Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cerut miercuri, în discursul anual privind Starea Uniunii Europene, o acțiune decisivă la nivel continental pentru a întări competitivitatea Uniunii Europene, avertizând că „vânturi potrivnice puternice, economice și geopolitice, și dependențe care pot fi folosite împotriva noastră” amenință stabilitatea economică a blocului.
La un an și o zi de la prezentarea raportului întocmit de Mario Draghi privind competitivitatea europeană, Ursula von der Leyen a pledat pentru o piață unică mai puternică și a anunțat că executivul european va lansa un fond “Scale Up Europe”, o foaie de parcurs pentru piața unică axată pe capital, servicii, energie și telecomunicații și va elabora “al 28-lea regim” pentru a crea un set de norme unice, armonizate și simplificate pentru firmele inovatoare pentru a le facilita operarea și extinderea pe piața unică europeană.
„Am purtat dialoguri strategice cu industrii-cheie – de la automobile la chimicale, de la oțel la produse farmaceutice, de la apărare la agricultură. În fiecare sector mesajul este același: pentru a proteja locurile de muncă, trebuie să facem afacerile mai ușoare în Europa”, a afirmat ea în plenul Parlamentului European de la Strasbourg.
Ursula von der Leyen a anunțat lansarea unui „fond Scaleup Europe de miliarde de euro”, creat împreună cu investitori privați, pentru a finanța companii tinere și inovatoare din domenii tehnologice critice.
Ea a subliniat, de asemenea, că Executivul european pregătește un „al 28-lea regim” pentru afaceri și accelerează lucrările la Uniunea economisirii și investițiilor, menționând că „pentru companiile inovatoare, aceste instrumente vor fi decisive”.
„Avem nevoie de termene politice clare. De aceea voi prezenta o Foaie de parcurs pentru piața unică până în 2028. În domeniul capitalului, serviciilor, energiei, telecomunicațiilor, al 28-lea regim și a cincea libertate pentru cunoaștere și inovație”, a precizat șefa Comisiei Europene.
În acest context, von der Leyen a spus că Uniunea „abordează blocajele identificate de raportul Draghi”, deși ideea principală de aprofundare a piețelor de capital europene a fost doar amintită în treacăt.
Fost premier italian și ex-șef al BCE, Mario Draghi a prezentat anul trecut un raport privind care evidenția nevoia unor investiții substanțiale în politici sectoriale și orizontale, însoțite de reforme, pentru a opri declinul continentului într-o lume în care nu toți actorii joacă după reguli. Recent, Draghi a avertizat că într-o lume dominată de război și geopolitică nemiloasă, „UE trebuie să se transforme și să treacă de la un rol secundar sau de sprijin la cel de actor principal”.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a susținut miercuri primul său discurs privind Starea Uniunii de la realegerea sa în funcție și al cincilea de când s-a instalat la Berlaymont, în 2019, dominat de laitmotivul sau ideea călăuzitoare că „acesta trebuie să fie momentul de independență al Europei“ și în care a făcut bilanțul activității de la începutul noului mandat și a trasat direcțiile de acțiune pentru viitor.
Proclamând o „luptă pentru o Europă liberă și independentă”, Ursula von der Leyen a cerut încă din debutul discursului său „o nouă Europă”, referindu-se la un moment în care “se trasează liniile de luptă pentru o nouă ordine mondială”. În același timp, după turneul politic recent în statele din prima linie a graniței estice a UE, inclusiv în România, și după dronele rusești doborâte în Polonia, o premieră într-o țară UE și NATO de la începutul războiului Rusiei în Ucraina, președinta Comisiei Europene a propus un „observator al flancului estic (Eastern Flank Watch), un zid de drone și un Semestru european de apărare”, concept pe care însă nu l-a detaliat dar care își găsește corespondență în Semestrul european pe care UE îl publică semestrial sub forma de recomandări în sfera armonizării politicilor economice ale statelor membre.
În registrul sprijinului european pentru Ucraina, președinta Comisiei Europene a anunțat un nou program, „Supremație militară calitativă”, pentru „a sprijini investițiile în capacitățile forțelor armate ucrainene” și o „alianță pentru drone” între Europa și Ucraina, și cerând urgent o nouă soluție de finanțare a efortului de război al Ucrainei bazată pe activele rusești imobilizate.
