Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Guvernul irlandez va numi ”foarte rapid” doi candidați pentru reocuparea postului de comisar european

Published

on

© European Union 2020

 

Irlanda anunță că va numi ”foarte rapid” doi candidați pentru reocuparea postului de comisar european, în urma demisiei irlandezului Phil Hogan din funcția de comisar european pentru comerț.

“Vom trimite două nume”, a declarat presei joi premierul Micheal Martin, adăugând că o decizie asupra nominalizaţilor va fi luată “foarte rapid”, relatează Reuters și Agerpres.

Reamintim că săptămâna aceasta, europarlamentarul (irlandeza) Mairead McGuiness, care este și vicepreședintă a Parlamentului European, a intrat în cursa pentru funcția de comisar european din partea Irlandei pentru a-l înlocui pe fostul comisar european Phil Hogan.

Comisarul european pentru comerț, irlandezul Phil Hogan, a deminisionat în data de 26 august, în urma scandalului creat după participarea sa la un dineu de gală din Irlanda unde au fost încălcate regulile sanitare impuse de pandemie.

Decizia lui Hogan de a renunța la unul dintre cele mai puternice locuri de muncă de la Bruxelles reprezintă o lovitură majoră pentru Comisia Europeană, deoarece irlandezul a fost văzut ca un politician experimentat, care a purtat o problemă serioasă de negociere.

A fost onoarea vieții mele de a fi în funcția de comisar european, mai întâi în agricultură și dezvoltare rurală și apoi în comerț. Cred că proiectul Uniunii Europene este realizarea încununării continentului nostru comun: o forță pentru pace și prosperitate, pe care lumea nu le-a văzut niciodată. De asemenea, cred că destinul Irlandei este profund european și că națiunea noastră mică, mândră și deschisă va continua să joace un rol înălțător și proactiv în centrul UE”, a transmis Phil Hogan în scrisoarea sa publicată pe site-ul Comisiei Europene.

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

COMISIA EUROPEANA

Surse europene: Statele UE au adoptat o declarație comună prin care lansează Conferința privind viitorul Europei; Portugalia vrea ca debutul Conferinței să fie pe 9 mai, de Ziua Europei

Published

on

© European Union/Source: EC - Audiovisual Service

Ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene au dat miercuri undă verde unei declarații comune care lansează Conferința privind viitorul Europei, arată un document consultat de CaleaEuropeană.ro, un proiect pe care președinția portugheză a Consiliului își dorește să o lanseze pe 9 mai, de Ziua Europei.

Textul adoptat de statele membre setează structura, sfera și calendarul conferinței, având în vedere că, până acum, instituțiile UE au fost blocate într-o dezbatere despre cine ar trebui să conducă conferința, menită să implice cetățenii UE în procesul de elaborare a politicilor.

Potrivit unor surse europene, declarația comună oferă viziunea unei implicări a cetățenilor într-o dezbatere democratică pentru “construirea unei Europe mai reziliente” având bază valorile istorice promovate prin Declarația Schuman și cel mai recent exemplu de implicare europeană, participarea record a cetățenilor UE la alegerile europene din 2019. 

Declarația andosată de statele membre este semnată de președinții Parlamentului European, Comisiei Europene și președinției Consiliului UE și are în vedere organizarea de “evenimente în parteneriat cu societatea civilă și părțile interesată la nivel local, regional, național și european” prin participarea parlamentelor naționale și regionale, a Comitetului European al Regiunilor, a Comitetului Economic și Social European, a partenerilor sociali și a mediului academic.

Conferințe europene și naționale până în primăvara lui 2022

“Vom invita Conferința să ajungă la un set de concluzii până în primăvara anului 2022 pentru a oferi îndrumări privind viitorul Europei”, se arată declarația amintită, conform surselor citate.

Declarația subliniază că această Conferință privind viitorul Europei este “concentrată pe cetățeni” cu “o abordare de la bază la vârf” prin care europenii să își poată spună opinia despre viitorul UE.

La nivel european, instituțiile UE vor organiza “paneluri ale cetățenilor europeni”, în timp ce la nivel național, statele membre vor putea organiza evenimente care să vizeze “specificitățile lor naționale și instituționale” sub forma unor “paneluri ale cetățenilor naționali”.

