Connect with us

U.E.

Germania explică reticența de a scoate Rusia în afara sistemului global de plăți interbancare SWIFT

Published

on

© Bundesregierung

Suspendarea Rusiei din sistemul global de plăți interbancare SWIFT ar fi dificil de organizat din punct de vedere tehnic și ar avea un impact masiv asupra tranzacțiilor pentru Germania și pentru întreprinderile germane din Rusia, a declarat un Steffen Hebestreit, purtător de cuvânt al guvernului german, informează DPA, preluat de Agerpres.

Hebestreit a menționat că Germania nu a fost singura țară care a avut rezerve cu privire la excluderea Rusiei din SWIFT, precizând că și Italia și Franța au avut unele.

Ministrul francez de finanțe, Bruno Le Maire, a spus că opţiunea scoaterii Rusiei din sistemul SWIFT rămâne deschisă, dar că o astfel de măsură ar fi una de ultim resort.

Oficialul german a adăugat că o serie de state s-au opus impunerii unor sancțiuni împotriva Rusiei legate de livrarea de petrol și gaze, precizând că Germania ar fi încântată dacă Elveția s-ar alătura sancțiunilor.

Sistemul SWIFT este o rețea globală folosită de aproape toate instituțiile financiare din întreaga lume pentru a transfera sume de bani între ele și este o piatră de temelie a sistemului internațional de plăți.

La sosirea la summit-ul de urgență al liderilor UE de joi, de la Bruxelles, cancelarul german Olaf Scholz a declarat că este important să se reacționeze la războiul Rusiei împotriva Ucrainei prin impunerea de „sancțiuni suplimentare necesare”. Cu toate acestea, când a fost întrebat dacă aceste sancțiuni ar trebui să implice interdicția Rusiei de a utiliza SWIFT, el a indicat că este împotriva unui astfel de pas.

„Din punct de vedere al unității și al determinării, este foarte important să decidem asupra măsurilor care au fost pregătite acum în ultimele săptămâni și să rezervăm orice altceva pentru o situație în care va fi necesar să facem și alte lucruri”, a spus Scholz, evitând totodată să menționeze numele SWIFT. El nu a detaliat ce fel de situație ar putea face necesară luarea de măsuri suplimentare.

La rândul său, la sosirea la summit, premierul olandez Mark Rutte a recunoscut că o interdicție asupra SWIFT este „sensibilă” pentru unele țări din UE „pentru că ar avea un impact enorm și asupra noastră”.

Președintele american Joe Biden a indicat, de asemenea, joi, că UE a avut rezerve cu privire la includerea sistemului de plăți în cadrul sancțiunilor occidentale comune.

„Este întotdeauna o opțiune, dar în acest moment nu este poziția pe care restul Europei dorește să o adopte”, a declarat Biden.

Marea Britanie dorește ca Rusia să fie deconectată de la sistemul global de plăți interbancare SWIFT și va depune eforturi în continuare ”pe cale diplomatică” pentru a încerca să îi convingă pe partenerii săi reticenți să adopte o astfel de măsură, a anunțat vineri ministrul britanic al apărării, Ben Wallace, reiterând poziția exprimată deja cu o zi în urmă de premierul Boris Johnson.

Boris Johnson le-a comunicat joi, liderilor din G7,  că dorește ca Rusia să fie blocată de la accesarea sistemului SWIFT. Potrivit Guvernului britanic, premierul a subliniat că „inacțiunea sau lipsa de reacție a Occidentului ar avea consecințe de neconceput.”

În orice caz, un purtător de cuvânt din Downing Street a declarat că este esențial ca orice măsuri privind SWIFT să fie coordonate între Marea Britanie, SUA și UE.

Liderii statelor membre UE, întruniți joi într-o reuniune de urgență, au convenit „asupra unor măsuri restrictive suplimentare care vor impune Rusiei sancțiuni masive și severe” ca urmare a „agresiunii militare neprovocate și nejustificate împotriva Ucrainei”.

