Germania va sprijini Ucraina cu un alt pachet de ajutor militar în valoare de 1,3 miliarde de euro, care va include patru unități suplimentare de apărare antiaeriană IRIS-T, a declarat marți ministrul apărării Boris Pistorius, aflat la Kiev pentru a marca un deceniu de la “Euro-Maidan”, manifestațiile pro-europene care au început în noaptea de 21 noiembrie 2013, când cetățenii ucraineni au început să protesteze spontan în Kiev în răspuns la decizia guvernului ucrainean de a suspenda procesul de pregătire pentru semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană și Acordului de Liber Schimb cu aceasta.
“Sunt sigur că acest lucru vă va ajuta în lupta împotriva agresiunii rusești”, a spus Pistorius, citat de Reuters. “Acest lucru subliniază faptul că suntem alături de Ucraina în mod durabil și fiabil”, a adăugat el.
Într-un mesaj transmis cu privire la acest anunț, președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a mulțumit cancelarului german Olaf Scholz, subliniind că asistența din partea Germaniei “a salvat multe vieți”.
Dear @Bundeskanzler, Olaf, Danke Dir! Thank you for your words and deeds to support Ukraine and all Ukrainians. German assistance has saved many lives. Together, we are strengthening and protecting our Europe 🇺🇦🇩🇪
— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) November 22, 2023
Până în prezent, Berlinul s-a angajat să furnizeze Kievului opt sisteme IRIS-T, dintre care trei au fost livrate. Ucraina le folosește în principal pentru a se apăra de atacurile cu rachete rusești.
Pachetul de sprijin va cuprinde, de asemenea, 20.000 de proiectile de artilerie de 155 mm, precum și mine antitanc, a declarat Pistorius reporterilor, vorbind alături de omologul său ucrainean Rustem Umerov.
Proiectilele de artilerie se adaugă la cele 140.000 de proiectile de 155 mm pe care Germania s-a angajat să le livreze anul viitor, a precizat Pistorius.
Ucraina a marcat marți ”Ziua Demnității și a Libertății”, menită să reamintească de cele două proteste pro-democrație: Revoluția Portocalie din 2004 și Revoluția Demnității, informează Deutsche Welle. Aceasta din urmă a fost declanșată de protestele din 21 noiembrie 2013, după decizia fostului președinte ucrainean Viktor Ianukovici de a nu semna Acordul de Asociere cu UE la summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius. Rusia a denunțat revoluția ca fiind o ”lovitură de stat” favorizată de Occident și a folosit-o drept argument pentru a-și justifica acțiunea militară în Ucraina în 2014, anexarea ilegală a peninsulei Crimeea și declanșarea războiului de agresiune din 24 februarie 2022.
Cele două momente au fost marcate prin prezența la Kiev a președintelui Consiliului European, Charles Michel, și a președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, dar și printr-un mesaj al șefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