O “președinție comună”. Cine va conduce Conferința? 

Conform documentului menționat, Conferința va fi condusă de liderii principalelor instituții ale Uniunii Europene, astfel președinții Parlamentului European, Consiliului și Comisiei Europene urmând să acționeze ca “președinție comună”.

O structură de guvernanță reprezentată de membri ai celor trei instituții va fi înființată pe criterii de reprezentare egală și de egalitate de gen. De asemenea, în cadrul Conferinței vor activa și un consiliu executiv, un secretariat și o plenară a Conferinței.

Plenara Conferinței se va asigura că recomandările venite din partea cetățenilor europeni și naționali vor fi dezbătute. Plenara se va reuni cel puțin o dată la șase luni și va fi alcătuită din reprezentanți ai Parlamentului European, Consiliului și Comisiei Europene, precum și din reprezentanți ai parlamentelor naționale, ai Comitetului European al Regiunilor, Comitetului Economic și Social, societății civile și partenerilor sociali. De asemenea, va fi asigurată și o reprezentare din partea Înaltului Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate atunci când discuțiile vor viza rolul internațional al UE.

Agenda Conferinței: de la sănătate și schimbări climatice la transformare digitală, rolul UE în lume și valori democratice

De asemenea, Conferința privind viitorul Europei se va baza pe Agenda Strategică a Consiliului European pregătită la summitul de la Sibiu din 9 mai 2019, primul și singurul din istoria UE organizat chiar de Ziua Europei, orientările politice ale Comisiei Europene 2019-2024 și provocările determinate de pandemia de COVID-19.

Subiectele ce vor fi abordate în cadrul Conferinței vizează “construirea unui continent sănătos, lupta împotriva schimbărilor climatice și a provocărilor generate de mediu, o economie care funcționează pentru cetățeni, echitate socială, egalitate și solidaritate inter-generațională, transformarea digitală a Europei, drepturile și valorile europene inclusiv statul de drept, migrația, securitatea, rolul UE în lume, fundamentele democratice ale Uniunii Europene și consolidarea procesului democratic în UE”.

Conferința privind viitorul Europei va fi organizată de către Parlament, Consiliu și Comisie și trebuia să înceapă în mai 2020 și să se desfășoare pe o perioadă de doi ani, iar obiectivul inițial anunțat de Parlamentul European a fost ca această Conferință să determină un angajament concis al celor trei instituții principale ale UE de lansare a unor reforme profunde în concordanță cu preocupările cetățenilor, ce pot include o revizuire a tratatelor Uniunii Europene

În schimb, statele membre ale UE au exclus subiectul schimbării Tratatelor UE din cadrul dezbaterilor aferente Conferinței privind viitorul Europei.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

O Uniune a egalității: Comisia Europeană prezintă Strategia privind drepturile persoanelor cu handicap (2021-2030)

Published

on

© European Union, 2014/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană prezintă miercuri, 3 martie, o Strategie ambițioasă privind drepturile persoanelor cu handicap (2021-2030), pentru a asigura participarea lor deplină în societate, în condiții de egalitate cu celelalte persoane din UE și din afara acesteia, în conformitate cu Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și cu Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, care prevăd că egalitatea și nediscriminarea sunt pietrele de temelie ale politicilor UE, potrivit unui comunicat

Persoanele cu handicap au dreptul de a lua parte la toate domeniile vieții, la fel ca toți ceilalți cetățeni. Deși în deceniile din urmă s-au înregistrat progrese legate de accesul la asistență medicală, la educație, la ocuparea forței de muncă, la activitățile recreative și la participarea la viața politică, persistă multe obstacole. Este timpul să intensificăm acțiunile la nivel european”, transmite Comisia Europeană.

După cum a anunțat președinta von der Leyen, Strategia privind drepturile persoanelor cu handicap (2021-2030) contribuie la construirea Uniunii egalității, alături de Strategia 2020-2025 pentru egalitatea LGBTIQPlanul de acțiune al UE de combatere a rasismului pentru perioada 2020-2025Strategia europeană 2020-2025 privind egalitatea de gen și Cadrul strategic al UE privind romii.

