Connect with us

INTERVIURI

INTERVIU Ambasadorul României la UE Luminița Odobescu: Europa funcționează acum la viteza așteptată de cetățeni. România, în prima linie a asigurării unei infrastructuri defensive în situație de criză

Published

on

© European Union 2019

După câteva săptămâni în care spiritul european a fost pus la încercare, instituțiile europene și statele membre au realizat că e nevoie de solidaritate, iar România s-a implicat extrem de activ în încercarea de a identifica soluții la nivel european în gestionarea crizei fără precedent cu un dușman invizibil și imprevizibil, a declarat reprezentantul permanent al României la Uniunea Europeană, Luminița Odobescu, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro.

“Izbucnirea și răspândirea rapidă a infecțiilor cu COVID-19 a reprezentat o undă de șoc pentru statele și organizațiile internaționale (…) Uniunea Europeană nu a făcut excepție, însă această stare de fapt nu se datorează unei lipse de solidaritate între Statele Membre, ci este rezultatul factorului-surpriză. (…) Măsurile adoptate la nivel intern în UE vin să completeze acest tablou al unei Europe care, chiar dacă a avut un start mai ezitant, funcționează în prezent la viteza așteptată de cetățeni și de partenerii externi“, a argumentat Odobescu, detaliind măsurile pe care le-a luat Uniunea Europeană, dar și contribuția însemnată a României. 

Reprezentantul țării noastre la UE a punctat că “o parte din măsurile luate la nivelul Uniunii au fost inițiate inclusiv ca urmare a propunerilor României” și a subliniat că România a atras atenția și asupra importanței cooperării transatlantice.

Luminița Odobescu a reamintit că inițiativa de înființare rezervei strategice medicale sub auspiciile Mecanismului UE de Protecție Civilă (rescEU) a fost promovată ca prioritate a președinției României la Consiliul UE, în prima jumătate a anului 2019, iar în prezent România va fi prima țară a UE care va găzdui rezerva strategică de materiale medicale a UE. “Se poate spune că România va fi în prima linie a asigurării unei infrastructuri defensive într-o eventuală situație de criză“, a susținut aceasta.

Diplomatul român a precizat că printre măsurile adoptate la nivel european ca urmare a propunerilor țării noastre se mai află obținerea flexibilității transferului între fondurile de coeziune pentru a gestiona criza sanitară, relaxarea regulilor pentru acordarea de ajutoare de stat sau scutiri de taxe vamale și TVA pentru produse medicale și echipamente.

Nu în cele din urmă, reprezentantul permanent al României la UE a precizat că gestul de solidaritate marcat prin trimiterea unei echipe de medici în Italia, țara cu cele mai multe decese din cauza pandemiei, a arătat că “nu putem rămâne deoparte când un membru al familiei europene are nevoie de sprijin“.

Vă invităm să parcurgeți, în continuare, interviul integral acordat de ambasadorul Luminița Odobescu:

CaleaEuropeană.ro: Criza provocată de noul coronavirus a prins Uniunea Europeană într-o lipsă inițială de solidaritate din partea statelor membre, care s-au concentrat cu precădere asupra măsurilor exclusiv naționale de gestionare a pandemiei. Cum ne putem explica această întârziere având în vedere că timpul și acutizarea pandemiei ne-a demonstrat că solidaritatea europeană – sanitară, umană, politică și economică – este cartea corectă de jucat?

Luminița Odobescu: Ne confruntăm cu o criză fără precedent, cu un dușman invizibil, imprevizibil și care afectează viața noastră, a tuturor. Într-o astfel de situație, excepționala și nemaiîntâlnită, cel puțin în istoria recentă, guvernele trebuie să acționeze rapid pentru a-și proteja cetățenii. În plus, nu trebuie să uităm că sănătatea rămâne un domeniu de competență națională.

