Connect with us

ROMÂNIA

GRECO: Nivelul actual de respectare de către România a recomandărilor privind prevenirea corupției în rândul parlamentarilor, judecătorilor și procurorilor nu mai este „nesatisfăcător la nivel global”

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Grupul de state împotriva corupției (GRECO) al Consiliului Europei a publicat miercuri, 25 ianuarie 2023, un raport de evaluare a progreselor înregistrate de România în implementarea celor 13 recomandări adresate țării noastre într-un raport de evaluare adoptat în 2015 privind prevenirea corupției în ceea ce privește parlamentarii, judecătorii și procurorii, precum și a celor cinci recomandări cuprinse într-un alt raport de evaluare ad-hoc de urgență emis în 2018 pe aceeași temă.

În noul său raport, GRECO concluzionează că România a implementat pe deplin 7 dintre cele 13 recomandări cuprinse în Raportul aferent celei de-a patra runde de evaluare și 3 dintre cele 5 recomandări din Raportul de monitorizare a Raportului ad-hoc (articolul 34), se arată într-un comunicat remis caleaeuropeana.ro.

În ceea ce privește membrii parlamentului, s-a observat o ușoară îmbunătățire prin introducerea unui cod de conduită pentru parlamentari, cu un sistem de aplicare a acestuia, și s-au depus eforturi pentru a aborda problema ridicării imunităților parlamentarilor.

Cu toate acestea, în general, transparența procesului parlamentar trebuie îmbunătățită în continuare, iar utilizarea procedurilor de urgență ar trebui să fie redusă. În plus, trebuie depuse mai multe eforturi pentru a aborda conflictele de interese și trebuie introduse norme privind modul în care parlamentarii interacționează cu grupurile de interese. În cele din urmă, trebuie instituit un sistem de consiliere independentă pentru ca deputații să poată cere sfaturi în materie de integritate.

În ceea ce privește atât judecătorii, cât și procurorii, o problemă principală care a fost abordată este desființarea secției speciale de procurori pentru investigarea infracțiunilor din sistemul judiciar, la crearea căreia GRECO s-a opus ferm.

S-au depus eforturi pentru a spori rolul Consiliului Suprem al Magistraturii și al Inspecției Judiciare în ceea ce privește răspunsul la riscurile pentru integritatea judecătorilor și a procurorilor, printre altele, prin formare și acces la informații. De asemenea, au fost depuse eforturi pentru stabilirea unei noi legislații pentru judecători și procurori care să asigure independența acestora. Adoptarea de către Senat, la 17 octombrie 2022, a noii Legi privind statutul judecătorilor și procurorilor, a noii Legi privind organizarea judiciară și a noii Legi privind Consiliul Superior al Magistraturii, precum și promulgarea acestora la 15 noiembrie 2022 de către Președintele României, reprezintă pași importanți înainte, care trebuie să fie urmați de o serie de măsuri de punere în aplicare.

GRECO concluzionează că nivelul actual de respectare a recomandărilor nu mai este „nesatisfăcător la nivel global”, însă solicită României să prezinte un raport cu privire la măsurile luate pentru punerea în aplicare a recomandărilor restante până la 31 decembrie 2023.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

ROMÂNIA

Nicolae Ciucă: Indiferent de rezultatul alegerilor americane, parteneriatul România-SUA va continua să se dezvolte și răspundă provocărilor comune

Published

on

Președintele PNL și candidatul liberalilor la președinție, Nicolae Ciucă, a subliniat marți că parteneriatul strategic dintre România și Statele Unite va continua să se dezvolte indiferent de rezultatul alegerilor prezidențiale care au loc marți în SUA și în care se confruntă vicepreședinta democrată Kamala Harris și fostul președinte republican Donald Trump.

“Românii urmăresc astăzi, cu încredere și solidaritate, procesul electoral din Statele Unite, conștienți de impactul său asupra parteneriatului nostru strategic. Relația româno-americană, fundamentată pe valori comune precum democrația, libertatea și statul de drept, a fost și rămâne esențială pentru securitatea și prosperitatea ambelor națiuni”, a scris Ciucă, pe Facebook.

