U.E.
“Anul 2028, noul 1992 pentru piața unică”: Enrico Letta cere integrarea energiei, finanțelor și telecom în piața UE pentru a nu ajunge “o colonie a SUA sau a Chinei”
Published
2 months agoon

Anul 2028 ar putea fi noul 1992 pentru piața unică a Uniunii Europene, este de părere fostul premier italian Enrico Letta, actualmente președinte al Institutului Jacques Delors de la Bruxelles.
Autor al unui raport solicitat de Consiliul European în aprilie 2024 privind viitorul pieței unice, Letta face o paralelă între momentul instituirii pieței unice a Uniunii Europene, prin Tratatul de la Maastricht din 1992, și anul 2028 ca termen pentru finalizarea integrării piețelor naționale în piața unică europeană.
“Trebuie să integrăm piața UE pentru energie, finanțe și telecomunicații și, în cele din urmă, să depășim fragmentarea, altfel vom ajunge o colonie a SUA în domeniul finanțelor și al tehnologiei sau o colonie a Chinei în domeniul industriei“, a afirmat Letta, într-un interviu pentru publicația franceză Le Point.
Oui! #2028 peut être le nouveau 1992 pour le Marché Intérieur🇪🇺. Il faut intégrer le Marché🇪🇺 de l’énergie, de la finance et des télécom et battre finalement la fragmentation sinon on va être une colonie🇺🇸 pour finance et tech ou une colonie🇨🇳 pour l’industrie. @DelorsInstitute https://t.co/bGkUBZ8T1q
— Enrico Letta (@EnricoLetta) September 22, 2025
Potrivit fostului prim-ministru al Italiei, Europa înregistrează un decalaj periculos față de Statele Unite și China în sectoare strategice precum telecomunicațiile, energia și serviciile financiare.
Enrico Letta este de părere că în aceste sectoare strategice fragmentarea europeană joacă în favoarea Wall Street-ului și a giganților americani.
El pledează pentru o schimbare radicală, respectiv finalizarea integrării înainte de 2028, crearea de „Airbus” în toate sectoarele și instituirea unei „a cincea libertăți” în domeniul inovației.
Având în vedere amenințările lui Trump și presiunea Rusiei, urgența nu a fost niciodată atât de mare. „Acum sau niciodată”, avertizează el.
Cuvintele grave accentuate de Enrico Letta reprezintă un ecou al unor avertismente similare ale unui succesor de-al său, Mario Draghi.
Uniunea Europeană rămâne tot mai mult în urma rivalilor globali în ceea ce privește creșterea economică, iar guvernele nu reușesc să înțeleagă urgența de a acționa, a declarat recent Mario Draghi, fost președinte al Băncii Centrale Europene și prim-ministru al Italiei, cu prilejul unui eveniment în care a fost marcat un an de la raportul-fanion privind competitivitatea europeană și care îi poartă numele, documentul devenind în instituțiile UE un fel de “doctrina Draghi“.
„A continua ca de obicei înseamnă să ne resemnăm cu faptul că rămânem în urmă. O cale diferită cere o nouă viteză, o altă amploare și intensitate. Înseamnă să acționăm împreună, nu să ne fragmentăm eforturile”, le-a spus Draghi oficialilor europeni.
Noile ieșiri publice ale lui Draghi și Letta vin după discursul privind Starea Uniunii din 2025, în care președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a prezentat următoarea etapă pentru consolidarea competitivității Europei, inclusiv investiții în tehnologii digitale și curate, noi măsuri pentru reducerea costurilor pentru afaceri și finalizarea uniunii economisirii și investițiilor, o foaie de parcurs a pieței unice până în 2028, care să acopere capitalul, serviciile, energia, telecomunicațiile, „al 28-lea regim” și o nouă „a cincea libertate” pentru cunoaștere și inovare și noi inițiative în inteligența artificială, tehnologia cuantică, baterii și tehnologii curate.
Raportul întocmit de Mario Draghi privind competitivitatea europeană a fost, anul trecut, al doilea în mai puțin de jumătate de an redactat de un fost premier italian pentru instituțiile UE, după ce Enrico Letta a prezentat în luna aprilie 2024 un raport consacrat viitorului pieței unice.
Documentul de 147 de pagini s-a aflat pe masa celor 27 de lideri europeni pentru a-i inspira în pregătirea viitoarei agende strategice a UE 2024-2029, adoptată în iunie 2024. Raportul Letta propune, între altele, reguli pentru unificarea și integrarea industriilor telecomunicațiilor, a energiei și a piețelor financiare, un nou cod european pentru întreprinderi, cu o foaie de parcurs pentru realizarea de progrese în fiecare sector până în 2029, și cea de-a 5-a libertate a pieței unice, consacrată inovării. Ca urmare a acelui raport, țările UE au solicitat Comisiei Europene o nouă strategie cuprinzătoare pentru piața unică până în iunie 2025, subliniind că piața unică este încă fragmentată, iar marii actori își impun propriile reguli.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

