Guvernul cancelarului german Friedrich Merz a respins apelul președintelui francez Emmanuel Macron pentru un mecanism comun de împrumut, lansat marți înaintea summitului liderilor europeni de la castelul Alden Biesen, consacrat impulsionării competitivității și a pieței unice.
Într-un interviu acordat pentru șase publicații europene și publicat marți, Macron a îndemnat Europa să lanseze un plan de noi împrumuturi comune, sau euro-obligațiuni, pentru a stimula investițiile în sectoare strategice, prezentând inițiativa drept o necesitate economică dacă continentul vrea să țină pasul cu Statele Unite și China.
Potrivit lui Macron, Europa se confruntă cu o „stare de urgență geopolitică și geoeconomică”. Dacă continentul nu investește în economia sa și nu elimină mai rapid barierele din calea creșterii economice, va fi „măturat” de tehnologia din America și de importurile din China.
Macron, al cărui al doilea mandat se încheie în primăvara anului 2027, și-a reînnoit apelul ca UE să recurgă la un nivel mai ridicat de împrumuturi comune pentru a ajuta blocul celor 27 de state să investească la scară largă și să conteste hegemonia dolarului american. UE a utilizat datoria comună în 2020 pentru a relansa economia europeană după pandemia de COVID-19, însă încercările Franței de a face permanente astfel de instrumente s-au lovit de o opoziție fermă din partea Germaniei și a altor state membre nordice mai prudente din punct de vedere fiscal.
Berlinul a respins ferm propunerea la doar câteva ore după publicarea interviului, marcând cel mai recent episod dintr-o serie de dispute între Macron și Merz, care au vizat subiecte de la comerț până la modul de gestionare a relației cu președintele american Donald Trump.
„Aștept cu nerăbdare summitul Consiliului UE: trebuie să discutăm despre competitivitatea noastră. Investițiile trebuie să provină dintr-un buget reformat. Două treimi din buget sunt cheltuite pentru consum – acest lucru trebuie să se schimbe în favoarea apărării și competitivității”, a scris, tot marți, cancelarul german Friedrich Merz, pe contul său de X.
Un limbaj mai puțin diplomatic a venit însă pe surse din partea unui oficial din Cancelaria federală de la Berlin.
„Credem că, având în vedere agenda (n.r. – summitului) acest subiect distrage puțin atenția de la miza reală, și anume faptul că avem o problemă de productivitate”, a declarat marți un oficial de rang înalt al guvernului german, apropiat de cancelarul Merz, care a solicitat să fie citat în condiții de anonimat pentru Politico Europe.
„Este adevărat că avem nevoie de mai multe investiții. Dar, sincer, acest lucru ar trebui abordat în contextul Cadrului Financiar Multianual”, a adăugat el, referindu-se la bugetul UE pentru perioada 2028–2034, aflat în prezent în negociere.
Respingerea de către Berlin a propunerii lui Macron are loc înaintea unei reuniuni informale a liderilor UE axată pe competitivitate, organizată joi la un castel din Belgia, la 30 de kilometri de Maastricht, orașul olandez unde a fost semnat Tratatul prin care Comunitățile Europene deveneau Uniunea Europeană, în 1991. Deși nu se așteaptă ca cei 27 de lideri ai statelor membre să aprobe rezultate concrete, obiectivul este identificarea principalelor priorități pentru summitul Consiliului European de primăvară din luna martie, care va avea loc la Bruxelles.
În perspectiva acestor reuniuni, Berlinul promovează trei obiective-cheie: aprofundarea pieței unice, încheierea unui număr mai mare de acorduri comerciale, mai rapide, și reducerea birocrației, a mai precizat oficialul.
Uniunea Europeană trebuie să pună în aplicare un pachet ambițios de reforme care să vizeze mobilitatea forței de muncă, piețele de capital și simplificarea birocrației până la sfârșitul anului 2026, se arată și într-un document susținut de guvernele Germaniei, Italiei și Belgiei și supus dezbaterii între capitalele UE, citat tot de Politico Europe. De asemenea, un document de orientare pe care Germania l-a trimis statelor membre înainte de summitul din Alden Biesen arată că țările UE vor putea avansa cu integrarea economiilor naționale și facilitarea circulației mărfurilor și a lucrătorilor numai dacă acest lucru nu va însemna mai multe sarcini birocratice pentru industrie.
Summitul este programat să se desfășoare pe parcursul a două sesiuni, una consacrată contextului geoeconomic mondial și alta strategiei internă a UE. La prima sesiune liderii celor 27 de state membre vor fi acompaniați de Mario Draghi, fost președinte al Băncii Centrale Europene, ex-premier italian și autorul faimosului raport privind competitivitatea europeană, document transformat într-un fel de doctrină în birourile de la Bruxelles. La cea de-a doua sesiune va fi prezent fostul premier italian Enrico Letta, cel care a redactat în urmă cu doi ani un raport privind valorificarea potențialului pieței unice.
Summitul informal al celor 27 de șefi de stat sau de guvern are și o miză simbolică grație locului unde se va desfășura, în apropierea celor două orașe simbol pentru unitatea europeană – Maastricht și Aachen, dar și a apelurilor politice pe care autorii celor două rapoarte privind competitivitatea și piața unică le-au transmis liderilor – Mario Draghi propunând doctrina unui „federalism pragmatic” pentru a salva proiectul european prin „coaliții ale celor dispuși să acționeze”, iar Enrico Letta cerând integrarea energiei, finanțelor și telecomunicațiilor în piața UE pentru a nu ajunge „o colonie a SUA sau a Chinei”.