În calitate de președinte al Senatului României și candidat la președinție, Nicolae Ciucă a reafirmat angajamentul său ferm față de această alianță.

“România este de 20 de ani un aliat de încredere în cadrul NATO, dedicat menținerii păcii și stabilității în regiune. Și așa va rămâne!”, a asigurat el, adăugând: “Colaborarea noastră în domeniul apărării, schimburile economice și culturale au consolidat legăturile dintre națiunile noastre și au adus beneficii reale de ambele părți ale Atlanticului”.

Fostul premier și ex-ministru al apărării, Ciucă a subliniat că “indiferent de rezultat, parteneriatul nostru va continua să se dezvolte și să răspundă provocărilor comune”.

“Alegerile din SUA sunt, de fiecare dată, o victorie a democrației – un exemplu care ne inspiră și ne amintește de valorile pe care le împărtășim”, a conchis Nicolae Ciucă.

Cetățenii Statelor Unite ale Americii s-au prezentat marți la urne pentru un nou scrutin istoric pentru viitorul țării și al relațiilor internaționale, pe fondul unei polarizări interne intensificate și a unei arene geopolitice globale marcate de războiul Rusiei în Ucraina, de conflictul în Orientul Mijlociu și de resurgența autocrațiilor pe axa China – Rusia – Iran – Coreea de Nord, pentru a-și alege cel de-al 47-lea președinte din istoria țării

Cel de-al 47-lea președinte din istorie va fi decis la capătul unei bătălii între vicepreședinta democrată Kamala Harris, urmașa președintelui Joe Biden, și fostul președinte republican Donald Trump, cel înfrânt de Biden la alegerile din 2020 după un prim mandat în care administrația Trump s-a aflat în multiple relații tensionate cu aliații europeni, îndeosebi în ceea ce privește creșterea cheltuielilor militare în cadrul NATO, dependența de energia din Rusia, politica comercială față de China și un război al tarifelor comerciale între Statele Unite și Uniunea Europeană.

Peste 240 de milioane de cetățeni ai țării considerate superputerea planetară au fost chemați la urne pentru a alege între vicepreședinta democrată Kamala Harris și fostul președinte republican Donald Trump și pentru a decide dacă Statele Unite vor avea prima femeie președinte din istorie sau primul fost președinte care revine la Casa Albă după ce a pierdut alegerile precedente. În ajunul unui scrutin care a fost prezentat ca o luptă existențială pentru viitorul țării, după cum relatează The Guardian, 85,6 de milioane de americani au votat anticipat, potrivit Laboratorului electoral al Universității din Florida, în timp ce Associated Press a remarcat că acest nivel al votului anticipat se află sub cel record din 2020, când în cursa pentru Casa Albă, marcată de pandemia de COVID-19, s-au aflat Joe Biden, pe atunci fost vicepreședinte, și Donald Trump, președinte în funcție la acea vreme. În aceeași zi cu scrutinul prezidențial american, au loc și alegeri pentru cele 435 de mandate în Camera Reprezentanților și pentru o treime din Senatul SUA.

Continue Reading

ROMÂNIA

Miniștrii economiei și cercetării au pus bazele primului program care va crea drona românească la sediul INCAS, un institut lider regional în domeniul ştiinţelor aerospaţiale

Published

on

© MEAT

Ministrul economiei, antreprenoriatului şi turismului, Ştefan-Radu Oprea, şi cel al cercetării, inovării şi digitalizării, Bogdan-Gruia Ivan, au semnat, marţi, un protocol de colaborare în domeniul cercetării ştiinţifice şi dezvoltării tehnologice, care pune bazele primului program integrat ce va crea drona românească.

