Connect with us

INTERNAȚIONAL

Forțele Aeriene Canadiene și-au încheiat misiunea de poliție aeriană a NATO în România și la Marea Neagră

Published

on

Ministerul apărării de la Ottawa a anunţat joi încheierea misiunii canadiene de poliţie aeriană în România, transmite Xinhua, potrivit Agerpres.

Timp de patru luni, Forţele Aeriene Regale Canadiene au desfăşurat la baza aeriană Mihail Kogălniceanu din judeţul Constanţa cinci avioane CF-18 Hornet şi 135 de militari, care au asigurat misiuni de poliţie aeriană alături de Forţele Aeriene Române, în cadrul Operaţiunii Reassurance a NATO.

 

FOTO: Canadian Armed Forces/ Facebook

Aeronavele canadiene împreună cu efectivul de soldați și-au început misiunea la 1 septembrie 2018, în cadrul operaţiunii REASSURANCE din Europa Centrală şi de Est, iar aceasta a fost desfășurată în premieră la o lună după anexarea Crimeei, în aprilie 2014. Atunci, forţele aeriene canadiene au desfăşurat prima dată o misiune de poliție aeriană în România din aprilie până în august 2014.

În cadrul misiunilor de poliție aeriană din ultimii ani, forțele aeriene britanice și canadiene sunt cele care au asigurat, pe principiu rotațional, aceste operațiuni în spațiul aerian al României și deasupra Mării Negre. Reamintim că, anul trecut, forțele armate canadiene (FAC) au trimis aproximativ 135 de militari și patru avioane de vânătoare CF-188 Hornet ale Aviației regale canadiene la Constanța, în România, pentru a lua parte la activitățile poliției aeriene a NATO din septembrie până în decembrie 2017.

Enhanced Air Policing (poliţia aeriană întărită) este o misiune de apărare colectivă pe timp de pace pentru asigurarea integrităţii spaţiului aerian al Alianţei Nord-Atlantice.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Europenii și Statele Unite au blocat o reuniune solicitată de Rusia în cadrul Consiliului de Securitate al ONU privind folosirea limbilor în Ucraina

Published

on

Foto: Ministerul Muncii și Justiției Sociale

Europenii şi Statele Unite au blocat luni ţinerea unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU privind folosirea limbilor în Ucraina, solicitată de Rusia în ziua învestirii noului preşedinte ucrainean, Volodimir Zelenski, şi văzută ca o încercare vizând “să îl pună în dificultate”, relatează AFP, potrivit Agerpres.

Un vot de procedură contra reuniunii a fost sprijinit de şase ţări (Franţa, Marea Britanie, Germania, Polonia, Belgia şi Statele Unite). Pentru sesiune au votat cinci ţări (Rusia, China, Africa de Sud, Republica Dominicană şi Guineea Ecuatorială), iar alte patru s-au abţinut (Indonezia, Cote d’Ivoire, Peru şi Kuweit).

În cursul voturilor de procedură în Consiliul de Securitate, nu există drept de veto.

Într-o scrisoare de la sfârşitul săptămânii trecute, ambasadorul rus la ONU, Vasili Nebenzia, a cerut această sesiune de urgenţă aducând în discuţie o lege din Ucraina privind “folosirea limbii ucrainene ca limbă naţională”. Potrivit Moscovei, aceasta “încalcă direct spiritul şi litera” dispoziţiilor acordului de la Minsk (2015) aprobate de o rezoluţie a ONU.

Legea, care urmează să intre în vigoare la jumătatea lui iulie, a fost votată la 25 aprilie de parlamentul de la Kiev şi a fost denunţată imediat de Rusia. Printre altele, ea majorează procentul folosirii limbii ucrainene în mass-media.

Reuniunea a fost solicitată “fără preaviz” de Rusia, a criticat ambasadorul francez la ONU, François Delattre, explicând de ce Franţa a cerut ca aceasta să nu aibă loc. Ea urmăreşte “să îl pună în dificultate pe preşedintele” Zelenski, a acuzat el, susţinut în special de Germania, Polonia şi Statele Unite.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Donald Trump a amenințat Iranul cu anihilarea totală, pe Twitter: Dacă Iranul doreşte să se lupte, va fi sfârşitul oficial al Iranului. Nu mai ameninţaţi Statele Unite vreodată

Published

on

Președintele american Donald Trump a amenințat duminică Iranul cu anihilarea în cazul în care acest stat atacă interesele americane, informează AFP și Reuters, citate de Agerpres.

