FONDURI EUROPENE
FMI confirmă că nu putem avea dezvoltare economică și stabilitate financiară fără bani europeni, subliniază Marcel Boloș: Trebuie să evităm discursurile populiste care ar arunca România într-o reală criză
Published
1 month agoon
By
Teodora Ion
Nu putem avea dezvoltare economică și stabilitate financiară fără bani europeni, lucru confirmat și de Fondul Monetar Internațional, a subliniat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, după o întâlnire cu reprezentanții FMI.
”Avem o alegere de făcut. Continuăm pe drumul investițiilor și al reformelor, accesând cele peste 72 de miliarde de euro puse la dispoziție de Uniunea Europeană, sau ne lăsăm prinși în iluzia că am putea reuși singuri, fără aceste resurse? De ce astăzi avem mai multe spitale dotate, drumuri mai bune, sprijin pentru afaceri, digitalizare în administrație? Răspunsul este simplu: pentru că am folosit inteligent resursele europene. Pentru că am fost parte dintr-un proiect mai mare, care ne-a deschis porțile dezvoltării”, a amintit oficialul.
Acesta a criticat ”vocile care propagă neîncredere, care sugerează că apartenența noastră la Uniunea Europeană nu ne-a adus beneficii” și a prezentat o serie de dovezi ”incontestabile”.
”Fără aceste fonduri, nu am fi avut atâtea proiecte de infrastructură, investiții în educație și sănătate, finanțări pentru afaceri românești. România nu își permite să se îndepărteze de acest drum. Câteva cifre relevante care vor omorî elanul oricărui eurosceptic: România e pe plus în relația cu UE cu 66,6 miliarde euro. În 2009, nivelul investițiilor publice era de 35 miliarde lei, din care finanțarea europeană a fost 2,7 miliarde lei. În prezent, investițiile publice programate sunt 150 miliarde lei, din care peste 100 miliarde lei reprezintă fonduri europene. Sunt provocări indiscutabile, înseamnă o muncă enormă, care în ultimii ani a presupus negocierea unor fonduri de 80 miliarde euro cu Comisia, programarea unui PNRR, implementarea reformelor și investițiilor, descentralizarea fondurilor europene și investiților în infrastructura și aprobarea noilor programe din Politica de Coeziune”, a recunoscut Marcel Boloș.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a descris anul 2025 ca fiind unul ”decisiv”, prezentând și seria de acțiuni necesare pentru a menține România pe traiectoria dezvoltării cu fondurile europene.
”Trebuie să accelerăm absorbția – timpul nu așteaptă, iar resursele nefolosite sunt oportunități pierdute. Din perspectiva Ministerul Investițiilor si Proiectelor Europene, facem tot ceea ce ține de noi. Principalele măsuri includ stabilirea unui calendar clar al lansărilor pentru a evita suprapunerile, alocarea resurselor necesare pentru evaluarea și selecția proiectelor, accelerarea implementării prin îmbunătățirea platformei MySMIS2021/SMIS2021+, monitorizarea progresului pe baza unor indicatori clari, simplificarea procedurilor prin eliminarea unor acte adiționale acolo unde nu sunt necesare și îmbunătățirea colaborării între autorități pentru verificarea mai rapidă și eficientă a proiectelor”, a detaliat acesta.
O altă linie de acțiune vizează finalizarea reformelor asumate, ”unele dintre ele dificile”, dar fără de care nu ”putem construi o economie modernă, o administrație eficientă și un stat puternic”.
”Îmbunătățirea mediului de afaceri, digitalizarea administrației, creșterea eficienței colectării veniturilor și sustenabilitatea finanțelor publice sunt obiective care nu pot fi amânate. Avem nevoie de o justiție eficientă, de un sistem de pensii sustenabil, de o guvernanță corporativă solidă și de o administrație publică modernă. Orice ezitare ne-ar costa mai mult decât efortul de a duce aceste reforme la bun sfârșit”, a mai spus Boloș.
Nu în ultimul rând, ”trebuie să rămânem angajați în parcursul nostru european”, punctează ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, ”evitând discursurile populiste care promit soluții facile, dar care ar arunca România într-o reală criză de finanțare și investiții”.
”Acesta este drumul corect. Orice altceva este doar iluzie și deziluzie”, a conchis Marcel Boloș.
Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