Noua strategie se bazează pe cea precedentă, și anume Strategia europeană 2010-2020 pentru persoanele cu handicap, și contribuie la implementarea Pilonului european al drepturilor sociale, care servește drept busolă politicilor sociale și în materie de ocupare a forței de muncă din Europa și cu privire la care Comisia va adopta un plan de acțiune în această săptămână. De asemenea, Strategia sprijină punerea în aplicare de către UE și a statelor sale membre a Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap la nivel UE și național.

Strategia pe zece ani prezintă inițiativele-cheie grupate în jurul a trei teme principale pentru consolidarea participării egale și a nediscriminării:

  • Drepturile existente în UE: Persoanele cu handicap au aceleași drepturi ca oricare alt cetățean al UE de a se muta în altă țară sau de a participa la viața politică. Pornind de la experiența acumulată în urma proiectului-pilot aflat actualmente în desfășurare în opt țări, până la sfârșitul anului 2023, Comisia Europeană va propune un card european pentru dizabilitate valabil în toate țările UE, care va facilita recunoașterea reciprocă a statutului de persoană cu handicap între statele membre, ajutându-i pe cetățenii cu handicap să beneficieze de dreptul lor la libera circulație. De asemenea, Comisia va colabora îndeaproape cu statele membre pentru a asigura participarea persoanelor cu handicap la procesul electoral în 2023.
  • O viață independentă și autonomie: Persoanele cu handicap au dreptul de a duce o viață independentă și de a alege unde și cu cine doresc să locuiască. Pentru a veni în sprijinul unei vieți independente și al includerii în comunitate, Comisia va elabora orientări și va lansa o inițiativă de îmbunătățire a serviciilor sociale pentru persoanele cu handicap.
  • Nediscriminare și egalitate de șanse: Strategia urmărește să protejeze persoanele cu handicap de orice formă de discriminare și violență. De asemenea, printre scopurile sale se numără asigurarea egalității de șanse în toate privințele, precum și a accesului la justiție, educație, cultură, sport și turism. Trebuie garantat și accesul egal la toate serviciile de sănătate și la ocuparea forței de muncă.

Aplicarea strategiei: cooperarea strânsă cu țările UE și integrarea ei în politicile interne și externe

Va fi nevoie de un puternic angajament din partea tuturor statelor membre pentru ca strategia să își atingă obiectivele ambițioase. Țările UE sunt actori-cheie în procesul de implementare a Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap.

Astfel, Comisia va înființa Platforma pentru persoanele cu handicap, care va reuni autoritățile naționale responsabile cu punerea în aplicare a convenției, organizațiile persoanelor cu handicap și Comisia pentru a sprijini punerea în aplicare a strategiei și pentru a consolida cooperarea și schimbul de informații privind punerea în aplicare a convenției.

Platforma va avea o prezență online extinsă și va asigura continuitatea activităților pe durata întregului an. Persoanele cu handicap vor fi implicate în dialog și în procesul de punere în aplicare a Strategiei privind drepturile persoanelor cu handicap (2021-2030).

De asemenea, Comisia va integra aspectele legate de handicap în toate politicile și inițiativele majore ale UE. Având în vedere că drepturile persoanelor cu handicap nu se opresc la granițele Europei, Comisia va promova drepturile acestora la nivel mondial.

Prin această strategie, UE își va consolida rolul de apărător al drepturilor persoanelor cu handicap și va utiliza instrumente precum asistența tehnică și programele financiare, sprijinul prin intermediul delegațiilor UE, dialogurile politice și activitatea în cadrul forurilor multilaterale pentru a sprijini țările partenere în eforturile lor de a pune în aplicare Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap și de a oferi orientări pentru punerea în aplicare a ODD într-un mod favorabil incluziunii acestora.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană: Clauza derogatorie generală din cadrul Pactului de Stabilitate și Creștere ar trebui să rămână activă în 2022 pentru o redresare sustenabilă post-pandemie

Published

on

© European Union, 2021/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a adoptat la 3 martie o comunicare prin care le oferă statelor membre orientări generale cu privire la desfășurarea politicii bugetare în perioada următoare. Este vorba despre principii directoare pentru a asigura conceperea adecvată și calitatea măsurilor bugetare.

