recomandarea comisiei competente pentru chestiuni juridice.

Președintele poate sesiza Parlamentul cu privire la decizia de menținere a acțiunii la începutul următoarei perioade de sesiune. În cazul în care Parlamentul se pronunță cu majoritatea voturilor exprimate împotriva acțiunii, președintele retrage acțiunea.

Într-o rezoluție adoptată în luna octombrie a anului trecut, Parlamentul European a solicitat Comisiei Europene să pună capăt discriminării SUA privind obligativitatea vizelor pentru România, Bulgaria, Cipru și Croația.

Rezoluția, adoptată cu 376 voturi pentru, 269 împotrivă și 43 abțineri, îndeamnă Comisia Europeană să prezinte un act juridic ce prevede suspendarea pentru o perioadă de douăsprezece luni a exonerării de obligația de a deține viză pentru cetățenii SUA, după cum este stabilit în așa-numitul mecanism de reciprocitate.

Cetățenii bulgari, croați, ciprioți și români sunt în continuare obligați să dețină viză pentru a intra în SUA, în timp ce toți ceilalți cetățeni ai UE sunt exonerați de această obligație pentru șederile de scurtă durată (maximum 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile), la fel ca si cetățenii americani atunci când vizitează Uniunea Europeană.

În conformitate cu legislația UE, în cazul în care o țară terță nu elimină obligativitatea vizelor în termen de 24 luni de la data notificării oficiale a unei situații de lipsă de reciprocitate, Comisia trebuie să adopte un act juridic de suspendare a exonerării resortisanților săi de obligația de a deține viză pentru o perioadă de 12 luni. Atât Parlamentul European, cât și Consiliul ar putea formula obiecții cu privire la un astfel de act (articolul 290 alineatul (2) din Tratatul UE).

Situația lipsei reciprocității care afectează Bulgaria, Croația, Cipru și România a fost adusă în discuție în mod oficial la 12 aprilie 2014 (la momentul respectiv, Polonia a fost, de asemenea, afectată, însă cetățenii polonezi pot călători fără viză în SUA de anul trecut), astfel încât termenul limită pentru acțiune din partea Comisiei a expirat la 12 aprilie 2016.

Parlamentul a solicitat deja Comisiei să respecte normele în cadrul unei rezoluții adoptate în plen în martie 2017.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Corina Crețu

Fonduri UE 2021-2027: Corina Crețu atenționează că România “a pierdut startul” și solicită Guvernului transparență privind negocierile pentru Acordul de Parteneriat cu Comisia Europeană

Published

on

© European Union 2018 - Source : EP

Europarlamentarul Corina Crețu solicită public Guvernului de la București să comunice informații cu privire la stadiul tratativelor și al încheierii Acordului de Parteneriat dintre România și Comisia Europeană cu privire la fondurile de coeziune 2021-2027, atenționând că România “a pierdut startul” utilizării banilor din politica regională. 

Fost comisar european pentru politică regională în perioada 2014-2019, Crețu amintește că în mai 2018 a prezentat alături de comisarul pentru buget de la acea vreme, Gunther Oettinger, propunerea privind politica de coeziune aferentă Cadrului Financiar Multianual 2021-2027, care prevedea alocarea a cel puțin 30 de miliarde de euro pentru România, reprezentând al patrulea cel mai mare buget pentru dezvoltare regională, după Polonia, Italia și Spania. 

“Pe 29 mai 2018, în calitate de comisar european pentru politică regională, subliniam că propunem o politică de coeziune pentru toate regiunile, arătând că am îmbunătățit flexibilitatea acestei politice și am simplificat normele pentru ca țările, regiunile și cetățenii care au nevoie de acești bani să poată beneficia de șansa schimbării vieții lor și a comunităților lor în bine. Trei ani mai târziu, negocierea și adoptarea Cadrului Financiar Multianual 2021-2027 s-a suprapus și cu tratativele privind cel mai amplu pachet de redresare economică din istorie ca urmare a pandemiei. Consider că este o eroare și o lipsă de viziune strategică să se discute preponderent despre cele 30 de miliarde de euro, granturi și împrumuturi, care vor veni prin Planul Național de Redresare și Reziliență, iar Acordul de Parteneriat privind politica de coeziune să nu figureze pe agenda publică a guvernanților“, a declarat Corina Crețu.