You may like

PPC a inaugurat un parc fotovoltaic în Călugăreni care va acoperi nevoile a 48.500 de gospodării și va preveni 116.00 tone de emisii de dioxid de carbon

În fața războaielor și a presiunilor economice, unitatea europeană trebuie să fie o forță reală, nu doar un slogan, subliniază vicepreședintele PE, Victor Negrescu

UE impune de anul viitor taxe vamale coletelor mici, într-o lovitură pentru platformele online din China. România susține inițiativa, considerând-o „esențială”

Comisia Europeană se alătură Franței și dorește să accelereze adoptarea taxelor vamale pentru coletele extracomunitare sub 150 de euro

SUA nu mai au multe opțiuni pentru a sancționa Rusia, transmite Marco Rubio

Summitul pentru Guvernanță Digitală 2025, organizat de Edge Institute, va avea loc pe 25 noiembrie, sub Înaltul Patronaj al Președintelui României
U.E.
Bugetul UE pentru 2026 prioritizează coeziunea și mediul. Securitatea și apărarea, la fundul sacului
Published
10 hours agoon
November 15, 2025
Uniunea Europeană va avea în 2026 un buget de 192,8 miliarde euro în angajamente și 190,1 miliarde euro în plăți, după ce Consiliul UE și Parlamentul European au ajuns la un acord interinstituțional privind finanțele pentru anul viitor. Documentul va sprijini principalele priorități ale Uniunii: consolidarea competitivității, întărirea capacității de apărare, gestionarea fluxurilor migratorii și acordarea de asistență umanitară.
Bugetul menține totodată un nivel important de flexibilitate: 715,7 milioane euro rămân disponibile sub plafoanele financiare ale actualului cadru financiar multianual (2021–2027), pentru ca UE să poată reacționa rapid la situații neprevăzute sau crize.
Negociatorul-șef al Consiliului pentru bugetul 2026, ministrul danez de finanțe Nicolai Wammen, a subliniat că acordul confirmă capacitatea UE de a-și urmări prioritățile strategice:
„Acordul de astăzi arată că Europa poate livra, chiar și în vremuri dificile. Bugetul UE pentru 2026 ne va permite să acționăm în direcția priorităților noastre comune – securitate, competitivitate și controlul frontierelor – asigurând în același timp capacitatea Uniunii de a răspunde rapid și eficient la nevoi și crize neprevăzute”, a declarat oficialul danez, în numele președinției Consiliului.
Bugetul pe 2026 continuă să finanțeze următoarele domenii esențiale (mld. € în angajamente):
- Piață unică, inovare și digital: 22,1 mld. €
- Coeziune, reziliență și valori europene: 71,6 mld. €
- Resurse naturale și mediu: 56,5 mld. €
- Migrație și managementul frontierelor: 5 mld. €
- Securitate și apărare: 2,8 mld. €
- Vecinătate și politica externă: 15,6 mld. €
- Administrație publică europeană: 13,3 mld. €
Bugetul este completat de fondurile rămase din NextGenerationEU, programul creat pentru redresarea post-pandemie.
Bugetul pentru 2026 este al șaselea din cadrul financiar multianual 2021–2027 și pregătește terenul pentru un an marcat de provocări de securitate, presiuni asupra frontierelor și nevoia de a menține competitivitatea economică a Europei.
Acordul va fi supus aprobării formale a Parlamentului European și a Consiliului în următoarele 14 zile. Consiliul urmează să îl adopte oficial pe 24 noiembrie, cu majoritate calificată.
U.E.
UE majorează cu 25 milioane de euro sprijinul pentru Vecinătatea Estică în 2026, pentru a compensa retragerea finanțării americane pentru societatea civilă din regiune, inclusiv din R. Moldova
Published
12 hours agoon
November 15, 2025
Uniunea Europeană va suplimenta cu 25 de milioane de euro fondurile dedicate Vecinătății Estice, inclusiv Republicii Moldova, în cadrul bugetului UE pentru anul 2026. Decizia vine după ce Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene au ajuns la un acord final asupra proiectului de buget, transmite MOLDPRES, preluat de Agerpres.
Eurodeputatul român Siegfried Mureșan a explicat că această creștere a alocărilor este menită să acopere parțial golul lăsat de retragerea sprijinului financiar din partea Statelor Unite ale Americii pentru organizațiile societății civile din regiune.