Sancțiunile agreate de Consiliul European vor acoperi sectoarele financiar, energetic, al transporturilor, bunurile cu dublă utilizare, precum și controlul și finanțarea exporturilor, politica de vize, listările adiționale ale unor persoane și entități, precum și noi criterii de listare. Consiliul Uniunii Europene urmează să adopte, fără întârziere, propunerile pregătite de Comisia Europeană și de Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene. Liderii europeni au solicitat pregătirea și adoptarea de urgență a unui pachet suplimentar de sancțiuni individuale și economice, care va include, de asemenea, și Belarus.

Citiți și UE este pregătită să „plătească un preț economic” pentru impunerea sancțiunilor împotriva Rusiei. Miniștrii europeni de finanțe, gata să le implementeze cu celeritate

Miniștrii de finanțe din Uniunea Europeană sunt pregătiți să pună în aplicare cu celeritate aceste „sancțiuni financiare și economice”, care „vor dura atât timp cât va fi necesar și vor fi completate de decizii suplimentare”, este specificat într-un comunicat de vineri al Consiliului Uniunii Europene.

În egală măsură, aceștia au solicitat „Comisiei Europene și Băncii Centrale Europene să evalueze consecințele reducerii în continuare a accesului instituțiilor rusești la sistemul financiar. Toate opțiunile sunt pe masă”, mai arată sursa mai sus citată.

Ei au dat asigurări că „unitatea țărilor europene și forța economiei UE” vor permite o atenuare a impactului crizei, anunțând că vor lua „măsurile adecvate pentru a limita consecințele asupra cetățenilor și întreprinderilor noastre.”

„Am discutat despre consecințele economice ale acestei crize geopolitice, în special asupra sectorului energetic. Ne-am angajat să accelerăm agenda inițiată în ultimele luni pentru a ne consolida independența economică și pentru a spori creșterea durabilă și rezilientă”, afirmă miniștrii de finanțe din UE.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

SCHENGEN

Bogdan Aurescu, convorbire telefonică cu omologul slovac: Slovacia, între cele 21 de state Schengen care și-au reconfirmat sprijinul pentru aderarea României

Published

on

© MAE

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a avut luni o convorbire telefonică cu ministrul afacerilor externe al Republicii Slovace, Rastislav Káčer, cu accent pe procesul de aderare al României la spațiul Schengen, precum și privind stadiul relațiilor bilaterale și o serie de teme de actualitate aflate pe agenda europeană, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a transmis aprecierea deosebită pentru sprijinul constant al Republicii Slovace pentru aderarea României la spațiul Schengen și a prezentat demersurile desfășurate pe plan diplomatic de către România de la începutul anului în vederea atingerii obiectivului de aderare la spațiul Schengen, în dialogul cu partea austriacă, cu președinția suedeză a Consiliului UE și cu omologii din majoritatea statelor membre – până în prezent ministrul român de externe având discuții cu miniștri de externe/afaceri europene și respectiv primind mesaje din partea acestora prin care a fost reconfirmat sprijinul activ din partea a 21 de state membre UE și totodată ale spațiului Schengen.

Ministrul Rastislav Káčer a reiterat susținerea fermă și pe deplin solidară a Republicii Slovace pentru aderarea României la spațiul Schengen și a asigurat că partea română poate să conteze pe întreaga disponibilitate a țării sale, inclusiv printr-un dialog constant și activ cu ceilalți parteneri europeni pe acest subiect.

Discuția celor doi miniștri a reconfirmat şi substanţa relaţiei bilaterale pe toate dimensiunile sale, bazate pe abordările şi interesele convergente în plan regional şi european, precum şi pe afinităţile culturale şi istorice care unesc cele două state. Astfel, ministrul Bogdan Aurescu a evidențiat consistența și intensitatea dialogului bilateral, dar și dinamica pozitivă a schimburilor comerciale bilaterale, exporturile românești pe piața slovacă înregistrând o creștere de peste 20% față de perioada similară a anului precedent.