În luna iunie, Consiliul UE și Parlamentul European au aprobat pachetul politicii de coeziune de 330 de miliarde de euro, din care România va putea beneficia de aproximativ 27-28 de miliarde de euro, a patra cea mai mare alocare națională, după ce executivul de la Bruxelles va aproba Acordul de Parteneriat cu Guvernul de la București. 

În acel context, europarlamentarul Corina Crețu a atenționat în runde succesive de poziții publice că “negocierile pentru România privind Programele Operaționale sunt foarte întârziate” și a criticat lentoarea administrativă și lipsa voinței politice din partea autorităților române.

Reamintesc că fondurile de coeziune disponibile pentru România sunt comparabile ca resursă bugetară cu banii aferenți PNRR. Mai mult, dacă luăm în considerare că fondurile de redresare alocate țării noastre cuprind o componentă însemnată, de aproape 16 de miliarde de euro, de împrumuturi, aș tinde să cred că suntem în fața unui deserviciu făcut României prin lentoarea și obscuritatea cu care evoluează negocierile privind Acordul de Parteneriat pentru coeziune. Fondurile regionale de 27 de miliarde de euro ce îi revin României sunt duble față de granturile disponibile prin PNRR. De asemenea, lipsește viziunea integrată de a crea un mix de finanțare din sursele aflate la dispoziție pentru a genera modernizare și prosperitate țării noastre”, a deplâns eurodeputatul român.

Ea a oferit în acest sens exemplul Greciei, o țară care ar putea fi preluată ca model de către România.

“Grecia a fost al treilea stat membru, după Portugalia și Spania, care a primit aprobarea Comisiei Europene și pentru Planul Național de Redresare și Reziliență de aproximativ 30 de miliarde de euro. La finalul lunii iulie, Grecia a devenit primul stat UE care a primit undă verde de la Comisia Europeană privind fondurile de coeziune, iar Atena va beneficia de 21 miliarde de euro până în 2027”, a subliniat aceasta.

În schimb, coaliția de la București a intrat în vacanță fără PNRR aprobat și fără Acord de Parteneriat cu Comisia Europeană privind politica de coeziune. Cine va resimți acest start pierdut? Românii, evident, ei fiind acum nevoiți să mai sufere încă o amânare către modernizare, dezvoltare și prosperitate“, a conchis Corina Crețu.

Așa-numitul “pachet de coeziune” cuprinde obiectivul de cooperare teritorială europeană (Interreg), Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune, precum și Regulamentul privind dispozițiile comune, un set de norme care reglementează fondurile regionale, de coeziune și sociale ale UE în următorii șapte ani.

Toate cele trei regulamente au fost publicate în Jurnalul Oficial al UE la 30 iunie 2021. și au intrat în vigoare în ziua următoare, 1 iulie 2021.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Gestionarea frontierelor externe: Sistemul european de informații și autorizații de călătorie va intra în funcțiune până la sfârșitul lui 2022

Published

on

© European Union, 2011/Source: EC - Audiovisual Service

Astăzi, 3 august, intră în vigoare normele care fac ca viitorul Sistem european de informații și autorizații de călătorie (ETIAS) să fie interoperabil cu alte sisteme de informații ale UE. Acesta este un pas important către intrarea în funcțiune a ETIAS până la sfârșitul anului 2022, informează Comisia Europeană.

Odată ce ETIAS va fi în operațional, cetățenii din afara UE care călătoresc în spațiul Schengen și care sunt scutiți de obligația de a deține viză vor trebui să se înregistreze și să obțină o autorizație înainte de a călători. Sistemul va face verificări încrucișate ale călătorilor cu sistemele de informații ale UE privind securitatea internelor, frontierele și migrația înainte de călătorie, contribuind la identificarea din timp a persoanelor care pot reprezenta un risc pentru securitate sau sănătate, precum și la respectarea normelor privind migrația.