Protocolul a fost semnat la sediul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Aerospaţială “Elie Carafoli” (INCAS), aflat în coordonarea Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării. INCAS este lider regional în domeniul ştiinţelor aerospaţiale din România, cu o tradiţie de 75 de ani în ingineria aerospaţială, fizica curgerii şi aerodinamica aplicată, care se bazează pe o infrastructură strategică de importanţă naţională.

Astăzi punem bazele primului program integrat care va crea drona românească. Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, INCAS şi Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului vor implementa acest parteneriat, de la concept până la transferul soluţiilor tehnologice în economia reală. Am avut în vedere toate aspectele necesare, incluzând proprietatea intelectuală şi patentele, împreună cu deschiderea către piaţă, pentru a putea progresa eficient. Prin acest protocol facem pasul spre o nouă etapă pentru cercetarea românească din domeniul aerospaţial”, a precizat ministrul Bogdan-Gruia Ivan.

Ministrul Ștefan-Radu Oprea a mulțumit celor din celor din Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, din industria națională de apărare, din Ministerul Cercetării pentru că au contribuit la marcarea unui moment istoric pentru programul de dezvoltare a dronei românești și a declarat că “acest memorandum ne dă posibilitatea să lansăm teme de cercetare pe cel puțin trei domenii pe care le-am identificat în acest moment. Iar lucrurile nu se vor opri aici, pentru că la Carfil pregătim un centru de perfecționare a operatorilor de drone, împreună cu o companie franceză, pentru pregătirea celor care sunt în domeniul militar dar și pentru cei care lucrează în domeniul civil.”

Ştefan-Radu Oprea, a afirmat că prototipul de dronă va putea deveni “un produs industrializat în fabricile din industria de apărare din România, cu capital de stat şi cu capital privat”.

“Astăzi sunt mai mulţi actori care au diverse componente ale unei drone sau asamblează drone, au diverse prototipuri. Însă, tipurile de drone care sunt folosite astăzi de către industria de apărare sunt foarte variate. Ne dorim să putem avea drone româneşti, cu softuri produse în România”, a mai spus Oprea.

 

El a menţionat că, în cel mult un an, ar putea demara şi producţia de serie a dronelor româneşti, care ar putea fi folosite şi în agricultură sau în domeniul civil.

Protocolul semnat de cei doi miniştri stabileşte un mecanism pentru identificarea şi definirea cerinţelor organizaţiilor din Sistemul Naţional de Apărare, Ordine Publică şi Securitate şi pentru soluţionarea acestora prin expertiza, tehnologiile locale disponibile şi infrastructura de cercetare-dezvoltare, aflate atât în entităţi publice, cât şi private din sistemul naţional de cercetare-dezvoltare-inovare.

În cadrul parteneriatului, vor fi utilizate instrumentele de finanţare gestionate de Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării (MCID), care vor sprijini firme inovative pentru a adopta şi aplica rezultatele în vederea sporirii competitivităţii, precizează MCID.

Primul domeniu de dezvoltare tehnologică se va axa pe crearea unei soluţii complete pentru “Capabilitate aeriană fără pilot uman la bord, din categoria MALE (Medium Altitude Long Endurance) şi scop dual de utilizare”. Această soluţie va include cel puţin două echipamente UAV (vehicule aeriene fără pilot) şi toate mijloacele de sol necesare pentru controlul şi asigurarea tehnică şi informatică a zborurilor.

Un alt domeniu vizat va fi dezvoltarea de soluţii pentru “Conversia muniţiei clasice în sisteme aeriene autonome (Loitering munition)”. Aceasta va implica sisteme UAV cu aripă fixă şi rotativă, precum şi toate elementele necesare pentru operarea lor (lansare şi control al traiectoriei).

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului şi Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, recunoscând importanţa autonomiei strategice, au convenit să colaboreze prin parteneriate active pentru dezvoltarea tehnologiilor ,”unmanned” şi transferul acestora către industrie în scopul creşterii competitivităţii economice în România.