Totodată, șeful diplomației române a evocat rolul pozitiv jucat de minoritatea slovacă din România și de comunitatea românească din Slovacia în consolidarea relaţiei bilaterale.

Cei doi demnitari au agreat aprofundarea consultărilor în cadrul unei vizite a ministrului român de externe la Bratislava. Ministrul Bogdan Aurescu a reiterat și invitația adresată omologului slovac de a efectua o vizită în România, care să includă și vizitarea minorității slovace din țara noastră, aceasta fiind acceptată cu plăcere de către oficialul slovac.

În aceeași zi, ministrul Bogdan Aurescu a avut o convorbire telefonică cu ministrul afacerilor externe și europene al Marelui Ducat al Luxemburgului, Jean Asselborn, pe tema procesului de aderare a României la spațiul Schengen, șeful diplomației luxemburgheze reafirmând sprijinul solid pentru aderarea României la Schengen

Șeful diplomației române a avut la acest început de an o serie de convorbiri și întrevederi bilaterale care au reconfirmat faptul că România poate conta pe implicarea constructivă și activă a partenerilor din UE pentru susținerea activă a obiectivului legitim al României privind aderarea la spațiul Schengen: cu ministrul afacerilor externe al Suediei, cu ministrul pentru afaceri externe, Uniunea Europeană și cooperare al Spaniei, cu ministrul afacerilor externe al Danemarcei, cu ministrul afacerilor externe al Portugaliei, cu ministrul afacerilor externe al Poloniei, cu ministrul afacerilor externe al Cehiei, cu ministrul afacerilor externe al Sloveniei, cu ministrul afacerilor externe al Slovaciei, cu miniștrii afacerilor externe ai LituanieiLetoniei și Estoniei cu ministrul afacerilor externe al Maltei, precum și primirea la București a ministrului afacerilor europene și proprietății de stat al Finlandei, respectiv participarea la evenimentul de lansare a Președinției suedeze a Consiliului Uniunii Europene.

De asemenea, la prima reuniune din acest an a miniștrilor de externe din UE, Bogdan Aurescu s-a întâlnit cu omologii săi din ItaliaBelgiaCroațiaGermaniaPolonia și Olanda. Mai mult, ministrul român de externe i-a găzduit în România pe omologii săi din Franța și din Olanda, alături de care a semnat o declarația comună trilaterală privind politica externă și securitatea, în care miniștrii de externe olandez și francez afirmă că așteaptă cu nerăbdare aderarea României la Schengen.

În egală măsură, Aurescu s-a întâlnit în marja Forumului Economic Mondial de la Davos cu omologul său austriac, Alexander Schallenberg, căruia i-a propus un plan de lucru pentru a debloca aderarea la Schengen

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană intenționează să ofere Macedoniei de Nord un împrumut de 100 milioane de euro pentru stabilitatea financiară a țării în contextul războiului din Ucraina

Published

on

© European Union, 2022

Comisia Europeană a propus, luni, acordarea unei asistențe macrofinanciare (AMF) în valoare de până la 100 milioane de euro pentru Macedonia de Nord, care ar contribui la acoperirea nevoilor de finanțare ale țării în 2023 și 2024, sprijinind atât sustenabilitatea fiscală, cât și reformele structurale, se arată într-un comunicat.

Prin această propunere, Comisia este alături de Macedonia de Nord în vremuri dificile, deoarece, în urma războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, balanța externă a țării s-a deteriorat rapid din cauza dependenței sale ridicate de importurile de combustibil și energie electrică. De asemenea, Macedonia de Nord se confruntă cu nevoi mari de rambursare a datoriei externe în 2023, în contextul unor condiții de finanțare dificile.