 

Comunicarea prezintă considerațiile Comisiei cu privire la dezactivarea sau continuarea activării clauzei derogatorii generale din cadrul Pactului de stabilitate și de creștere și oferă totodată indicații generale privind politica bugetară globală în cursul perioadei următoare, inclusiv în legătură cu implicațiile Mecanismului de redresare și reziliență (MRR) pentru politica bugetară.

Comisia este hotărâtă să asigure un răspuns politic coordonat și coerent la criza actuală. Acest lucru necesită politici bugetare credibile, care să abordeze consecințele pe termen scurt ale pandemiei de COVID-19 și să sprijine redresarea, fără a pune în pericol sustenabilitatea bugetară pe termen mediu. Comunicarea adoptată astăzi urmărește să sprijine aceste obiective.

Orientări pentru politici bugetare coordonate

Coordonarea politicilor bugetare naționale este esențială pentru sprijinirea redresării economice. Comunicarea precizează că politica bugetară ar trebui să rămână flexibilă și să se adapteze la evoluția situației. Ea avertizează cu privire la retragerea prematură a sprijinului bugetar, care ar trebui menținut anul acesta și anul viitor, și prevede că, odată ce riscurile sanitare se diminuează, măsurile bugetare ar trebui să se orienteze treptat către măsuri mai specifice, de perspectivă, care să promoveze o redresare rezilientă și sustenabilă, și că politicile bugetare ar trebui să țină seama de impactul MRR. În fine, politicile bugetare ar trebui să țină cont de considerentele legate de forța redresării și de sustenabilitatea finanțelor publice.

Aceste orientări vor facilita elaborarea de către statele membre a programelor de stabilitate și convergență, care ar trebui prezentate Comisiei în aprilie 2021. Orientările vor fi detaliate în pachetul de primăvară al semestrului european care urmează să fie prezentat de Comisie.

Considerații cu privire la dezactivarea sau continuarea activării clauzei derogatorii generale

Comisia a propus activarea clauzei derogatorii generale din cadrul Pactului de stabilitate și de creștere în martie 2020, ca parte a strategiei sale de a răspunde rapid, ferm și coordonat la pandemia de coronavirus. Această activare a permis statelor membre să ia măsuri pentru a face față în mod adecvat crizei, abătându-se totodată de la cerințele bugetare care s-ar aplica în mod normal în temeiul cadrului bugetar european.

Comunicarea prezintă considerațiile Comisiei cu privire la modul în care ar trebui luată o decizie viitoare privind dezactivarea clauzei sau continuarea activării acesteia pentru 2022.

Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor, a declarat:

Cu toate că se întrevăd speranțe pentru economia UE, în momentul de față pandemia continuă să afecteze mijloacele de trai ale oamenilor și economia în general. Pentru a atenua acest impact și a promova o redresare rezilientă și sustenabilă, mesajul nostru clar este că se impune continuarea sprijinului bugetar atât timp cât este necesar. Pe baza indicațiilor actuale, clauza derogatorie generală ar trebui să rămână activă în 2022 și să fie dezactivată în 2023. Statele membre ar trebui să profite la maximum de Mecanismul de redresare și reziliență, deoarece acesta le oferă o șansă unică de a-și sprijini economia fără a împovăra finanțele publice. Măsurile temporare și specifice luate la timp vor permite revenirea fără probleme la bugete sustenabile pe termen mediu.”

Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie, a declarat:

Decizia noastră de anul trecut din luna martie de a activa clauza derogatorie generală a fost o recunoaștere a gravității crizei aflate în plină desfășurare. A fost, de asemenea, o declarație cu privire la hotărârea noastră de a lua toate măsurile necesare pentru a combate pandemia și a sprijini locurile de muncă și întreprinderile. Un an mai târziu, lupta împotriva COVID-19 nu este încă câștigată și trebuie să ne asigurăm că nu repetăm greșelile făcute cu un deceniu în urmă, retrăgând prea repede sprijinul. Pentru 2022, este clar că sprijinul bugetar va fi încă necesar: este preferabil să greșim făcând prea mult decât făcând prea puțin. În același timp, politicile bugetare ar trebui să fie diferențiate în funcție de ritmul redresării fiecărei țări și de situația bugetară specifică. În condițiile în care finanțarea din instrumentul Next Generation EU începe să curgă, este esențial ca guvernele să se asigure că cheltuielile naționale pentru investiții sunt menținute și consolidate prin intermediul granturilor din partea UE.”