Continue Reading

ROMÂNIA

ARPIM: Pentru o Românie productivă și competitivă în UE și OCDE, autoritățile și industria farmaceutică inovatoare trebuie să implementeze modele de stimulare a investițiilor

Published

on

© ARPIM

Investiția în cercetare-dezvoltare la nivelul industriei farmaceutice inovatoare reprezintă unul dintre factorii majori care contribuie la competitivitatea și autonomia strategică europeană, pe de o parte, și la prosperitatea și competitivitatea națională, pe de altă parte, în timp ce autoritățile și industria farmaceutică inovatoare trebuie să identifice, adapteze și implementeze modele de cooperare și stimulare a investițiilor, pe baza modelelor de parteneriat și colaborare propuse în alte țări – au fost principalele concluzii ale evenimentului “România inovatoare: stat membru rezilient și competitiv în UE și OCDE”, organizat luni, 4 noiembrie, de Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), în parteneriat cu Calea Europeană.

În contextul în care industria farmaceutică inovatoare contribuie semnificativ la economia Europei și României, principalele teme ale dezbaterii au fost: competitivitatea europeană în domeniul sănătății și impactul accesului la OCDE pentru sistemul de sănătate din România, modelele de cooperare și stimulare a investițiilor între industria farmaceutică și autorități, pe baza modelelor de parteneriat și colaborare propuse în alte țări, factorii care influențează localizarea deciziilor de investiții, repoziționarea țărilor europene în competiția pentru atragerea de studii clinice și accesul la inovație în UE și OCDE.

La eveniment au fost prezenți reprezentanți ai patru ministere relevante: Ministerul Sănătății, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Finanțelor și Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului. Alături de aceștia, la dezbatere au participat reprezentanți ai industriei farmaceutice inovatoare, ai asociațiilor de pacienți, europarlamentari, membri ai Parlamentului României și reprezentanții principalelor autorități din domeniul sănătății: Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România și Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

“Sunt onorat să reprezint ARPIM, organizația care reunește în România cele mai importante 29 de companii farmaceutice a căror activitate este bazată pe cercetare și inovare, în cadrul acestui eveniment în care am vorbit despre viitor, investiții, parteneriat strategic. Inovația înseamnă progres, iar în sănătate este singura cale care poate  acoperi decalajul pe care-l avem față de standardele europene, actuale, de tratament. De asemenea, o poziție competitivă pentru atragerea de investiții importante în cercetarea și inovația farmaceutică poate constitui un avantaj  economic considerabil pentru România”, a declarat Dr. Radu Rășinar, Președinte ARPIM.

© ARPIM

OCDE nu promovează doar bunăstarea economică, ci se ocupă de toate tipurile de politici și de programe care ne pot ameliora viața, iar sănătatea și educația sunt printre cele mai importante. Șansa procesului de aderare la OCDE o reprezintă alinierea la practicile și politicile publice, la cele mai bune practici și instrumente existente la nivel internațional. Pentru România, aderarea la OCDE va însemna o ocazie extraordinară de a ne perfecționa politicile publice în materie de sănătate, de a avea un sistem de sănătate mai modern, mai solid, mai eficient, axat pe inovare, cercetare, adaptat la provocările lumii moderne, așa cum este și conferința dumneavoastră de astăzi”, a declarat Luca Niculescu, Secretar de Stat Ministerul Afacerilor Externe, coordonator național pentru procesul de aderare a României la OCDE.

© ARPIM

Dezvoltarea industriei farmaceutice rămâne o temă de interes permanent. Elementul cel mai stringent, din cadrul acestei dezvoltări, aflat în legătură directă cu MS, CNAS este cel care se referă la accesul oamenilor la medicamente. Acest obiectiv trebuie să aibă în spate însă o politică coerentă în acest domeniu și noi asta încercăm să facem, să îmbunătățim accesul oamenilor la medicamente prin parteneriat cu industria. Noi vrem să avem un parteneriat în interesul oamenilor, iar acest parteneriat nu poate să facă subiectul unor abordări care nu au niciun fel de legătură cu realitatea și nu fac altceva decât să descurajeze investițiile în domeniul sănătății. Industria farmaceutică produce venituri statului român, produce locuri de muncă, dar oferă și acces la medicamente pacienților. În momentul de față am făcut pasul înainte și, împreună cu Ministerul Economiei, avem un grup de lucru structurat care își propune să ofere Guvernului o strategie pe termen mediu măcar, încât dezvoltarea industriei farmaceutice să fie evidentă. Procentul din PIB pe care îl are România ca și producție de medicamente este în jur de 1% în momentul de față, vrem să ajungă la 3%. Scopul este să oferim o șansă de dezvoltare economică României prin industria farmaceutică, a declarat Prof. Univ. Dr. Alexandru Rafila, Ministrul Sănătății.

