Connect with us

NATO

Expert GMF: România ar trebui să propună, la summitul de la Bruxelles, înființarea unui Centru de Excelență NATO pentru Securitate Maritimă la Marea Neagră

Published

on

România ar trebui să propună înființarea unui Centru de Excelență NATO pentru Securitate Maritimă la Constanța, o măsură care ar putea fi pe placul administrației Trump în contextul în care Bucureștiul se numără printre țările care respectă angajamentele financiare de 2% din PIB în materie de cheltuieli pentru apărare.

Propunerea reiese dintr-o serie de materiale analitice în avanpremiera summitului NATO de săptămâna trecută realizate de experții German Marshall Fund of the United States (GMFUS. Într-un articol intitulat ”Paying more attention to the Black Sea”, expertul Alina Inayeh, directorul biroului de la București al GMFUS, sugerează că este puțin probabil ca măsurile pe care NATO le va adopta la summitul de la Bruxelles cu privire la Marea Neagră să includă și o intensificare a prezenței militare.

Argumentele expertului GMF țin atât de interesele concrete și strategice ale Rusiei în Marea Neagră, dar și de summitul care va urma reuniunii la vârf a liderilor NATO, summitul premieră de la Helsinki dintre președinții Donald Trump și Vladimir Putin.

”Statele membre NATO riverane la Marea Neagră ar trebui să urmărească obiectivul menționării Mării Negre în declarația finală a summitului și să insiste pentru câteva acțiuni modeste. Acestea includ pledoaria pentru o cooperare mai strânsă (…) posibil chiar prin inițierea unui format de consultări la Marea Neagră, menținerea interesului Turciei față de problemele legate de Marea Neagră, în ciuda concentrării sale spre sud; sugestia creării unui Centru de Excelență al NATO pentru Securitate Maritimă la Constanța, o măsură care ar putea fi pe placul administrației Trump, dat fiind că România îndeplinește angajamentul de 2% din PIB privind cheltuielile pentru apărare; și  arătarea sprijinului celorlalți membri ai flancului estic în menținerea Mării Negre pe agenda summitului și a Alianței în general. Aceste acțiuni pot fi mai mult simbolice decât cele viguroase necesare pentru restabilirea echilibrului militar în Marea Neagră, dar totuși acest summit ar putea fi despre simboluri și acțiuni mici”, argumentează Alina Inayeh (analizele GMF pot fi citite aici).

Înființarea unui Centru de Excelență pentru Securitate Maritimă ar putea fi servi drept o componentă importantă pentru postura maritimă a Alianței.

Utilizarea argumentului respectării angajamentelor față de Alianță – partajarea echitabilă a responsabilităților – pentru îndeplinirea obiectivelor României la summitul aliat de la Bruxelles a fost subliniată și într-o analiză publicată de CaleaEuropeana.roCea mai delicată temă a summitului, întrucât ea aprinde disensiunile între Donald Trump și aliații occidentali, este deopotrivă și cartea strategică a României. Delegația României va merge la summit reprezentând unul dintre cele șase state membre care au alocat 2% din PIB pentru Apărare în 2017, dar și țara aliată care deține primul loc în rândul națiunilor NATO ce au alocat cel mai mare procent din bugetul Apărării capitolului înzestrării militare, conform raportului anual al secretarului general al NATO.

Mai mult, raționamentul susținerii unor măsuri concrete în schimbul tentativelor de a spori o prezență militară considerabilă aliată în Marea Neagră a fost probat la summitul NATO de la Varșovia din 2016, când concentrația unei majorități a deciziilor Alianței pentru descurajare și apărare a fost fixată în nordul flancului estic. (Citiți aici O evaluare echilibrată de la Varșovia: între ”a fost un succes” și ”a fost un eșec” există un ”puteam obține mai mult”. Cum întruchipează rezultatele României relația NATO-Rusia).

Atunci, documentul final al summitului din 2016 a cuprins nu mai puțin de 8 referi la regiunea Mării Negre. Aliații au convenit, la Varșovia, să sprijine eforturile regionale ale țărilor riverane la Marea Neagră pentru a asigura securitate și stabilitate.

Centrele de Excelență sunt instituții finanțate la nivel național sau multinațional care pregătesc și educă lideri și specialiști din țările membre ale NATO și țările partenere, ajută la dezvoltarea doctrinei, îmbunătățesc interoperabilitatea și capacitățile și testează și validează conceptele prin experimentare.

În prezent, la nivelul NATO există 24 de centre de excelență, dintre care unul și în România, la Oradea – Centrul de Excelență HUMINT pentru human intelligence. Mai mult, în baza deciziilor summitului NATO de la Varșovia din 2016, aliații au aprobat înfiinţarea pe teritoriul României a Detaşamentului de contrainformaţii NATO a cărui activitate să se desfășoare pe lângă Comandamentul Diviziei Multinaţionale de Sud Est din Bucureşti.

 

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Franța se retrage din operațiunea NATO din Marea Mediterană din cauza tensiunilor cu Turcia. Ambasadorul turc la Paris afirmă că NATO nu ar putea exista fără Turcia

Published

on

© NATO

Ministerul francez al apărării a anunţat miercuri retragerea temporară a Franţei din operaţiunea de securitate maritimă a NATO în Mediterana, “Sea Guardian”, până când va primi din partea Alianţei un răspuns solicitărilor sale legate de fricţiunile cu Turcia.

”Nu ni se pare normal să menţinem mijloace într-o operaţiune menită, printre alte sarcini, să controleze respectarea embargoului cu aliaţi care nu-l respectă”, a explicat Parisul, făcând referire la Turcia, informează AFP, potrivit Agerpres.