Suntem alături de Macedonia de Nord în aceste vremuri dificile. Astăzi, propunem acordarea unei asistențe macrofinanciare de până la 100 de milioane de euro pentru a sprijini economia țării, contribuind la acoperirea nevoilor sale de finanțare pentru următorii doi ani”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Propunerea de astăzi însoțește un program de sprijin pe 24 de luni încheiat cu Fondul Monetar Internațional (FMI), în valoare de până la 530 milioane de euro.

Asistența ar urma să vină sub formă de împrumuturi, care vor fi plătite în două tranșe. Aceste două plăți ar fi condiționate de punerea în aplicare a unor măsuri de politică care trebuie convenite între Macedonia de Nord și UE într-un memorandum de înțelegere.

Potrivit Comisiei, Memorandumul de înțelegere se va axa probabil pe reformele politice în domeniile guvernanței fiscale, politicii fiscale, gestionării investițiilor publice, parteneriatelor public-privat, mediului de afaceri, transparenței ajutoarelor de stat, eficienței energetice, reformei sistemului judiciar și luptei împotriva corupției. Plățile vor fi, de asemenea, condiționate de un bilanț pozitiv în ceea ce privește punerea în aplicare a programului FMI. Aceste reforme vor sprijini Macedonia de Nord pe drumul său către aderarea la UE.

În perioada următoare, Parlamentul European și Consiliul trebuie să examineze și să adopte prezenta propunere de acordare de asistență macrofinanciară Macedoniei de Nord. Odată adoptată, propunerea va intra în vigoare și vor putea urma plățile, cu condiția îndeplinirii condițiilor de politică antemenționate.

Continue Reading

U.E.

Grecia consideră că UE ar trebui să fie ”francă şi deschisă” și să recunoască faptul că ”gardurile funcţionează” în protejarea frontierelor externe

Published

on

© European Union, 2023

Ministrul grec pentru afaceri europene, Miltiadis Varvitsiotis, a solicitat luni finanțarea, de la bugetul Uniunii Europene, a construirii gardurilor de la frontierele externe, motivând că barierele fizice au redus sosirile de migranți în Europa, anunță DPA, citat de Agerpres.

Varvitsiotis a spus că Uniunea Europeană ar trebui să fie ”francă şi deschisă” şi să recunoască faptul că ”gardurile funcţionează şi ele nu ar trebui să fie condamnate de Comisia Europeană”.

La rândul său, ministrul german pentru afaceri europene Anna Lührmann a afirmat că ţara sa ”nu crede în propunerile” respective, în timp ce omologul său sloven Andrej Stancik a spus că trebuie făcut mai mult pentru a proteja graniţele blocului european.

Potrivit secretarului de stat francez pentru afaceri europene Laurence Boone, ”banii UE există şi pentru a ajuta la protecţia frontierelor externe”.

Miniștrii afacerilor europene din UE abordează la Bruxelles problema controversată a creșterii numărului de solicitanți de azil și de migranți ilegali care ajung în Europa, înaintea unei reuniuni extraordinare a șefilor de stat sau de guvern, ce va avea loc în această săptămână.

În luna octombrie a anului 2021, 2 ţări membre ale UE, printre care Austria, Polonia şi Ungaria, i-au cerut Comisiei Europene să finanţeze construirea de bariere fizice de la bugetul UE, însă executivul comunitar a respins proiectul, reiterând recent, prin comisarul său pentru afaceri interne, Ylva Johansson, că nu este soluția potrivită.

Tema a fost readusă în lumina reflectoarelor de cancelarul austriac, Karl Nehammer, care a respins acceptarea României și Bulgariei în Schengen folosind acest argument, al reformării acestui spațiu înainte de extindere, în contextul unui număr crescut de migranți ilegali care ajung în Uniunea Europeană.

Aflat recent într-o vizită în Bulgaria, oficialul de la Viena a dat asigurări că va depune eforturi pentru a convinge Uniunea Europeană că Sofia merită să primească asistență în valoare de două miliarde de euro, destinată consolidării securității la frontiera cu Turcia.