© ARPIM

Din punctul nostru de vedere, ar trebui ca, vorbind despre o industrie, să putem să venim  și să facem partea noastră de ajutor, de scheme de sprijin, de susținere pentru dezvoltarea acestei industrii foarte importante în România care are foarte mare potențial. Am făcut analiză și am constatat că există foarte mare potențial pentru industria farmaceutică, dar eu aș mai adăuga ceva: aș adăuga și industria dispozitivelor medicale pentru că și aici România poate avea un foarte mare avantaj competitiv, uitându-ne la ceea ce producem și la ceea ce nu producem astăzi în România, la forța de muncă calificată în acest domeniu”, a explicat Ștefan-Radu Oprea, Ministrul Economiei.

© ARPIM

Evenimentul a fost organizat în contextul strategiilor industriale și farmaceutice ale UE și al aderării la OCDE, organizație care include unele dintre cele mai competitive țări din lume și cu sistemele de sănătate cele mai dezvoltate. Astfel, România trebuie să-și elaboreze o strategie de stimulare a investițiilor și a accesului la inovația medicală și farmaceutică, atrăgând în același timp investiții în capitalul de cunoaștere: studii clinice, cercetare universitară medicală fundamentală și translațională, strategii inovative de prevenție, prin diverse tipuri de parteneriate public-privat, printre alte soluții.

România are o oportunitate unică de a-și elabora și implementa un Program Național de Dezvoltare a Industriei Farmaceutice, ceea ce va duce și la reducerea decalajelor de acces față de standardele europene de tratament. Accentul pus pe creșterea competitivității europene în domeniul farmaceutic, poziționarea României în top 25 la nivel global pentru două tipologii de studii clinice, aportul important în creșterea productivității și îmbunătățirea rezultatelor de sănătate din partea industriei la nivel local, reprezintă tot atâtea argumente pentru considerarea sectorului farmaceutic inovator ca unul strategic și pentru un parteneriat de durată cu autoritățile, în beneficiul pacienților români”, a declarat Dr. Ioana Bianchi, Director Afaceri Externe ARPIM.

Ce arată datele:

  • Industria farmaceutică inovatoare urmărește continuu progresul medical. Aceasta își propune să transforme cercetarea fundamentală în tratamente inovatoare, disponibile la scară largă și accesibile pacienților. Industria farmaceutică bazată pe inovație a contribuit semnificativ la îmbunătățirea vieții pacienților și la creșterea speranței de viață. Astăzi, cetățenii europeni se pot aștepta să trăiască mai mult cu până la 30 de ani decât au făcut-o acum un secol.
  • Pentru a recupera pierderea de competitivitate față de alte continente, Europa trebuie să stimuleze investițiile în cercetare-dezvoltare ale industriei farmaceutice inovatoare: un raport recent al EFPIA[3] arată că economia țărilor Spațiului Economic European (Uniunea Europeană împreună cu Islanda, Norvegia și Liechtenstein) poate beneficia anual de investiții de 1-1,5 miliarde de euro prin studiile clinice.
  • Raportul privind competitivitatea europeană întocmit de fostul premier italian Mario Draghi are ca punct de plecare, pentru sectorul farmaceutic (paginile 187-204), faptul că acesta are o contribuție semnificativă la economia UE, reprezentând 5% din valoarea adăugată în economie din toate sectoarele de producție, în timp ce produsele farmaceutice reprezintă aproape 11% din exporturile UE.
  • În Uniunea Europeană, se estimează că valoarea adăugată brută a industriei farmaceutice inovatoare este de 311 miliarde de euro, sectorul contribuind la susținerea a 2,3 milioane de locuri de muncă, conform datelor preliminare ale raportului realizat de compania PriceWaterhouseCoopers pentru Federația Europeană a Asociațiilor şi Industriei Farmaceutice (EFPIA), Economic footprint of the Pharmaceutical Industry in Europe, ce va fi dat publicității la jumătatea lunii noiembrie.
  • În România, se estimează că sectorul farmaceutic inovator contribuie semnificativ din punct de vedere social, uman și economic, valoarea adăugată brută la economia românească fiind de aproximativ 1,5 miliarde de euro la nivelul anului 2022, ceea ce reprezintă o creștere de aproximativ 5% pe an în perioada 2016-2022, conform aceluiasi raport citat mai sus.
  • Valoarea adăugată brută este un indicator economic extrem de important deoarece poate informa evaluarea unei politici, ajutând factorii de decizie să prioritizeze sectoarele de intervenție.
  • României se află în top 25 la nivel global pentru două tipologii de studii clinice[4].
  • Modelele de colaborare între autorități și industrie prezentate în cadrul evenimentului (Franța – program de investiții de 7,5 miliarde de euro și acord de colaborare pe 3 ani semnat cu industria; Spania – programul PROFARMA, care a condus la investiții de 800 de milioane de euro în studiile clinice) reprezintă exemple de succes pe care România le poate urma.

Ce soluții au fost discutate în cadrul evenimentului:

  • Recomandări pentru stimularea investițiilor industriei farmaceutice inovatoare
    • Stimularea hub-urilor de inovație de excelență – prin colaborarea cu mediul academic, o politică fiscală stimulantă, finanțarea cercetării naționale
    • Introducerea unor mecanisme de acces timpuriu la inovație
    • Investiția în infrastructura digitală și în date de bună calitate, accesibile și transparente
    • Politici de prețuri, rambursare și achiziții atractive
    • Parteneriat între autorități și industria farmaceutică inovatoare
  • Stimularea investițiilor în cercetare-dezvoltare și politici de acces atractive care pot fi preluate din modelele de parteneriat dintre industria farmaceutică și autorități din state precum Franța și Spania
  • Implementarea unui Program Național de Dezvoltare a Industriei Farmaceutice

[1] sursa: EFPIA, The Pharmaceutical Industry in Figures, 2024, https://efpia.eu/media/2rxdkn43/the-pharmaceutical-industry-in-figures-2024.pdf

[2] Sursa : IQVIA Institute for Human Data Science, Rethinking Clinical Trials Country Reprioritisation, Iulie 2024, https://www.iqvia.com/-/media/iqvia/pdfs/institute-reports/rethinking-clinical-trial-country-prioritization/iqi-ct-country-prioritization-07-24-web.pdf

[3] Raport IQVIA pentru EFPIA și Vaccines Europe, Assessing the clinical trial ecosystem in Europe, Octombrie 2024, https://efpia.eu/media/3edpooqp/assessing-the-clinical-trial-ecosystem-in-europe.pdf

[4] Sursa : IQVIA Institute for Human Data Science, Rethinking Clinical Trials Country Reprioritisation, Iulie 2024, https://www.iqvia.com/-/media/iqvia/pdfs/institute-reports/rethinking-clinical-trial-country-prioritization/iqi-ct-country-prioritization-07-24-web.pdf

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

ROMÂNIA1 hour ago

Nicolae Ciucă: Indiferent de rezultatul alegerilor americane, parteneriatul România-SUA va continua să se dezvolte și răspundă provocărilor comune

SUA2 hours ago

LIVE UPDATE | Alegeri SUA 2024 | Donald Trump vs. Kamala Harris: Americanii își aleg președintele într-o cursă considerată existențială pentru viitorul țării