”Dacă Iranul doreşte să se lupte, va fi sfârşitul oficial al Iranului. Nu mai ameninţaţi Statele Unite vreodată”, a avertizat liderul de la Casa Albă într-o postare pe Twitter care stârnește îngrijorarea privind un potențial conflict între cele două state, într-o perioadă în care tensiunile din relația bilaterală au escaladat.


Săptămâna trecută, Departamentul de Stat al SUA a ordonat părăsirea Irakului de către ”angajaţii guvernamentali din personalul non-esenţial”, a anunţat ambasada SUA la Bagdad, la scurt timp după ce Comandamentul Central american a declarat că forţele SUA în Irak şi în Siria vecină au fost plasate în stare de alertă ridicată în urma unor ”ameninţări credibile” din partea forţelor iraniene în regiune.

Drept consecință, și armata germană și cea olandeză au anunțat că și-au suspendat până la noi ordine exercițiile de instruire militară în irak, pe fondul tensiunilor regionale în creștere și al riscurilor generate de această situație pe teritoriul irakian.

Statele Unite au trimis forţe militare suplimentare în Orientul Mijlociu, inclusiv un portavion, bombardiere B-52 şi rachete Patriot într-o demonstraţie de forţă împotriva a ceea ce înalţi responsabili de la Washington spun că ar fi ameninţări iraniene la adresa trupelor şi intereselor SUA în regiune.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Ucraina are oficial un nou președinte. Volodimir Zelenski a fost învestit în funcție: Dizolv astăzi Parlamentul și convoc alegeri anticipate

Published

on

Fostul actor de comedie, Volodimir Zelenski, a fost luni învestit în funcția de președinte al Ucrainei în cadrul unei ceremonii solemne care a avut loc în Rada Supremă (Parlamentul unicameral ucrainean), deschizând astfel o nouă eră pentru țara independentă de mai puțin de 30 de ani, care se confruntă cu un război și dificultăți econmice, anunță AFP, EFE și Unian, citate de Agerpres.

©www.president.gov.ua

La o lună după victoria zdrobitoare în faţa contracanditatului său, Petro Poroshenko, cel mai tânăr președinte ales al Ucrainei postsovietice, în vârstă de doar 41 de ani, a venit pe jos la sediul Parlamentului, salutând mulțimea de pe traseu.

©www.president.gov.ua

”Mă angajez, prin toate acţiunile mele, să apăr suveranitatea şi independenţa Ucrainei, să asigur bunăstarea Patriei şi a poporului ucrainean, să apăr drepturile şi libertăţile cetăţenilor, să respect Constituţia şi legile Ucrainei, să-mi îndeplinesc îndatoririle în interesul tuturor compatrioţilor mei, să ridic autoritatea Ucrainei în lume”, a declarat Volodimir Zelenski, cu o mână pe Constituţia acestei ţări independente din 1991.

©www.president.gov.ua

La ceremonie Zelenski a fost însoţit de soţia sa Elena şi de părinţi. Circa 50 de delegaţii oficiale din străinătate participă la ceremonia de inaugurare a noului preşedintelui ucrainean, delegaţia SUA fiind condusă de ministrul energiei, Rick Perry.

©www.president.gov.ua

Actorul și comedianul ucrainean, care și-a anunțat candidatura pentru funcția de președinte la 31 decembrie, fără a avea o experiță politică anterioară, a reușit să obțină un scor zdrobitor în cel de-al doilea tur de scrutin, care a avut loc la 21 aprilie, și anume 72.7% dintre voturi, comparativ cu 27.3%, procentele care au mers către contracandidatul său, Petro Poroșenko.

Ce urmează și care sunt provocările ce îl așteaptă pe noul președinte al Ucrainei?

Alegeri anticipate

Noul preşedinte al Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunţat luni în discursul său de învestitură dizolvarea Radei Supreme (parlamentul unicameral), care îi este în mare parte ostilă, convocând alegeri legislative anticipate fără să mai aştepte scrutinul prevăzut la termen în 27 octombrie, deşi nu a anunţat data noilor alegeri, informează Agerpres, care citează AFP și EFE.

©www.president.gov.ua

”Dizolv astăzi Rada Supremă de legislatura a opta”, a declarat el în faţa deputaţilor şi invitaţilor străini prezenţi în hemiciclu, în pofida incertitudinilor juridice persistând asupra capacităţii sale de a lansa acest proces foarte încadrat.