Normele care intră în vigoare astăzi detaliază modul în care ETIAS va funcționa în raport cu alte sisteme de informații ale UE pe care le va consulta în timpul controalelor, și anume Sistemul de intrare/ieșire, Sistemul de informații privind vizele, Sistemul de informații Schengen și un sistem centralizat pentru identificarea statelor membre care dețin informații de condamnare privind resortisanții din afara UE.

Crearea ETIAS face parte din activitatea în curs de desfășurare a UE în vederea instituirii unui sistem modern de gestionare a frontierelor externe și pentru a se asigura că sistemele de informații colaborează într-un mod inteligent și bine orientat. ETIAS nu va modifica țările din afara UE care sunt supuse obligativității vizelor și nici nu va introduce o nouă obligație de viză pentru resortisanții țărilor care sunt scutite de această obligație.

Cetățenii din afara UE care nu sunt scutiți de viză vor avea nevoie doar de câteva minute pentru a completa o cerere online care, în marea majoritate a cazurilor (se preconizează că va fi de peste 95%), va avea ca rezultat aprobarea automată. Procesul va fi simplu, rapid și accesibil: autorizația ETIAS va costa 7 euro, o taxă unică, și va fi valabilă timp de 3 ani și pentru intrări multiple.

Continue Reading

U.E.

UE condamnă atacul asupra petrolierului Mercer Street și face apel la ”evitarea oricărei acțiuni dăunătoare pentru pacea în regiune”: Circumstanţele trebuie clarificate

Published

on

© European Union, 2018

Uniunea Europeană s-a alăturat NATO și a condamnat marți atacul comis asupra petrolierului Mercer Street în Marea Arabiei, pe care Statele Unite, Israelul și Regatul Unit l-au atribuit Iranului, dar UE a solicitat ”evitarea oricărei acțiuni dăunătoare pentru pacea și stabilitatea în regiune”, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Condamnăm acest atac. Luăm notă de evaluările făcute de Statele Unite, Regatul Unit şi Israel şi cerem evitarea oricărei acţiuni dăunătoare pentru pacea şi stabilitatea în regiune”, a declarat Nabila Massrali, purtătoare de cuvânt al Înaltului Reprezentat al UE, Josep Borrell.

”Această acţiune este contrară libertăţii de navigaţie şi este inacceptabilă”, dar ”circumstanţele acestui atac trebuie clarificate”, a adăugat ea.

Un mesaj similar a venit și din partea NATO, care ”a condamnat ferm recentul atac fatal asupra navei MV Mercer Street în largul coastelor Omanului”, prezentând în egală măsură ”condoleanțe față de România și Regatul Unit pentru pierderile suferite”.

Condoleanțe au prezentat și Statele Unite, alăturându-se ”partenerilor și aliaților noștri în condamnarea fermă a atacului împotriva navei Mercer Street”.

Petrolierul Mercer Street, în proprietate japoneză şi operat sub pavilion liberian de compania Zodiac Maritime care aparţine miliardarului israelian Eyal Ofer, a fost joi ţinta unui atac în timp ce naviga fără încărcătură în Marea Arabiei, în largul coastelor Omanului. Un român membru al echipajului navei şi un britanic angajat al societăţii de securitate Ambrey au fost ucişi.

Luând în considerare elementele prezentate de partenerii internaționali ai României cu privire la faptul că atacul a avut caracter deliberat și, respectiv, a fost coordonat de Iran, Ministerul Afacerilor Externe l-a convocat pe ambasadorul acestei țări pentru a oferi explicații.

Într-un gest coordonat, și MAE britanic l-a convocat, la rândul său, pe ambasadorul Iranului în Regatul Unit, ca ”răspuns la atacul ilegal comis asupra petrolierului Mercer Street pe 29 iulie”.

În oglindă, regimul de la Teheran i-a chemat la sediul MAE iranian pe reprezentanții diplomatici ai României și Regatului Unit.