ROMÂNIA4 hours ago

Miniștrii economiei și cercetării au pus bazele primului program care va crea drona românească la sediul INCAS, un institut lider regional în domeniul ştiinţelor aerospaţiale

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE7 hours ago

Luca Niculescu: Dacă lucrurile evoluează în ritmul actual, România ar trebui să fie membră a OCDE în 2026. Nu avem nicio întârziere, până acum suntem în grafic

ROMÂNIA8 hours ago

ARPIM: Pentru o Românie productivă și competitivă în UE și OCDE, autoritățile și industria farmaceutică inovatoare trebuie să implementeze modele de stimulare a investițiilor

ROMÂNIA8 hours ago

Ministrul Bogdan Ivan: Spitalele inteligente vor deveni realitate în România de anul viitor, cu 207 unități digitalizate și interconectate

PARLAMENTUL EUROPEAN8 hours ago

Comisarul desemnat al României, Roxana Mînzatu, despre portofoliul pe care îl primește: Răspunde de aproape 20% din bugetul multianual al UE

ROMÂNIA9 hours ago

Digitalizarea sistemului medical nu înseamnă doar investiţii, ci şi pregătirea personalului medical, subliniază ministrul Sănătății, Alexandru Rafila

ROMÂNIA9 hours ago

Luminița Odobescu a discutat cu omologul francez despre domeniul apărării și a reiterat aprecierea României pentru contribuția Franței la consolidarea securității Flancului Estic

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Ekaterina Zaharieva, comisarul desemnat al Bulgariei pentru portofoliul Start-upuri, Cercetare și Inovare, promite un nou impuls pentru competitivitatea UE 

ROMÂNIA13 hours ago

INTERVIU Larisa Mezinu-Bălan, vicepreședinte al CNAS, anunță pentru 2025 noi mecanisme financiare care să extindă lista medicamentelor inovative

ROMÂNIA13 hours ago

Fondurile din PNRR și Politica de Coeziune reprezintă ”ancore solide” pentru ”a construi o Românie și o Europă în care accesul la sănătate este egal pentru toți cetățenii”, subliniază Ramona Chiriac

ROMÂNIA1 day ago

Senatoarea Nicoleta Pauliuc: Una dintre problemele grave cu care se confruntă sistemul sanitar românesc este adoptarea foarte greoaie a unor tratamente aprobate și folosite la nivelul UE

ROMÂNIA1 day ago

Marcel Ciolacu, la Salonul Euronaval din Paris: Prioritatea este dezvoltarea industriei de apărare din România. Modernizarea Armatei înseamnă noi locuri de muncă pentru români

PARLAMENTUL EUROPEAN1 day ago

Vicepreședintele PE Victor Negrescu punctează pilonii strategiei în domeniul industriei farmaceutice: Dezvoltarea inovației, securitatea medicală a Europei și protecția proprietății intelectuale

ROMÂNIA1 day ago

Ministrul Economiei evidențiază avantajul competitiv pe care îl poate avea România în industria dispozitivelor medicale: Să avem mai multă proprietate intelectuală înregistrată în țara noastră

ROMÂNIA2 days ago

Șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România: Sistemul de sănătate românesc se confruntă cu provocări semnificative. Punerea în aplicare la timp a investițiilor din PNRR este esențială

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE2 days ago

Luca Niculescu: Pentru România, aderarea la OCDE va însemna o ocazie extraordinară de a avea un sistem de sănătate mai modern, axat pe inovare, cercetare, adaptat la provocările lumii moderne

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Alegeri R. Moldova: Maia Sandu le mulțumește cetățenilor, în special tinerilor și moldovenilor din diaspora, pentru participarea record la vot și face apel la numărarea corectă a voturilor

ROMÂNIA3 days ago

Premierul Marcel Ciolacu anunță o vizită în Valencia în următoarele zile: Vom avea un centru logistic pentru a-i ajuta pe românii din Spania care au suferit în urma inundațiilor

Trending