Franţa a cerut NATO în special ”ca aliaţii să-şi reafirme solemn ataşamentul şi angajamentul faţă de respectarea embargoului” asupra armelor în Libia şi stabilirea unui mecanism mai precis de conciliere în cadrul Alianţei.

Politico Europe notează că ambasadorul Franței la NATO, Muriel Domenach, i-a trimis o scrisoare secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, în care a făcut patru solicitări pentru a clarifica rolul operațiunii “Sea Guardian”, inclusiv cooperarea acesteia cu o misiune a Uniunii Europene care execută punerea în aplicare a embargoului ONU asupra traficului de arme către Libia.

De asemenea, ambasadorul Turciei în Franța a spus că NATO nu ar putea exista fără Turcia într-o audiere a sa în Comisia pentru Afaceri Externe şi Apărare a Senatului francez, în contextul unei escaladări puternice a tensiunilor între Paris şi Ankara și în care diplomatul turc a trebuit să răspundă la acuzații precum “imperalismul lui Erdogan” care pune în pericol “prezența Turciei în NATO”.

Alianţa Nord-Atlantică a iniţiat recent o investigaţie în cazul unui incident produs în Marea Mediterană, în largul Libiei, între nave militare din Turcia şi Franţa, a anunţat secretarul general al NATO. Cu acea ocazie, președinția franceză a spus că “turcii se comportă într-un mod inacceptabil, instrumentalizând NATO, şi Franţa nu îi poate lăsa să facă asta”.

Emmanuel Macron a acuzat deja Ankara pe 22 iunie că face un “joc periculos” în Libia, în care identifica o nouă dovadă a “morţii cerebrale” a NATOAnul trecut, liderul francez a folosit această sintagmă privind moartea cerebrală a Alianței, întrebuințându-se de exemplul comportamentului Turciei în Siria și în Libia.

Turcia a acuzat marţi Franţa, prin vocea ministrului de externe Mevlut Cavusoglu, că are în Libia o abordare “distructivă” şi că încearcă să consolideze prezenţa Rusiei în această ţară sfâşiată de un război civil ce durează din anul 2011.

Reacţia Ankarei vine la o zi după o ieşire virulentă a preşedintelui francez Emmanuel Macron, care a acuzat Turcia că are o “responsabilitate istorică şi criminală” în conflictul libian.

Continue Reading

NATO

Germania şi Lituania au semnat la Vilnius un acord de cooperare militară care va permite ca soldaţii din fiecare dintre cele două ţări aliate în cadrul NATO să poată staţiona pe teritoriul celeilalte

Published

on

©Lithuanian MOD/ Twitter

Germania și Lituania au semnat marți, la Vilnius, un acord de cooperare militară care formează baza juridică pentru ca soldații din fiecare dintre cele două țări aliate în cadrul NATO să poată staționa pe teritoriul celeilalte, a precizat Ministerul lituanian al Apărării, conform DPA, citat de Agerpres.

Acordul, care a fost semnat de viceministrul apărării lituanian Vytautas Umbrasas şi de ambasadorul Germaniei la Vilnius, Matthias Sonn, se adaugă statutului existent al forţelor NATO.

”Germania este cel mai important aliat şi susţinător al stabilităţii şi al securităţii europene”, a declarat Umbrasas, potrivit unui comunicat de presă. 

Ca parte a protecţiei sporite pentru flancul estic al NATO, Bundeswehr-ul (armata germană) conduce un batalion al Alianţei Nord-Atlantice în Lituania.

Inițiativa pentru semnarea acestui acord a venit din partea Germaniei, care este văzut drept partener esențial în modernizarea armatei lituaniene, care foloseşte echipament şi sisteme de armament germane.

Lituania a achiziţionat din Germania vehicule de luptă pentru infanterie Vilkas, în baza contractului în valoare de peste 385 de milioane de euro, încheiat în 2016, obuziere autopropulsate PZ2000, transportoare blindate blindat M577 şi multe alte elemente de tehnica militară.

Continue Reading

NATO

NATO: Alianța Nord-Atlantică a aprobat noul plan de apărare pentru Polonia și țările baltice după ce s-a ajuns la un compromis cu Turcia

Published

on

Alianţa Nord-Atlantică a aprobat marţi noul plan de apărare pentru Polonia şi statele baltice, după ce s-a ajuns la un compromis cu Turcia, care anterior s-a opus, informează AFP citând surse diplomatice, informează Agerpres.

Ankara a solicitat de câteva luni partenerilor săi din NATO să îi ofere mai mult sprijin în lupta sa împotriva miliţiilor kurde din Siria pentru a permite intrarea în vigoare a acestui plan, care este, de fapt, o actualizare a versiunii din 2010 cu privire la care s-a ajuns la un acord în luna decembrie.

Conţinutul planului este secret, însă oficialii lituanieni au declarat în mod repetat că ceea ce încearcă să obţină sunt consolidarea apărării aeriene şi o desfăşurare mai rapidă a forţele NATO în caz de criză. Toate aceste pe fondul tensiunilor cu Rusia, în special după anexarea peninsulei ucrainene Crimeea în 2014 de către Moscova.

“Problema a fost rezolvată şi planurile sunt aprobate”, a declarat pentru AFP ministrul lituanian de externe Linas Linkevicius, care a salutat “acţiunea constructivă” a Turciei.

Aceste informaţii au fost confirmate de o sursă diplomatică de la Bruxelles.

Turcia bloca încă de anul trecut planul NATO cu privire la apărarea ţărilor baltice şi a Poloniei deoarece Alianţa Nord-Atlantică nu recunoaşte drept ”organizație teroristă” o miliţie kurdă.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending