Franța plănuiește o reuniune tripartită de coordonare cu Germania și Polonia în privința crizei de securitate generată de Rusia, a transmis joi Palatul Elysée, relatează DPA, preluat de Agerpres.
Biroul președintelui francez Emmanuel Macron a anunțat într-un comunicat că acesta și președintele polonez Andrzej Duda au discutat despre posibilitatea unei întâlniri tripartite între Polonia, Germania și Franța la Berlin, în zilele următoare, pentru a discuta despre situația din Ucraina.
Palatul Elysée a mai spus că Duda și-a oferit sprijinul pentru eforturile lui Macron de a detensiona tensiunile din Ucraina.
Atât Germania, cât şi Franţa au mediat în conflictul din estul Ucrainei mai mulţi ani, în așa-numitul format Normandia. Preşedintele francez Emmanuel Macron a vorbit deja de două ori la telefon cu omologul său rus Vladimir Putin în ultimele zile.
Alte convorbiri telefonice cu Putin şi de asemenea cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski sunt programate pentru joi seară.
Desfășurarea de trupe americane suplimentare în Europa de Est a dus la escaladarea tensiunilor în regiune, a declarat joi Kremlinul, după ce Washingtonul a anunțat că va trimite 3.000 de soldați suplimentari în Polonia și România.
Însă, ministrul francez de externe Jean-Yves Le Drian, aflat joi la București pentru a participa la runda de consultări (în format hibrid) pe tema situației îngrijorătoare de securitate din proximitatea Ucrainei și din regiunea Mării Negre a miniștrilor afacerilor externe ai statelor din Formatul București 9 (B9), susține că oferta de a trimite trupe în România ca parte a unor planuri mai ample ale NATO de a-și întări rândurile pe flancul estic nu au fost menite să provoace Rusia.
După întâlnirea cu miniștrii de externe din Europa de Est și din statele baltice, atât Le Drian, cât și omologul său român, Bogdan Aurescu, au declarat că Franța și NATO fac totul pentru a convinge Rusia să aleagă dialogul în locul escaladării.
De asemenea, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu ocazia unei vizite la Helsinki, a cerut Rusiei să revină pe calea „păcii și a dialogului”, altfel va avea de înfruntat sancțiuni din partea Occidentului, relatează France24.
„În cazul în care va mai avea loc o nouă agresiune militară împotriva Ucrainei, vor exista sancțiuni financiare și economice din partea noastră… Sperăm că acest lucru nu este necesar”, a declarat aceasta.
Șefa Comisiei a mai precizat că Uniunea Europeană lucrează la un răspuns comun la o scrisoare pe care multe dintre țările membre au primit-o de la Rusia la începutul acestei săptămâni, în care se cer garanții de securitate.
„Lucrăm la coordonarea răspunsului… Suntem uniți în Uniunea Europeană și, prin urmare, este clar că răspunsul va oglindi, va reflecta această unitate”, a declarat von der Leyen reporterilor.
La începutul acestei săptămâni, Rusia a scris NATO și membrilor Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, inclusiv Finlandei, solicitând garanții de securitate obligatorii din punct de vedere juridic.
Fostul gigant sovietic, care are o relație istorică tulbure cu Ucraina, a alimentat o insurgență în estul fostei republici sovietice care a ucis peste 13.000 de persoane din 2014. În acel an, Rusia a confiscat, de asemenea, Crimeea după răsturnarea unui guvern de la Kiev care se împotrivise eforturilor de a se apropia de Europa.
Aceasta a forțat Alianța Nord-Atlantică, condusă de SUA, și Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, formată din 57 de membri, să negocieze cu privire la securitatea regională prin masarea a aproximativ 100.000 de trupe în apropierea Ucrainei.
Moscova a negat că intenționează să invadeze Ucraina, susținând în schimb că masarea de trupe la granița cu Ucraina se datorează propriilor temeri de securitate.
De asemenea, Rusia dorește ca NATO să anuleze o promisiune din 2008 potrivit căreia Ucraina ar putea într-o zi să se alăture alianței militare.
Statele Unite și Alianța Nord-Atlantică au transmis pe 26 ianuarie propunerile de securitate drept răspuns la propunerile Rusiei, asupra cărora Moscova a cerut un răspuns din partea Vestului. Propunerile occidentale, prezentate succint de șeful diplomației SUA, Antony Blinken, și de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în conferințe de presă separate, subliniază că nu va exista nicio schimbare în politica uşilor deschise a Alianței, în timp ce aliații fac apel pentru ca Rusia şi NATO să-şi restabilească reciproc misiuni la Bruxelles şi Moscova şi să utilizeze pe deplin canalele militare de comunicare pentru a promova transparenţa şi reducerea riscurilor.
Astfel, Aliații au transmis Moscovei că identifică trei domenii principale în care există loc de progres: relațiile NATO-Rusia cu accent pe restabilirea canalelor de comunicare diplomatică și militară; securitatea europeană prin respectarea principiilor sale fundamentale, inclusiv situația din Ucraina și din jurul acesteia; și reducerea riscurilor, transparența și controlul armelor.
