Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a deschis miercuri discursul anual privind Starea Uniunii Europene cu un apel puternic la unitate și la reafirmarea rolului Europei într-o lume aflată în schimbare rapidă, proclamând faptul că “acesta trebuie să fie momentul de independență al Europei”.
Ea a declarat că „vechea lume a geopoliticii s-a sfârșit” și că „trebuie să apară o nouă Europă”, capabilă să răspundă provocărilor de securitate și geopolitice actuale.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a susținut miercuri, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, primul său discurs privind starea Uniunii de la realegerea sa în funcție și al cincilea de când s-a instalat la Berlaymont, în 2019, dominat de laitmotivul sau ideea călăuzitoare că “acesta trebuie să fie momentul de independență al Europei”.
„Europa se află într-o luptă. O luptă pentru un continent întreg și în pace. Pentru o Europă liberă și independentă. O luptă pentru valorile și democrațiile noastre. O luptă pentru libertatea noastră și capacitatea noastră de a ne determina singuri destinul (…) Acesta trebuie să fie momentul de independență al Europei”, a spus von der Leyen în fața eurodeputaților, într-un hemiciclu în care europarlamentarii de stânga, inclusiv cei din grupurile S&D, Verzii și Stânga, poartă haine roșii în plen pentru a-și arăta sprijinul față de Gaza.
Ea a subliniat că invazia Rusiei în Ucraina, dar și folosirea dependențelor economice și energetice „ca arme” arată că Uniunea trebuie să devină mai dură și mai unită pentru a-și apăra cetățenii.
Deplângând invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina și faptul că „dependențele sunt folosite fără milă ca arme”, ceea ce presa de la Bruxelles o consideră poate la fel de mult o aluzie la Washington cât și la Moscova, ea a spus că UE va trebui să devină mai dură pentru a răspunde așteptărilor oamenilor obișnuiți.
„Ei simt cum se schimbă terenul sub picioarele lor. Simt că lucrurile devin din ce în ce mai dificile… În acest moment se trasează liniile de luptă pentru o nouă ordine mondială”, a avertizat președinta Comisiei.
Ursula von der Leyen a insistat că Europa trebuie să-și asume mai multă responsabilitate pentru propria securitate și apărare, într-o lume definită de „ambiții și războaie imperiale”.
Ea a reluat apelurile formulate în ultimele luni de lideri precum Emmanuel Macron sau Giorgia Meloni, potrivit cărora Uniunea Europeană riscă să devină irelevantă pe scena globală dacă nu își arată forța.
Totodată, președinta Comisiei a cerut încetarea diviziunilor interne și coeziune între instituțiile europene și statele membre. „Unitate între statele membre. Unitate între instituțiile UE. Unitate între forțele democratice pro-europene din această Cameră. (…) Este singura care poate aduce rezultate pentru europeni”, a afirmat ea.
„Europa trebuie să lupte”, a insistat Ursula von der Leyen, insistând că miza este viitorul democrației și locul continentului într-o nouă ordine mondială.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a susținut miercuri primul său discurs privind Starea Uniunii de la realegerea sa în funcție, în care a făcut bilanțul activității de la începutul noului mandat și a trasat direcțiile de acțiune pentru viitor.
Proclamând o „luptă pentru o Europă liberă și independentă”, Ursula von der Leyen a cerut încă din debutul discursului său „o nouă Europă”, referindu-se la un moment în care “se trasează liniile de luptă pentru o nouă ordine mondială”. În același timp, după turneul politic recent în statele din prima linie a graniței estice a UE, inclusiv în România, și după dronele rusești doborâte în Polonia, o premieră într-o țară UE și NATO de la începutul războiului Rusiei în Ucraina, președinta Comisiei Europene a propus un „observator al flancului estic (Eastern Flank Watch), un zid de drone și un Semestru european de apărare”, concept pe care însă nu l-a detaliat dar care își găsește corespondență în Semestrul european pe care UE îl publică semestrial sub forma de recomandări în sfera armonizării politicilor economice ale statelor membre.
În registrul sprijinului european pentru Ucraina, președinta Comisiei Europene a anunțat un nou program, „Supremație militară calitativă”, pentru „a sprijini investițiile în capacitățile forțelor armate ucrainene” și o „alianță pentru drone” între Europa și Ucraina, și cerând urgent o nouă soluție de finanțare a efortului de război al Ucrainei bazată pe activele rusești imobilizate.
Unul dintre cele mai emoționante momente din discurs a fost povestea personală pe care Ursula von der Leyen a ales să o împărtășească eurodeputaților. Președinta Comisiei Europene a vorbit despre Sasha, un băiat din Mariupol care avea 11 când bombardamentele rusești au fost declanșate în februarie 2022, care a fost răpit și ulterior salvat. Sasha a fost invitatul special al șefei Comisiei Europene în cadrul discursului din hemiciclul Parlamentului European.
Tot în sfera acțiunii externe a Uniunii Europene, șefa executivului european a apărat acordul comercial cu Statele Unite, amplu criticat de oponenți și unii susținători ai Comisiei din cauza tarifelor americane acceptate, și a anunțat măsuri punitive împotriva Israelului pe fondul situației din Fâșia Gaza într-un hemiciclu în care europarlamentarii de stânga, inclusiv cei din grupurile S&D, Verzii și Stânga, au purtat haine roșii în plen pentru a-și arăta sprijinul față de Gaza.
Discursul a fost infuzat și cu apeluri politice de mare ambiție, cu von der Leyen pledând pentru accelerarea procesului de extindere, căci viitorul Republicii Moldova, al Ucrainei și al țărilor din Balcanii de Vest este în Uniunea Europeană. La o zi după ce președinta Republicii Moldova Maia Sandu a susținut un discurs solemn de la același pupitru al democrației europene în care a pledat pentru integrarea europeană a țării sale și a Ucrainei, Ursula von der Leyen a răspuns în discursul său anual privind Starea Uniunii Europene cu îndemnul: „Haideți să înfăptuim următoarea reunificare a Europei!“.
Într-un efort de conciliere a social-democraților europeni, președinta Comisiei Europene ce provine din rândurile Partidului Popular European de centru-dreapta a mai promis măsuri sociale pentru o Europă în slujba cetățenilor, axate pe o „strategie ambițioasă de combatere a sărăciei, un plan privind locuințele la prețuri accesibile” și „o garanție solidă pentru copii”. De asemenea, ea a abordat și problematica domeniului sănătății, subliniind că industria farmaceutică este o prioritate în planurile UE pentru consolidarea competitivității și anunțând că Bruxelles-ul va lansa o inițiativă globală pentru reziliența în sănătate.
Discursul lui von der Leyen, rostit la un an și o zi de la prezentarea raportului privind competitivitatea europeană și devenit „doctrina Draghi”, Ursula von der Leyen a mai făcut cunoscut faptul că va prezenta până în 2028 o foaie de parcurs pentru piața unică, axată pe capital, energie, telecom și „al 28-lea regim” pentru a crea un set de norme unice, armonizate și simplificate pentru firmele inovatoare pentru a le facilita operarea și extinderea pe piața unică europeană. Având în vedere că raportul realizat de fostul premier italian ș ex-șeful BCE Mario Draghi a pus accentul pe reforme și investiții (inclusiv în tehnologie și energie) cu scopul de a opri declinul economic al continentului, Comisia Europeană va lansa Fondul multimiliard „Scale-up Europe” pentru tehnologii critice, dar și un „pachet privind rețelele” și o nouă inițiativă intitulată „Autostrăzi energetice” pentru a avansa pe „calea independenței energetice”. La același capitol, ea a pledat pentru mai multe surse regenerabile de energie autohtone, cu energia nucleară ca energie electrică de bază.
Avertizând că democrația din Europa este supusă unor atacuri hibride prin dezinformare, Ursula von der Leyen a angajat Comisia Europeană să sprijine „presa europeană să rămână liberă” prin finanțări în noul buget multianual al UE, subliniind că „primul pas din strategia oricărui autocrat este acela de a acapara mass-media independentă”.
Șefa executivului european și-a încheiat discursul de aproape 75 de minute, invocând istoria dramatică a continentului și sacrificiile generațiilor trecute pentru libertate și unitate. Ea a reamintit că acum 80 de ani Europa era „un infern dezlănțuit”, iar acum 40 de ani „un continent împărțit în două printr-un zid”, într-o pledoarie pentru a elibera decizia politică și instituțională din UE de „constrângerile unanimității” pentru „a transforma în realitate impulsul pentru independența Europei”.