You may like
Președintele interimar al Senatului a discutat la Strasbourg cu omologul spaniol despre colaborarea celor două țări în cadrul UE: România și Spania sunt legate de o prietenie puternică
România și R. Moldova vor semna o declarație prin care funcționarii MIPE îi vor ajuta pe omologii moldoveni să se specializeze în accesarea fondurilor europene
Premierul Marcel Ciolacu va face vizite neanunțate pe șantierele finanțate cu fonduri din PNRR: „Voi pune o presiune uriașă, să finalizăm aceste investiții și să decontăm banii europeni”
Virgil Popescu a discutat cu delegația AmCham despre piața de energie din România și UE: Încurajez dialogul cu mediul de afaceri pentru a crea politici care să încurajeze dezvoltarea economică
România și Bulgaria își consolidează cooperarea în Schengen pentru a garanta mobilitatea ”în siguranță” a cetățenilor
Eurodeputatul Dan Motreanu solicită Comisiei Europene explicații privind adoptarea unei strategii a UE pentru fuziunea nucleară
FONDURI EUROPENE
Realizare istorică: La “majoratul” aderării la UE, România a depășit pragul de 100 de miliarde de euro fonduri europene primite de la bugetul UE
Published
2 weeks agoon
March 5, 2025
Într-un context în care discursurile extremiste pun sub semnul întrebării avantajele apartenenței României la Uniunea Europeană, realitatea economică arată contrariul: la 18 ani de la aderarea la Uniunea Europeană România a trecut pragul de 100 de miliarde de euro fonduri europene primite de la bugetul UE. Anunțul a fost făcut miercuri într-o postare pe Facebook de către Marcel Boloș, ministrul investițiilor și proiectelor europene.
“România nu a crescut din nimic, nu s-a transformat peste noapte și, cu siguranță, nu s-a dezvoltat prin refuzul oportunităților. De la aderare, România a primit peste 100 de miliarde de euro din fonduri europene, valoare brută. Este motorul care a schimbat fundamental structura economiei noastre. România nu mai este o periferie economică, ci o țară care recuperează rapid decalajele și care a depășit Polonia, Ungaria, Croația și Grecia la PIB per capita – un indicator esențial al nivelului de trai”, a scris Marcel Boloș.
“Cifra spune foarte multe, valoarea investițiilor realizate este aproximativ egală cu valoarea PIB-ului la momentul aderării. Dacă suntem inconștienți, blamăm blocul european, dar faptul că ne aflăm în cel mai bun moment al dezvoltării țării noastre este un lucru care se datorează apartenenței la comunitatea europeană și NATO”, a continuat el.
Ministrul de resort a detaliat și ce proiecte au fost realizate în România cu cele 100 de miliarde de euro.
“În infrastructură, aproape 900 km de autostrăzi și drumuri expres au fost construiți în ultimele două decenii. Peste 2 milioane de români au fost conectați la rețeaua de canalizare. Peste 100.000 de companii au primit granturi pentru dezvoltare. Mii de școli și spitale au fost renovate, dotate sau extinse. S-au creat locuri de muncă stabile și s-au atras investiții noi. Toate acestea sunt fapte, nu opinii. Investițiile au antrenat economia, iar ritmul anual al investițiilor private din economie s-a triplat in anul 2024, față de momentul aderării, de la circa 100 miliarde lei, la peste 350 miliarde lei. Fără banii europeni, România ar fi fost blocată într-un ciclu nesfârșit de subdezvoltare, dependentă doar de un buget național insuficient pentru investiții strategice. Să ne uităm la vecinii care nu au avut acces la aceste fonduri – rămași semnificativ în urmă. Realitatea e una singură: UE a fost și rămâne partenerul nostru în dezvoltare. Prin apartenența la blocul european, România a ales progresul”, a detaliat Marcel Boloș.