„Acordul include amendamentul pe care l-am co-semnat la Bugetul Uniunii Europene pentru 2026, prin care solicităm o majorare cu 25 de milioane de euro a fondurilor destinate Vecinătății Estice, inclusiv Republicii Moldova. În contextul retragerii sprijinului american, considerăm că este responsabilitatea UE să sprijine organizațiile neguvernamentale independente, astfel încât acestea să își poată continua activitatea. Societatea civilă are un rol esențial în consolidarea democrației în statele din vecinătatea noastră, în special în țările candidate, precum Republica Moldova, care se confruntă cu presiuni și agresiuni antidemocratice din partea Federației Ruse”, a declarat Siegfried Mureșan.
Inițiativa de creștere a bugetului pentru Vecinătatea Estică a pornit din Parlamentul European, unde amendamentul a fost aprobat în plen pe 22 octombrie 2025. Bugetul UE pentru 2026 va fi votat în sesiunea plenară din noiembrie.
EUROPARLAMENTARI ROMÂNI
Acord la Bruxelles asupra bugetului UE pentru 2026. Victor Negrescu: România își consolidează rolul în arhitectura europeană de securitate cibernetică
Published
17 hours agoon
November 15, 2025
Negociatorii Parlamentului European, ai Consiliului și ai Comisiei Europene au ajuns la un acord privind bugetul UE pentru 2026, după zile de discuții tehnice și ore prelungite de negocieri la Bruxelles. Eurodeputatul Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European și membru al echipei de negociere, a anunțat sâmbătă dimineață că rezultatul reflectă „un angajament real pentru o Europă mai puternică, mai sigură și mai pregătită pentru provocările viitorului”.
Negrescu a subliniat că acest buget „nu este doar un set de cifre”, ci un document care investește direct în domenii cu impact asupra vieții cotidiene a europenilor.
„Ca membru al echipei de negociere a Parlamentului European m-am luptat pentru prioritățile care ating direct viața oamenilor: educație, mobilitate, energie, cultură, cercetare, sprijin pentru IMM-uri, protecție civilă, siguranță și apărare, dar și valori democratice solide”, a transmis eurodeputatul.
Negocierea a avut loc într-un climat politic dificil, însă, potrivit lui Negrescu, rezultatul arată că „atunci când există voință, se pot obține rezultate concrete pentru Europa, pentru România și pentru fiecare cetățean”.
Eurodeputatul a detaliat și o serie de creșteri bugetare obținute în negocieri, inclusiv amendamente pe care le-a susținut activ alături de grupul social-democrat:
Investiții în infrastructură și energie
- +8,5 milioane € pentru Connecting Europe Facility – Transport
- +15 milioane € pentru Connecting Europe Facility – Energie
Educație, competențe și cultură
- +3 milioane € pentru Erasmus+, pentru mai multe burse și mobilități
- +1 milion € pentru programul Creative Europe
- +1 milion € pentru programul CERV – Cetățeni, Egalitate, Drepturi și Valori
Economia europeană și IMM-uri
- +2 milioane € pentru Single Market Programme, dedicate sprijinirii întreprinderilor mici și mijlocii
Protecție civilă și dialog social
- +1,5 milioane € pentru organizațiile lucrătorilor
- +10 milioane € pentru Mecanismul de protecție civilă al UE
Securitate și vecinătate estică
- +10 milioane € pentru mobilitatea militară
- +25 milioane € pentru Parteneriatul Estic și Republica Moldova
Cercetare și securitate cibernetică
- +20 milioane € pentru programul Horizon Europe
- Consolidarea Centrului european de competențe în domeniul securității cibernetice (ECCC) de la București — un pas important pentru rolul României în arhitectura digitală europeană.
Eurodeputatul a subliniat că acordul bugetar demonstrează „că, indiferent de diferențele dintre instituții, putem construi compromisuri solide atunci când interesul cetățenilor este pe primul loc”. Potrivit acestuia, bugetul pentru 2026 aduce „mai multe oportunități pentru tineri, condiții mai bune pentru lucrători, sprijin suplimentar pentru IMM-uri, un răspuns mai eficient în situații de urgență, investiții în securitate, mai multă inovație și un rol consolidat al României în domeniul securității cibernetice europene”.
Bugetul UE pentru 2026 urmează să fie supus votului final în sesiunea plenară din noiembrie.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Bolojan face apel la combaterea falsificării istoriei, la 38 de ani de la revolta anticomunistă din Brașov care “a arătat lumii că dictatura nu poate înfrânge dorința de libertate a românilor”

Miniștrii de externe ai României și Ucrainei au discutat despre “minoritatea națională română din Ucraina și drepturile sale la educație” în limba maternă

Bugetul UE pentru 2026 prioritizează coeziunea și mediul. Securitatea și apărarea, la fundul sacului

UE majorează cu 25 milioane de euro sprijinul pentru Vecinătatea Estică în 2026, pentru a compensa retragerea finanțării americane pentru societatea civilă din regiune, inclusiv din R. Moldova

Acord la Bruxelles asupra bugetului UE pentru 2026. Victor Negrescu: România își consolidează rolul în arhitectura europeană de securitate cibernetică

Șefa diplomației UE: Folosirea activelor rusești înghețate este cea mai clară soluție pentru finanțarea Ucrainei

Germania va cumpăra arme americane de 150 milioane de euro pentru Ucraina, prin inițiativa PURL a NATO

PPC a inaugurat un parc fotovoltaic în Călugăreni care va acoperi nevoile a 48.500 de gospodării și va preveni 116.00 tone de emisii de dioxid de carbon

Ambasadorul Rusiei, convocat la MAE: I-au fost prezentate “dovezi palpabile, ample și solide ale violării spațiului aerian al României” de o dronă rusească (FOTO)

Ungaria va contesta la CJUE planul Bruxelles-ului de eliminare completă a importurilor de energie din Rusia
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Șefa diplomației UE: Folosirea activelor rusești înghețate este cea mai clară soluție pentru finanțarea Ucrainei

Bolojan: Vom lucra îndeaproape cu guvernul de la Chișinău. Aderarea la UE, singura opțiune de a răspunde aspirațiilor de viitor și de a crește nivelul de trai în R. Moldova

INTERVIU | Siegfried Mureșan: UE a pierdut din competitivitate față de alte regiuni ale lumii. Creșterea competitivității trebuie să devină o prioritate pentru a menține un standard de viață ridicat

INTERVIU | Siegfried Mureșan, negociator-șef al PE, despre direcția negocierilor interinstituționale și mizele României în viitorul buget al UE (2028–2034): coeziunea și agricultura, pilonii de neclintit ai noului cadru financiar

EXCLUSIVE | NATO Secretary General: America is completely invested in NATO and Romania. The Eastern Sentry starts in the Black Sea because it’s of vital strategic importance to NATO

Noul Guvern al R. Moldova a depus jurământul de învestire. Președinta Maia Sandu: Trebuie să valorificăm „fereastra istorică de oportunitate oferită de integrarea europeană”

Inovația farmaceutică: motor de competitivitate – România în dialog cu Europa, pentru un acces mai bun al pacienților români la terapiile inovative

ARPIM facilitează dialogul cu Europa pentru a valorifica inovația în sănătate: Industria farmaceutică inovatoare – sector strategic pentru acces la tratamente moderne și dezvoltare economică durabilă

România, angajată să asigure o redresare economică sustenabilă. Bolojan: Ne-am propus să atingem anul acesta o țintă de deficit de 8,4%, iar în 2026 de 6%, pentru a ne recâștiga credibilitatea în fața piețelor și a Comisiei Europene

Von der Leyen: 2,7 milioane de europeni sunt diagnosticați anual cu cancer. Am plasat Planul european de combatere a cancerului în centrul UE a Sănătății, cu o alocare de 4 mld. de euro
Trending
SĂNĂTATE1 week agoRețeaua Europeană a Centrelor Oncologice Integrate, lansată oficial la Paris.”Certificarea europeană a Institutului Oncologic din Cluj-Napoca ne poate duce la un nivel superior în lupta împotriva cancerului”, afirmă Patriciu Achimaș-Cadariu
ENGLISH1 week agoEXCLUSIVE | NATO Secretary General: America is completely invested in NATO and Romania. The Eastern Sentry starts in the Black Sea because it’s of vital strategic importance to NATO
COMUNICATE DE PRESĂ1 week ago30 de elevi olimpici români de la ICHB Pallady au vizitat Parlamentul European din Bruxelles, descoperind valorile și mecanismele democrației europene
EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week agoINTERVIU | Siegfried Mureșan, negociator-șef al PE, despre direcția negocierilor interinstituționale și mizele României în viitorul buget al UE (2028–2034): coeziunea și agricultura, pilonii de neclintit ai noului cadru financiar
NATO1 week agoRomânia, reconfirmată ca partener de încredere în NATO. Ministrul Economiei: Să fim nu doar beneficiar de securitate, ci și producător de securitate