De altfel, miniștrii de externe ai României și Regatului Unit au avut convorbire telefonică în urma căreia au solicitat în comun elucidarea ”cât mai rapidă” a incidentului de pe nava ”Mercer Street”. O discuție similară a fost purtată de ministrul Bogdan Aurescu și cu omologul său israelian, statul acestuia din urmă convenind să colaboreze, alături de SUA, pentru a investiga această tragedie. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Corina Crețu7 hours ago

Fonduri UE 2021-2027: Corina Crețu atenționează că România “a pierdut startul” și solicită Guvernului transparență privind negocierile pentru Acordul de Parteneriat cu Comisia Europeană

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Gestionarea frontierelor externe: Sistemul european de informații și autorizații de călătorie va intra în funcțiune până la sfârșitul lui 2022

U.E.8 hours ago

UE condamnă atacul asupra petrolierului Mercer Street și face apel la ”evitarea oricărei acțiuni dăunătoare pentru pacea în regiune”: Circumstanţele trebuie clarificate

ROMÂNIA9 hours ago

Premierul Florin Cîțu este convins că proiectul cărții electronice de identitate va fi extins la nivel național în termenul stabilit de 18 luni: Viitorul este al digitalizării

INTERNAȚIONAL10 hours ago

SUA au nominalizat Croația pentru a se alătura programului Visa Waiver. Cetățenii din cel mai nou stat membru UE vor putea călători fără vize în Statele Unite

INTERNAȚIONAL10 hours ago

Antony Blinken, mesaj de condoleanțe către România și Regatul Unit după atacul comis asupra vasului „Mercer Street”: Ne alăturăm aliaților noștri în condamnarea fermă a atacului

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Primii bani pentru implementarea PNRR-urilor statelor membre merg în Belgia, Luxemburg și Portugalia

NATO11 hours ago

NATO își arată solidaritatea față de România și Regatul Unit: Condamnăm cu fermitate recentul atac fatal asupra navei Mercer Street. Aliații rămân îngrijorați față de acțiunile Iranului

U.E.11 hours ago

Eurostat: Germania este principalul producător de înghețată din UE. România produce mai puțină înghețată decât Cehia sau Finlanda

ROMÂNIA12 hours ago

Eurostat: România, printre țările UE unde prețurile producției industriale au înregistrat o creștere semnificativă în luna iunie

ROMÂNIA1 day ago

Primele 5000 de cărți electronice de identitate vor fi emise de MAI în cadrul unui proiect-pilot din Cluj-Napoca

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisarul european Janez Lenarcic îi răspunde premierului sloven, care l-a acuzat că acționează împotriva intereselor țării sale: Prejudiciile sunt provocate de cei care subminează statul de drept

INTERNAȚIONAL1 week ago

Emmanuel Macron, aflat la Tokyo pentru Jocurile Olimpice, a discutat cu premierul japonez despre lupta împotriva schimbărilor climatice și despre o regiune ”indo-pacifică liberă”

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Republica Moldova: Bogdan Aurescu a anunțat un nou sprijin de 300.000 euro pentru societatea civilă și presa independentă

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Vizita lui Bogdan Aurescu la Chișinău: România va fi mereu alături de Maia Sandu. R. Moldova poate deveni un model de orientare pro-europeană în vecinătatea estică a UE

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu apreciază că viteza cu care România va face tranziția la o economie verde va fi diferită de cea a altor țări UE: Partenerii europeni trebuie să ne sprijine mai mult

IMAGINEA ZILEI2 weeks ago

IMAGINEA ZILEI Militari ai Forțelor Aeriene SUA ajută localnicii afectați de inundațiile devastatoare din Germania

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Se vor construi trei centre de mari arși la București, Timișoara și Târgu Mureș. Finanțarea se va face printr-un program cu Banca Mondială

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Recunoștință și respect față de militarii români care au participat la acțiunile din Afganistan. Sunt eroi ai României

ROMÂNIA2 weeks ago

România: CE constată o îmbunătățire a cadrului general privind situația statului de drept în 2021, dar subliniază necesitatea desființării SIIJ și modificarea codurilor penale

Team2Share

Trending