Depășirea acestui prag psihologic vine în contextul în care Călin Georgescu, fostul candidat anti-NATO și anti-UE la funcția de președinte al României, a susținut că România nu are nevoie de banii oferiți de Uniunea Europeană, pentru că “îl avem pe Dumnezeu”.
De la aderarea sa la Uniunea Europeană, România a beneficiat de 100 de miliarde de euro din fonduri europene între 2007 și 2025. Potrivit celei mai recente (31.01.2025) balanțe a fluxurilor financiare România – UE, realizată de Ministerul Finanțelor, România a contribuit cu 32,6 miliarde de euro la bugetul UE în 17 ani și a primit în schimb 100,6 miliarde de euro, rezultând o balanță financiară pozitivă de peste 67,7 miliarde de euro care au intrat în economia românească.
România a marcat anul trecut 20 de ani de la aderarea la Alianța Nord-Atlantică, iar la 1 ianuarie 2025, în ziua în care a aderat deplin la spațiul Schengen, România a împlinit “majoratul” în Uniunea Europeană, respectiv 18 ani de la aderare.
FONDURI EUROPENE
MIPE investește 230 milioane de euro, bani europeni, pentru îmbunătățirea serviciilor medicale și accesul la tratamente moderne
Published
3 weeks agoon
March 3, 2025By
Andreea Radu
Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE) anunță că, printr-un nou apel de proiecte, lansat în cadrul Programului Sănătate, investeşte 230 de milioane de euro în soluţii inovatoare ce vizează îmbunătățirea serviciilor medicale și accesul la tratamente moderne, cercetare aplicată, investiţii productive în domeniul sănătăţii, inclusiv echipamente, dispozitive sau componente utilizate pentru cercetare aplicată, dezvoltare şi producţie de medicamente critice enumerate în Pachetul Farmaceutic al UE, în vederea creşterii rezilienţei sistemului de sănătate și îmbunătăţirea accesului populaţiei la îngrijiri medicale.
Reamintim faptul că Uniunea Europeană a lansat Platforma Tehnologiilor Strategice pentru Europa (STEP) pentru a sprijini industria europeană și a stimula investițiile în tehnologii critice, precum: tehnologii digitale și inovație deep-tech, tehnologii curate și eficiente din punct de vedere al resurselor și biotehnologiei.
„Proiectele finanțate vor revoluționa modul în care sunt furnizate serviciile medicale: de la utilizarea inteligenței artificiale pentru diagnosticare rapidă, până la tehnologii avansate pentru tratamente personalizate și producția de medicamente inovatoare. Astfel, spitalele, centrele de cercetare și companiile din domeniu sănătății vor putea accelera implementarea unor tehnologii care vor eficientiza sistemul medical și vor îmbunătăți viața pacienților”, a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, potrivit comunicatului oficial.
Concret, vor fi finanțate: cercetarea aplicată, dezvoltarea/ producția de tehnologii critice, dar și infrastructura necesară pentru dezvoltarea acestora.
Mai mult, beneficiarii vor putea construi centre de cercetare, linii de producție medicamente critice, cu condiția ca acestea să fie justificate de obiectivele proiectului. Investițiile vor putea include atât lucrări de construcție, cât și dotări cu echipamente și infrastructură necesară desfășurării activităților de cercetare.
De asemenea, proiectele trebuie să fie în concordanță cu domeniile de specializare inteligentă și să contribuie la dezvoltarea capacităților de cercetare-inovare.
Cine poate depune proiecte