”Dragi deputaţi, voi aţi stabilit singuri ceremonia de învestitură luni, într-o zi lucrătoare. Văd în aceasta un plus. Înseamnă că astăzi nu vom sărbători. Vom lucra împreună. De aceea, vă rog foarte mult să adoptaţi o lege privind abolirea imunităţii parlamentare, o lege privind răspunderea penală pentru îmbogăţire ilegală şi multpătimitul Cod electoral, a cărui aprobare trenează de mult timp”, a declarat noul şef al statului ucrainean.

Formațiunea lui Zelenski nu este reprezentată în Radă, care este resposabilă pentru numirea prim-ministrului.

©www.president.gov.ua

Astfel, după numirea sa oficială în funcție, Zelenski a invitat guvernul să-și prezinte demisia în bloc. ”Guvernul nu ne rezolvă problemele, guvernul este problema noastră”, a spus noul preşedinte al Ucrainei, citându-l pe fostul preşedinte american Ronald Reagan. ”Puteţi lua o bucată de hârtie, un pix şi să eliberaţi locurile pentru cei care se vor gândi la generaţiile viitoare şi nu la alegerile următoare. Cred că oamenii vă vor aprecia!”, a spus Zelenski, adresându-se către miniştri.

La numai câteva minute după discursul său de învestitură, ministrul apărării ucrainean Stepan Poltorak şi-a prezentat demisia. Dar Zelenski a cerut de asemenea demisia procurorului general, Iuri Luţenko, şi a şefului SBU (Serviciul de Securitate al Ucrainei), Vasili Griţak, ambii fideli lui Petro Poroşenko, conform Rbc-Ukraina.

©www.president.gov.ua

Războiul din estul separatist

Dincolo de încercarea de a-și asigura sprijinul Parlamentului, de departe cea mai mare provocăre cu care se va confrunta noul lider de la Kiev este conflictul continuu cu forțele separatiste din estul Ucrainei, sprijinite de Rusia.

Zelenski moşteneşte un conflict care a produs aproape 13.000 de morţi în cinci ani şi care privează Ucraina de controlul asupra bazinului său minier şi industrial şi asupra unei părţi a frontierei sale cu Rusia.

De altfel, în discursul său de învestire, Zelenski a precizat că ”prima sa sarcină” este să se ajungă la o încetare a focului în estul Ucrainei. Prima noastră sarcină este să ajungem la o încetare a focului în Donbas”, bazin carbonifer controlat în parte de către separatişti, a spus el provocând o salvă de aplauze din partea deputaţilor.

”Dragi concetăţeni, toată viaţa mea am încercat să fac totul pentru ca ucrainenii să zâmbească (…) În următorii cinci ani, voi face tot ce pot pentru a vă împiedica să plângeţi”, a promis noul preşedinte ucrainean în finalul discursului său.

Afirmațiile sale vin în completarea celor din 21 aprilie, când, imediat după anunțarea rezultatelor alegerilor prezidențiale, Zelenski a promis va ”relansa” procesul de pace, după ce în campania electorală a lansat ideea de a implica și SUA sau Marea Britanie în negocierile cu Rusia, chestiune întărită de consilierul său pe probleme militare, Ivan Aparşin, care declara la 24 aprilie că ”nu l-aş sfătui pe preşedintele Ucrainei să se întâlnească de unul singur cu Putin”, ci în prezența reprezentanţilor Statelor Unite şi Marii Britanii.

Negocieri dure cu Fondul Monetar Internațional

Aproape de un colaps financiar, Ucraina a beneficiat în 2014 de un plan de ajutor din partea Occidentului, gestionat de Fondul Monetar Internaţional (FMI). Însă creditele au fost deblocate în tranşe mici, din cauza dificultăţii de a adopta anumite măsuri de austeritate sau pentru lupta împotriva corupţiei cerute în schimbul ajutorului. Aşteptată în următoarele două luni, livrarea viitoarei tranşe, de 1.3 miliarde de dolari, rămâne incertă, lăsând bugetul într-o situaţie precară.

În următorii trei ani, Ucraina va trebui să ramburseze peste 20 de miliarde de dolari, datorie publică. Rămâne de văzut dacă noul președinte, care a fost votat masiv de cetățeni, va încerca să convingă populația să accepte măsuri de austeritate.

Continue Reading
Advertisement
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending