Anul 2028 ar putea fi noul 1992 pentru piața unică a Uniunii Europene, este de părere fostul premier italian Enrico Letta, actualmente președinte al Institutului Jacques Delors de la Bruxelles.
Autor al unui raport solicitat de Consiliul European în aprilie 2024 privind viitorul pieței unice, Letta face o paralelă între momentul instituirii pieței unice a Uniunii Europene, prin Tratatul de la Maastricht din 1992, și anul 2028 ca termen pentru finalizarea integrării piețelor naționale în piața unică europeană.
“Trebuie să integrăm piața UE pentru energie, finanțe și telecomunicații și, în cele din urmă, să depășim fragmentarea, altfel vom ajunge o colonie a SUA în domeniul finanțelor și al tehnologiei sau o colonie a Chinei în domeniul industriei“, a afirmat Letta, într-un interviu pentru publicația franceză Le Point.
Oui! #2028 peut être le nouveau 1992 pour le Marché Intérieur🇪🇺. Il faut intégrer le Marché🇪🇺 de l’énergie, de la finance et des télécom et battre finalement la fragmentation sinon on va être une colonie🇺🇸 pour finance et tech ou une colonie🇨🇳 pour l’industrie. @DelorsInstitute https://t.co/bGkUBZ8T1q
— Enrico Letta (@EnricoLetta) September 22, 2025
Potrivit fostului prim-ministru al Italiei, Europa înregistrează un decalaj periculos față de Statele Unite și China în sectoare strategice precum telecomunicațiile, energia și serviciile financiare.
Enrico Letta este de părere că în aceste sectoare strategice fragmentarea europeană joacă în favoarea Wall Street-ului și a giganților americani.
El pledează pentru o schimbare radicală, respectiv finalizarea integrării înainte de 2028, crearea de „Airbus” în toate sectoarele și instituirea unei „a cincea libertăți” în domeniul inovației.
Având în vedere amenințările lui Trump și presiunea Rusiei, urgența nu a fost niciodată atât de mare. „Acum sau niciodată”, avertizează el.
Cuvintele grave accentuate de Enrico Letta reprezintă un ecou al unor avertismente similare ale unui succesor de-al său, Mario Draghi.
Uniunea Europeană rămâne tot mai mult în urma rivalilor globali în ceea ce privește creșterea economică, iar guvernele nu reușesc să înțeleagă urgența de a acționa, a declarat recent Mario Draghi, fost președinte al Băncii Centrale Europene și prim-ministru al Italiei, cu prilejul unui eveniment în care a fost marcat un an de la raportul-fanion privind competitivitatea europeană și care îi poartă numele, documentul devenind în instituțiile UE un fel de “doctrina Draghi“.
„A continua ca de obicei înseamnă să ne resemnăm cu faptul că rămânem în urmă. O cale diferită cere o nouă viteză, o altă amploare și intensitate. Înseamnă să acționăm împreună, nu să ne fragmentăm eforturile”, le-a spus Draghi oficialilor europeni.
Noile ieșiri publice ale lui Draghi și Letta vin după discursul privind Starea Uniunii din 2025, în care președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a prezentat următoarea etapă pentru consolidarea competitivității Europei, inclusiv investiții în tehnologii digitale și curate, noi măsuri pentru reducerea costurilor pentru afaceri și finalizarea uniunii economisirii și investițiilor, o foaie de parcurs a pieței unice până în 2028, care să acopere capitalul, serviciile, energia, telecomunicațiile, „al 28-lea regim” și o nouă „a cincea libertate” pentru cunoaștere și inovare și noi inițiative în inteligența artificială, tehnologia cuantică, baterii și tehnologii curate.
Raportul întocmit de Mario Draghi privind competitivitatea europeană a fost, anul trecut, al doilea în mai puțin de jumătate de an redactat de un fost premier italian pentru instituțiile UE, după ce Enrico Letta a prezentat în luna aprilie 2024 un raport consacrat viitorului pieței unice.
Documentul de 147 de pagini s-a aflat pe masa celor 27 de lideri europeni pentru a-i inspira în pregătirea viitoarei agende strategice a UE 2024-2029, adoptată în iunie 2024. Raportul Letta propune, între altele, reguli pentru unificarea și integrarea industriilor telecomunicațiilor, a energiei și a piețelor financiare, un nou cod european pentru întreprinderi, cu o foaie de parcurs pentru realizarea de progrese în fiecare sector până în 2029, și cea de-a 5-a libertate a pieței unice, consacrată inovării. Ca urmare a acelui raport, țările UE au solicitat Comisiei Europene o nouă strategie cuprinzătoare pentru piața unică până în iunie 2025, subliniind că piața unică este încă fragmentată, iar marii actori își impun propriile reguli.