Fondurile sunt destinate IMM-urilor, întreprinderilor mari, organizațiilor de cercetare, unităților medicale publice și instituțiilor care desfășoară activități de cercetare, stimulând colaborarea între sectorul privat și cel public pentru dezvoltarea unor proiecte cu impact real în domeniul sănătății.
Valoarea maximă a unui proiect finanțat va fi de 100 milioane de euro, în limita fișelor de proiect depuse în cadrul apelului de idei de proiecte STEP derulat de MIPE în perioada mai-iunie 2024.
Cererile de finanțare pot fi depuse în perioada 28 februarie 2025 – 29 august 2025 prin intermediul sistemului MySMIS 2021.
România este printre statele UE care investește cel mai puțin în sănătate, iar această realitate este confirmată anual de rapoartele Comsiei Europene și ale OCDE privind starea sănătății în statele memebre.
În bugetul pentru 2025 sunt prefigurate fonduri suplimentare pentru implementarea Planului Național de Combatere a Cancerului, plan care se bazează pe direcțiile europene din Planul European de Combatere a Cancerului. De asemenea, vor fi finanțări suplimentare pentru protejarea sănătății împotriva bolilor transmisibile, pentru screeningul neonatal pentru fenilcetonurie, hipotiroidie, fibroză chistică și alte afecțiuni, dar și pentru testări genetice pentru gravide și persoane cu risc.
FONDURI EUROPENE
MIPE lansează două apeluri de proiecte, cu finanțare de 160 mil. euro, pentru îngrijirea vârstnicilor și sprijinirea tinerilor din sistemul de protecție socială
Published
3 weeks agoon
February 28, 2025By
Diana Zaim
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene lansează în consultare publică, prin Programul Incluziune și Demnitate Socială 2021-2027, două apeluri de proiecte care aduc sprijin concret copiilor și tinerilor care ies din sistemul de protecție specială, precum și vârstnicilor care au nevoie de îngrijire la domiciliu. Valoarea acestora ajunge la 160 de miliaone de euro.
„Pentru mulți dintre tinerii care părăsesc sistemul de protecție, momentul în care trebuie să înceapă o viață pe cont propriu este unul de incertitudine și teamă. Fără sprijin, fără o locuință, fără un loc de muncă, ajung să fie expuși sărăciei și marginalizării. În același timp, seniorii noștri se confruntă adesea cu singurătatea, boala și lipsa unor servicii de îngrijire adecvate. Pentru ei, vrem să extindem serviciile de îngrijire la domiciliu, să formăm îngrijitori și să le oferim un trăi demn, în siguranță”, a tranasmis ministrul Marcel Boloș într-o postare pagina oficială de Facebook.
- 110 milioane de euro se vor aloca pentru vârstnicii care au nevoie de îngrijire la domiciliu: Vor beneficia de sprijin pentru activitățile de zi cu zi, de la igienă personală, hrănire și mobilizare, până la ajutor pentru cumpărături, menaj și deplasare în exterior, alături de servicii complementare precum îngrijire medicală, reabilitare, terapie ocupațională și consiliere socială sau juridică, astfel încât să își poată menține independența și calitatea vieții.
- 50 de milioane de euro se vor aloca pentru tinerii care ies din sistemul de protecție specială alocăm un buget: Vor beneficia de locuințe protejate modernizate, consiliere, mentorat și sprijin psihosocial, cursuri de formare profesională și suport pentru integrarea pe piața muncii, precum și acces la servicii medicale pentru a-și construi o viață independentă.
„Am deschis aceste apeluri pentru consultare publică și îi invit pe toți cei interesați să trimită propuneri și sugestii. Vrem ca fondurile să fie folosite eficient, astfel încât sprijinul să ajungă acolo unde este cu adevărat nevoie”, a conchis ministrul Marcel Boloș.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

