Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, revenită recent dintr-un turneu în statele aflate în prima linie, inclusiv România, a cerut miercuri, în discursul anual privind Starea Uniunii Europene, ca UE să își asume un rol mai activ în apărarea Europei prin sprijin financiar și proiecte comune de securitate, îndeosebi pentru flancul estic.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a susținut miercuri primul său discurs privind Starea Uniunii de la realegerea sa în funcție și al cincilea de când s-a instalat la Berlaymont, în 2019, dominat de laitmotivul sau ideea călăuzitoare că „acesta trebuie să fie momentul de independență al Europei“.
„Flancul estic al Europei protejează întreaga Europă, de la Marea Baltică la Marea Neagră. (…) De aceea trebuie să investim în sprijinirea sa printr-un observator al flancului estic (Eastern Flank Watch – original)”, a declarat von der Leyen, sugerând că Uniunea ar putea contribui inclusiv la finanțarea așa-numitului „zid de drone” propus de statele baltice.
Precizările sale cuprinse în SOTEU au venit în timp ce Ursula von der Leyen a condamnat incursiunea rusă în spațiul aerian al Poloniei,
„Chiar astăzi, am asistat la o încălcare nesăbuită și fără precedent a spațiului aerian al Poloniei și al Europei de către mai mult de 10 drone rusești Shahed. Europa este în deplină solidaritate cu Polonia”, a declarat ea, după ce Polonia a anunțat miercuri că a activat propriile forțe de apărare aeriană și cele ale NATO pentru a doborî drone, după un atac aerian rusesc asupra vestului Ucrainei, fiind pentru prima dată de la începutul războiului când Varșovia a folosit mijloace militare în spațiul său aerian.
Comentariul său a stârnit ovații în picioare în hemiciclul Parlamentului European de la Strasbourg.
Șefa Executivului european a anunțat că statele membre care susțin Ucraina sau care achiziționează armament ucrainean vor primi finanțare suplimentară din partea Comisiei.
În același timp, ea a subliniat necesitatea dezvoltării unor coridoare militare de transport — feroviare și rutiere — pentru a permite mobilitatea rapidă a echipamentelor și trupelor.
„Trebuie să investim în supravegherea spațială în timp real, astfel încât nicio mișcare de forțe să nu treacă neobservată. Trebuie să dăm curs apelului prietenilor noștri baltici și să construim un zid de drone. Nu este o ambiție abstractă. Este temelia unei apărări credibile”, a spus von der Leyen, în timp ce a reamintit că apărarea europeană rămâne complementară cu NATO, Alianța Nord-Atlantică fiind în continuare piatra de temelie a securității euro-atlantice.
Ea a promis prezentarea unei „foi de parcurs clare” pentru lansarea de noi proiecte comune de apărare înaintea următorului Consiliu European de la sfârșitul lui octombrie. Obiectivul este stabilirea unor „ținte clare pentru 2030” și crearea unui „Semestru european de apărare”, concept pe care însă nu l-a detaliat dar care își găsește corespondență în Semestrul european pe care UE îl publică semestrial sub forma de recomandări în sfera armonizării politicilor economice ale statelor membre.
Von der Leyen a avertizat că Europa trebuie să își dezvolte propriile capacități strategice independente pentru a putea răspunde eficient provocărilor de securitate. „Europa trebuie să fie capabilă să se apere singură (…) Europa își va apăra fiecare centimetru pătrat de teritoriu”, a conchis ea.
Anunțurile din discursul privind Starea Uniunii cu privire la apărare apar pe fondul faptului că șefa executivului european s-a aflat lunea trecută în vizită în România la capătul unui turneu diplomatic care a cuprins statele din prima linie de la granița răsăriteană a Uniunii Europene. Ea a fost întâmpinată “pe țărmul Mării Negre”, la Baza Aeriană 57 de la Mihail Kogălniceanu și în portul militar Constanța, de către președintele Nicușor Dan.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a susținut miercuri primul său discurs privind Starea Uniunii de la realegerea sa în funcție, în care a facut bilanțul activității de la începutul noului mandat și a trasat direcțiile de acțiune pentru viitor.
Proclamând o „luptă pentru o Europă liberă și independentă”, Ursula von der Leyen a cerut încă din debutul discursului său „o nouă Europă”, referindu-se la un moment în care “se trasează liniile de luptă pentru o nouă ordine mondială”. În același timp, după turneul politic recent în statele din prima linie a graniței estice a UE, inclusiv în România, și după dronele rusești doborâte în Polonia, o premieră într-o țară UE și NATO de la începutul războiului Rusiei în Ucraina, președinta Comisiei Europene a propus un „observator al flancului estic (Eastern Flank Watch), un zid de drone și un Semestru european de apărare”, concept pe care însă nu l-a detaliat dar care își găsește corespondență în Semestrul european pe care UE îl publică semestrial sub forma de recomandări în sfera armonizării politicilor economice ale statelor membre.
În registrul sprijinului european pentru Ucraina, președinta Comisiei Europene a anunțat un nou program, „Supremație militară calitativă”, pentru „a sprijini investițiile în capacitățile forțelor armate ucrainene” și o „alianță pentru drone” între Europa și Ucraina, și cerând urgent o nouă soluție de finanțare a efortului de război al Ucrainei bazată pe activele rusești imobilizate.
Unul dintre cele mai emoționante momente din discurs a fost povestea personală pe care Ursula von der Leyen a ales să o împărtășească eurodeputaților. Președinta Comisiei Europene a vorbit despre Sasha, un băiat din Mariupol care avea 11 când bombardamentele rusești au fost declanșate în februarie 2022, care a fost răpit și ulterior salvat. Sasha a fost invitatul special al șefei Comisiei Europene în cadrul discursului din hemiciclul Parlamentului European.
Tot în sfera acțiunii externe a Uniunii Europene, șefa executivului european a apărat acordul comercial cu Statele Unite, amplu criticat de oponenți și unii susținători ai Comisiei din cauza tarifelor americane acceptate, și a anunțat măsuri punitive împotriva Israelului pe fondul situației din Fâșia Gaza într-un hemiciclu în care europarlamentarii de stânga, inclusiv cei din grupurile S&D, Verzii și Stânga, au purtat haine roșii în plen pentru a-și arăta sprijinul față de Gaza.
Discursul a fost infuzat și cu apeluri politice de mare ambiție, cu von der Leyen pledând pentru accelerarea procesului de extindere, căci viitorul Republicii Moldova, al Ucrainei și al țărilor din Balcanii de Vest este în Uniunea Europeană. La o zi după ce președinta Republicii Moldova Maia Sandu a susținut un discurs solemn de la același pupitru al democrației europene în care a pledat pentru integrarea europeană a țării sale și a Ucrainei, Ursula von der Leyen a răspuns în discursul său anual privind Starea Uniunii Europene cu îndemnul: „Haideți să înfăptuim următoarea reunificare a Europei!“.
Într-un efort de conciliere a social-democraților europeni, președinta Comisiei Europene ce provine din rândurile Partidului Popular European de centru-dreapta a mai promis măsuri sociale pentru o Europă în slujba cetățenilor, axate pe o „strategie ambițioasă de combatere a sărăciei, un plan privind locuințele la prețuri accesibile” și „o garanție solidă pentru copii”. De asemenea, ea a abordat și problematica domeniului sănătății, subliniind că industria farmaceutică este o prioritate în planurile UE pentru consolidarea competitivității și anunțând că Bruxelles-ul va lansa o inițiativă globală pentru reziliența în sănătate.
Discursul lui von der Leyen, rostit la un an și o zi de la prezentarea raportului privind competitivitatea europeană și devenit „doctrina Draghi”, Ursula von der Leyen a mai făcut cunoscut faptul că va prezenta până în 2028 o foaie de parcurs pentru piața unică, axată pe capital, energie, telecom și „al 28-lea regim” pentru a crea un set de norme unice, armonizate și simplificate pentru firmele inovatoare pentru a le facilita operarea și extinderea pe piața unică europeană. Având în vedere că raportul realizat de fostul premier italian ș ex-șeful BCE Mario Draghi a pus accentul pe reforme și investiții (inclusiv în tehnologie și energie) cu scopul de a opri declinul economic al continentului, Comisia Europeană va lansa Fondul multimiliard „Scale-up Europe” pentru tehnologii critice, dar și un „pachet privind rețelele” și o nouă inițiativă intitulată „Autostrăzi energetice” pentru a avansa pe „calea independenței energetice”. La același capitol, ea a pledat pentru mai multe surse regenerabile de energie autohtone, cu energia nucleară ca energie electrică de bază.
Avertizând că democrația din Europa este supusă unor atacuri hibride prin dezinformare, Ursula von der Leyen a angajat Comisia Europeană să sprijine „presa europeană să rămână liberă” prin finanțări în noul buget multianual al UE, subliniind că „primul pas din strategia oricărui autocrat este acela de a acapara mass-media independentă”.
Șefa executivului european și-a încheiat discursul de aproape 75 de minute, invocând istoria dramatică a continentului și sacrificiile generațiilor trecute pentru libertate și unitate. Ea a reamintit că acum 80 de ani Europa era „un infern dezlănțuit”, iar acum 40 de ani „un continent împărțit în două printr-un zid”, într-o pledoarie pentru a elibera decizia politică și instituțională din UE de „constrângerile unanimității” pentru „a transforma în realitate impulsul pentru independența Europei”.