În opinia Comisiei, decizia ar trebui luată în urma unei evaluări globale a situației economiei pe baza unor criterii cantitative. Nivelul activității economice în UE sau în zona euro în comparație cu nivelurile anterioare crizei (sfârșitul anului 2019) ar fi pentru Comisie principalul criteriu cantitativ în evaluarea sa globală cu privire la dezactivarea sau aplicarea în continuare a clauzei derogatorii generale. Prin urmare, actualele indicații preliminare ar sugera continuarea aplicării clauzei derogatorii generale în 2022 și dezactivarea sa începând cu 2023.

În urma unui dialog între Consiliu și Comisie, Comisia va evalua dezactivarea sau continuarea activării clauzei derogatorii generale pe baza previziunilor din primăvara anului 2021, care vor fi publicate în prima jumătate a lunii mai.

Situațiile specifice fiecărei țări vor fi luate în considerare în continuare după dezactivarea clauzei derogatorii generale. În cazul în care un stat membru nu revine la nivelul activității economice anterior crizei, se vor utiliza pe deplin toate opțiunile în materie de flexibilitate din cadrul Pactului de stabilitate și de creștere, în special atunci când se propun orientări de politică bugetară.

Utilizarea optimă a Mecanismului de redresare și reziliență

Comunicarea oferă câteva indicații generale privind politica bugetară a statelor membre în 2022 și pe termen mediu, inclusiv în ceea ce privește legătura cu fondurile MRR. MRR va avea un rol decisiv în a ajuta la redresarea Europei în urma impactului economic și social al pandemiei și va contribui la asigurarea unei mai mari reziliențe a economiilor și a societăților din UE și la avansarea pe calea tranziției verzi și digitale.

MRR va pune la dispoziție 312,5 miliarde EUR sub formă de granturi și până la 360 de miliarde EUR sub formă de împrumuturi acordate statelor membre pentru a sprijini punerea în aplicare a reformelor și a investițiilor. Acest lucru va oferi un impuls bugetar considerabil și va contribui la atenuarea riscului apariției unor decalaje în zona euro și în UE.

Punerea în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență va avea, de asemenea, implicații importante pentru politicile bugetare naționale. Cheltuielile finanțate prin granturi din MRR vor oferi un impuls substanțial economiei în anii următori, fără a duce la creșterea deficitelor și datoriilor naționale. De asemenea, statele membre vor fi stimulate să aplice într-o mai mare măsură politici bugetare favorabile creșterii. Investițiile publice finanțate prin granturi acordate în cadrul MRR ar trebui să se adauge investițiilor publice existente. MRR va contribui la redresare și va stimula creșterea potențială numai dacă finanțează investiții suplimentare productive și de înaltă calitate, în special atunci când este combinat cu reforme structurale în conformitate cu recomandările specifice fiecărei țări.

Statele membre ar trebui să utilizeze în mod optim oportunitatea unică oferită de MRR pentru a sprijini redresarea economică, pentru a stimula intensificarea creșterii potențiale și pentru a îmbunătăți pozițiile bugetare subiacente pe termen mediu și lung.

Dezbatere publică privind cadrul de guvernanță economică

Criza provocată de pandemia de COVID-19 a evidențiat relevanța și importanța multora dintre provocările pe care Comisia a dorit să le aducă în atenția publicului și să le discute în cadrul dezbaterii publice privind cadrul de guvernanță economică. Relansarea consultării publice pe această temă va permite Comisiei să reflecteze asupra provocărilor analizate și să desprindă învățăminte. Comunicarea confirmă intenția Comisiei de a relansa dezbaterea publică privind cadrul de guvernanță economică odată ce se va consolida redresarea economică.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

COMISIA EUROPEANA13 hours ago

Surse europene: Statele UE au adoptat o declarație comună prin care lansează Conferința privind viitorul Europei; Portugalia vrea ca debutul Conferinței să fie pe 9 mai, de Ziua Europei

S&D13 hours ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Propunerea mea de a aloca minim 10% sau 3 mld. euro pentru educație din PNRR, susținută de Comisia pentru învățământ din Camera Deputaților

U.E.14 hours ago

PES salută anunțul Comisiei Europene de a menține activă clauza derogatorie generală din cadrul cadrul Pactului de stabilitate și creștere până în 2023: Continuarea sprijinului bugetar, decizia corectă în vederea redresării

U.E.14 hours ago

Polonia va produce vaccinul anti-COVID dezvoltat de americanii de la Novavax, din care Comisia Europeană ar urma să cumpere 200 milioane de doze

Dragoș Pîslaru15 hours ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru salută noua strategie a Comisiei Europene privind drepturile persoanelor cu dizabilități: Nu avem nicio scuză să întârziem garantarea acestor drepturi

PARLAMENTUL EUROPEAN15 hours ago

Surse europene: Parlamentul European se va adresa Curții de Justiție a UE privind eliminarea obligativității vizelor SUA pentru România, Bulgaria, Croația și Cipru

ROMÂNIA15 hours ago

Eurostat: Creșterea prețurilor producției industriale în România, peste media UE în luna ianuarie

NATO15 hours ago

Nicolae Ciucă, după aprobarea bugetului de 2,04% din PIB pentru apărare: Vom sprijini industria națională de apărare în vederea creșterii relevanței strategice a României în NATO și UE

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

O Uniune a egalității: Comisia Europeană prezintă Strategia privind drepturile persoanelor cu handicap (2021-2030)

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI16 hours ago

Comisarul european Elisa Ferreira răspunde la interpelarea eurodeputatului Mircea Hava privind finanțarea eficienței energetice a clădirilor: Sprijinul pentru renovarea clădirilor, esențial pentru redresare

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

Comisia Europeană: Clauza derogatorie generală din cadrul Pactului de Stabilitate și Creștere ar trebui să rămână activă în 2022 pentru o redresare sustenabilă post-pandemie

ROMÂNIA2 days ago

Premierul Florin Cîțu consideră că digitalizarea administrației publice reprezintă ”un mod natural de a îmbunătăți comportamentul statului față de cetățeni”: Va fi finanțată din fonduri europene

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu are convingerea că premierul României va acorda prioritate proiectelor de infrastructură din Oltenia și Nordul Moldovei în vederea recuperării decalajului de dezvoltare între regiuni

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Liderii europeni doresc avansarea lucrărilor pentru implementarea Uniunii Sănătății și a Strategiei Farmaceutice pentru Europa

EVENIMENTE6 days ago

Dezbatere | Eurodeputații Cristian Bușoi și Nicu Ștefănuță: UE, în pragul disoluției dacă nu ar fi cumpărat împreună vaccinurile. PE, implicat în campania europeană de vaccinare

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG, consideră că noile norme propuse de Comisia Europeană pentru platformele digitale sunt ”echilibrate”: Majoritatea prevederilor sunt deja implementate de eMAG

EVENIMENTE6 days ago

Dezbatere: Eurodeputații Cristian Bușoi si Nicu Ștefănuță: Este inadmisibil să avem prețuri diferențiate la tratamente. România are nevoie de o politică a medicamentului inteligentă

Dragoș Tudorache6 days ago

Eurodeputatul Dragoș Tudorache: Comisia Europeană trebuie să intervină dur pentru protejarea pieței unice digitale împotriva distorsionării concurenței de către giganții tehnologici

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Charles Michel, după reuniunea virtuală a liderilor UE: Prioritatea noastră principală acum este accelerarea producției și livrării de vaccinuri anti-COVID. 50 milioane de doze vor fi fost livrate în UE până la finele lunii

Cristian Bușoi1 week ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, pledează pentru ”investiții masive în cercetare, inovare și tehnologii digitale”: Vor contribui la dezvoltarea economiilor statelor UE și la îmbunătățirea vieții cetățenilor

Advertisement
Advertisement

Trending