UE confirmă rebrandingul “ReArm Europe” după reacțiile negative din Italia și Spania: Planul apărării se va numi “Readiness 2030”, o referire la data când Rusia ar putea fi capabilă să atace un stat UE sau NATO

Ministrul Sănătății, vizită în Coreea de Sud. Alexandru Rafila a discutat cu omologul sud-coreean despre dezvoltarea relațiilor de cooperare dintre cele două țări în domeniul medical

Încă un pas în procesul de aderare la OCDE: Secretariatul General al Guvernului a prezentat progresele în cadrul Grupului de lucru pentru proprietatea de stat și practici de privatizare

Secretarul general al ONU avertizează că ”riscăm să pierdem din vedere cel mai mare dar al Europei pentru civilizație: Iluminismul”: Vocile izolaționismului sunt auzite din ce în ce mai tare

Confiscarea de către Europa a activelor înghețate ale Rusiei ar fi “un act de război”, avertizează premierul Belgiei

Comisia Europeană și autoritățile naționale iau măsuri pentru a proteja copiii de practicile dăunătoare din jocurile video

Președintele Patronatului în Construcții, Alexandru Fulga, la Forumul Construcțiilor 2025: În ultimii 10 ani, statul a fost unul dintre cei mai importanți investitori în domeniul construcțiilor din România

CDS, partenerul Forumului Construcțiilor 2025. Alexandru Fulga a adus în prim-plan importanța fondurilor europene, relația dintre stat și sectorul privat, stabilitatea legislativă și digitalizarea industriei

UE mai acordă încă o șansă dialogului comercial cu SUA și amână cu două săptămâni taxele anunțate în urma tarifelor impuse de Trump

Ministrul Finanțelor, la Forumul Economic al Transilvaniei: Sprijinirea firmelor românești pentru extinderea pe piețele externe trebuie să devină o prioritate

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Marcel Ciolacu: România nu-și permite experimente. Crin Antonescu este singura garanție reală că tot ce am construit într-un ritm nemaiîntâlnit de la Revoluție încoace va continua

OCDE anticipează o încetinire a creșterii economice globale în contextul tensiunilor tarifare: Este esențial să se mențină piețele deschise și un sistem comercial internațional bazat pe norme

Înaltul Reprezentant al UE se îndoiește de intenția Rusiei de a face pace în Ucraina: Condițiile prezentate ridică un mare semn de întrebare

Planurile “coaliției de voință” pentru un acord de pace în Ucraina trec la “faza operațională”, anunță Starmer: Putin și Rusia să lase “armele să tacă în Ucraina”

Premierul Marcel Ciolacu: Livrarea primelor automobile complet electrice fabricate de Ford Otosan este o realizare ce subliniază puterea unui parteneriat solid

Zelenski denunță manipularea Rusiei privind un armistițiu: Lui Putin îi este teamă să îi spună direct lui Trump că dorește să continue acest război

Extremismul și populismul nu aduc bani și nu construiesc spitale, subliniază vicepreședintele PE Victor Negrescu, prezentând eforturile depuse pentru a aduce mai multe fonduri UE în România

Președintele Consiliului Județean Cluj, după sosirea celor 34 de microbuze electrice achiziționate cu fonduri de redresare: Facilitează accesul tinerilor la școală, asigurându-le dreptul la educație

Vicepreședintele BEI, Thomas Östros, subliniază importanța parteneriatelor pentru a răspunde nevoii universale de acces echitabil la servicii medicale: Provocările în acest domeniu nu cunosc granițe

Ilie Bolojan: Semnarea acordului SUA-Ucraina privind mineralele, o “bază bună” pentru dialog transatlantic aprofundat către o soluție de pace
Trending
- INTERVIURI1 day ago
INTERVIU Un gigant tehnologic al Europei compară fragmentarea din domeniile militar și telecom și îndeamnă UE să aplice planul Draghi: Nu inovarea lipsește Europei, ci amploarea ei
- NATO1 week ago
Moment istoric: România are oficial două escadrile de avioane de vânătoare F-16, după înzestrarea completă a Escadrilei 48 Vânătoare de la Câmpia Turzii
- ROMÂNIA1 day ago
Camera Deputaților adoptă legislația care ușurează drumului pacienților care au nevoie de fizioterapie. Deputatul Alexandru Rogobete: Serviciile medicale trebuie să fie disponibile tuturor, fără obstacole
- INTERNAȚIONAL3 days ago
Erdogan dorește o întâlnire cu Trump la Casa Albă. În ajunul discuțiilor Trump-Putin, Turcia reafirmă opoziția față de anexarea ilegitimă a Crimeei de către Rusia: Nu recunoaștem situația de facto
- EDITORIALE1 week ago
Recuperarea