Unul dintre cele mai emoționante momente din discurs a fost povestea personală pe care Ursula von der Leyen a ales să o împărtășească eurodeputaților. Președinta Comisiei Europene a vorbit despre Sasha, un băiat din Mariupol care avea 11 când bombardamentele rusești au fost declanșate în februarie 2022, care a fost răpit și ulterior salvat. Sasha a fost invitatul special al șefei Comisiei Europene în cadrul discursului din hemiciclul Parlamentului European.
Tot în sfera acțiunii externe a Uniunii Europene, șefa executivului european a apărat acordul comercial cu Statele Unite, amplu criticat de oponenți și unii susținători ai Comisiei din cauza tarifelor americane acceptate, și a anunțat măsuri punitive împotriva Israelului pe fondul situației din Fâșia Gaza într-un hemiciclu în care europarlamentarii de stânga, inclusiv cei din grupurile S&D, Verzii și Stânga, au purtat haine roșii în plen pentru a-și arăta sprijinul față de Gaza.
Discursul a fost infuzat și cu apeluri politice de mare ambiție, cu von der Leyen pledând pentru accelerarea procesului de extindere, căci viitorul Republicii Moldova, al Ucrainei și al țărilor din Balcanii de Vest este în Uniunea Europeană. La o zi după ce președinta Republicii Moldova Maia Sandu a susținut un discurs solemn de la același pupitru al democrației europene în care a pledat pentru integrarea europeană a țării sale și a Ucrainei, Ursula von der Leyen a răspuns în discursul său anual privind Starea Uniunii Europene cu îndemnul: „Haideți să înfăptuim următoarea reunificare a Europei!“.
Într-un efort de conciliere a social-democraților europeni, președinta Comisiei Europene ce provine din rândurile Partidului Popular European de centru-dreapta a mai promis măsuri sociale pentru o Europă în slujba cetățenilor, axate pe o „strategie ambițioasă de combatere a sărăciei, un plan privind locuințele la prețuri accesibile” și „o garanție solidă pentru copii”. De asemenea, ea a abordat și problematica domeniului sănătății, subliniind că industria farmaceutică este o prioritate în planurile UE pentru consolidarea competitivității și anunțând că Bruxelles-ul va lansa o inițiativă globală pentru reziliența în sănătate.
Discursul lui von der Leyen, rostit la un an și o zi de la prezentarea raportului privind competitivitatea europeană și devenit „doctrina Draghi”, Ursula von der Leyen a mai făcut cunoscut faptul că va prezenta până în 2028 o foaie de parcurs pentru piața unică, axată pe capital, energie, telecom și „al 28-lea regim” pentru a crea un set de norme unice, armonizate și simplificate pentru firmele inovatoare pentru a le facilita operarea și extinderea pe piața unică europeană. Având în vedere că raportul realizat de fostul premier italian ș ex-șeful BCE Mario Draghi a pus accentul pe reforme și investiții (inclusiv în tehnologie și energie) cu scopul de a opri declinul economic al continentului, Comisia Europeană va lansa Fondul multimiliard „Scale-up Europe” pentru tehnologii critice, dar și un „pachet privind rețelele” și o nouă inițiativă intitulată „Autostrăzi energetice” pentru a avansa pe „calea independenței energetice”. La același capitol, ea a pledat pentru mai multe surse regenerabile de energie autohtone, cu energia nucleară ca energie electrică de bază.
Avertizând că democrația din Europa este supusă unor atacuri hibride prin dezinformare, Ursula von der Leyen a angajat Comisia Europeană să sprijine „presa europeană să rămână liberă” prin finanțări în noul buget multianual al UE, subliniind că „primul pas din strategia oricărui autocrat este acela de a acapara mass-media independentă”.
Șefa executivului european și-a încheiat discursul de aproape 75 de minute, invocând istoria dramatică a continentului și sacrificiile generațiilor trecute pentru libertate și unitate. Ea a reamintit că acum 80 de ani Europa era „un infern dezlănțuit”, iar acum 40 de ani „un continent împărțit în două printr-un zid”, într-o pledoarie pentru a elibera decizia politică și instituțională din UE de „constrângerile unanimității” pentru „a transforma în realitate impulsul pentru independența Europei”.