Continue Reading

Facebook

MAREA BRITANIE25 mins ago

Cutremure în Turcia: SUA sunt gata să ofere ”orice fel de asistență necesară”. Marea Britanie, Grecia și Israel trimit echipe de salvare și ajutor umanitar

SCHENGEN1 hour ago

Bogdan Aurescu, convorbire telefonică cu omologul slovac: Slovacia, între cele 21 de state Schengen care și-au reconfirmat sprijinul pentru aderarea României

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Comisia Europeană intenționează să ofere Macedoniei de Nord un împrumut de 100 milioane de euro pentru stabilitatea financiară a țării în contextul războiului din Ucraina

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Papa Francisc își exprimă ”profunda întristare” pentru ”enormele pierderi de vieți omenești” cauzate de cutremurele din Turcia

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Turcia mulțumește României pentru echipele de salvare trimise după seismele devastatoare: “Nu vom uita niciodată ajutorul vostru prețios”

U.E.2 hours ago

Grecia consideră că UE ar trebui să fie ”francă şi deschisă” și să recunoască faptul că ”gardurile funcţionează” în protejarea frontierelor externe

ROMÂNIA2 hours ago

Raed Arafat: Echipa de salvare RO-USAR care va pleca în Turcia este autorizată de ONU și va fi însoțită de trei avioane militare ale Forțelor Aeriene Române

NATO3 hours ago

Turcia cere ajutorul NATO după cutremurele devastatoare soldate cu cel puțin 1300 de morți

INDIA3 hours ago

UE și India își consolidează relația de parteneri strategici prin înființarea unui nou Consiliu pentru comerț și tehnologie care va stimula inovarea și va plasa oamenii în centrul acțiunilor

NATO4 hours ago

Luxemburgul susține pe deplin aderarea României la spațiul Schengen și va disloca un contingent militar în grupul de luptă al NATO din România

ROMÂNIA2 hours ago

Raed Arafat: Echipa de salvare RO-USAR care va pleca în Turcia este autorizată de ONU și va fi însoțită de trei avioane militare ale Forțelor Aeriene Române

ROMÂNIA21 hours ago

Nicolae Ciucă a invitat companiile egiptene să contribuie la dezvoltarea cooperării economice bilaterale avansate în sectorul digital, al infrastructurii, energiei sau agriculturii

ROMÂNIA1 day ago

Nicolae Ciucă și Abdel Fattah el-Sisi au convenit să dezvolte cooperarea dintre România și Egipt la nivel politic și tehnic

U.E.2 days ago

Cancelarul german apără planul UE de relaxare a normelor privind ajutoarele de stat, încercând să risipească îngrijorările premierului italian, care a avertizat că riscă să distorsioneze piața unică a UE

ENERGIE4 days ago

De la Baku, Klaus Iohannis afirmă că “România și Azerbaidjan vor dezvolta legătura dintre Europa și Caucazul de Sud”. Romgaz și Socar semnează un nou acord de livrare de gaze azere în România

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Ucraina: UE și partenerii din Comunitatea Energetică Europeană vor aloca 150 milioane de euro pentru achiziționarea de echipamente energetice esențiale

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Pentru a marca un an de la invadarea Ucrainei, UE va pune în aplicare cel de-al 10-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei până la 24 februarie

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Comisia Europeană prezintă Planul Industrial pentru Pactul Verde. Ursula von der Leyen: Europa este hotărâtă să conducă revoluția tehnologiilor curate

REPUBLICA MOLDOVA6 days ago

De la Chișinău, premierul danez anunță că ”noi, în cadrul UE, suntem hotărâți să creştem asistenţa macrofinanciară pentru Republica Moldova”

NATO1 week ago

Ungaria se alătură Cehiei și Poloniei în misiunile de protejare a spațiului aerian al Slovaciei

Team2Share

Trending