În acest context, măsurile de protecție s-au concentrat, inițial, pe gestionarea internă. Ulterior, amploarea crizei, realitatea faptului că acest virus nu are frontiere, că ne afectează pe toți, au condus la o intensificare a coordonării statelor membre și la implicarea activă a instituțiilor europene în sprijinul acestei coordonări.

După câteva săptămâni în care spiritul european a fost pus la încercare, instituțiile europene și statele membre au realizat că e nevoie de solidaritate, că e nevoie de coordonare și de o abordare europeană, nu numai pentru a lupta împotriva răspândirii virusului, dar și pentru a face față consecințelor economice și sociale ale acestei crize.

Astfel, s-a acționat pe mai multe paliere strategice, pe care le-aș menționa, pe scurt:

  • asigurarea de echipamente medicale și medicamente (inclusiv prin proceduri de achiziții în comun);
  • mobilizarea de fonduri suplimentare pentru cercetare (100 milioane euro granturi și alte fonduri disponibile prin instrumentele financiare gestionate de BEI);
  • adoptarea de măsuri pentru gestionarea impactului economic și social al crizei. Ieri, miniștrii de finanțe din Eurogrup+, inclusiv cu participarea României, au agreat în acest sens un pachet financiar de peste 500 de miliarde euro și au convenit să lucreze pentru un nou Fond de relansare, în cadrul unui Plan mai amplu de relansare economică;
  • asigurarea circulației persoanelor și a fluxului de mărfuri (pe de o parte, prin stabilirea de culoare verzi pentru transportul de mărfuri, de reguli speciale pentru lucrătorii sezonieri/transfrontalieri, de linii directoare pentru transportul cargo aerian etc.,mai ales pentru produse medicale și, pe de altă parte, prin repatrierea cetățenilor europeni din țările terțe. Trebuie amintit că aproximativ 250.000 cetățeni au fost repatriați cu zboruri organizate de statele membre, iar Mecanismul UE de Protecție Civilă a facilitat repatrierea a peste 15.500 de cetățeni).

Comisia Europeană a venit cu o listă semnificativă de propuneri, pe toate domeniile asupra cărora pandemia a avut un impact semnificativ, iar coordonarea dintre statele membre s-a îmbunătățit semnificativ și vizibil. Măsurile adoptate la nivel european au fost întărite de sprijinul între statele membre, prin preluarea de pacienți, trimiterea de doctori și asistente, furnizarea de echipamente medicale.

Deci, după un început dificil, situația la nivel european, din punct de vedere al reacției, al propunerilor și al coordonării s-a îmbunătățit substanțial. Comunicarea, pe fondul propagandei continue și al știrilor false, s-a ameliorat. Sigur, în continuare sunt lucruri de făcut, criza nu s-a terminat, însă avansăm în direcția cea bună.

România a atras atenția asupra importanței cooperării transatlantice/ Europa, chiar dacă a avut un start mai ezitant, funcționează în prezent la viteza așteptată de cetățeni și de partenerii externi

CaleaEuropeană.ro: Timpul scurs și întârzierile în probarea și afișarea solidarității între statele membre au fost exploatate și au permis infiltrarea unor acțiuni de dezinformare și propagandă menite să discrediteze unitatea Uniunii Europene, dar și relația transatlantică. Pericolul lor a fost cuantificat în rapoarte oficiale, dar și în comunicarea publică a unor lideri precum Înaltul Reprezentant sau președintele Franței. Ne-am învățat lecția și am înțeles riscurile care însoțesc ezitările și tensiunile între europeni, dar și în relația Europa- SUA? Cât de bine am reacționat și ce ar putea fi îmbunătățit?

Luminița Odobescu: Izbucnirea și răspândirea rapidă a infecțiilor cu COVID-19 a reprezentat o undă de șoc pentru toate statele și organizațiile internaționale, puțin pregătite să facă față unei asemenea crize și fără să fi cunoscut un exercițiu anterior de coordonare în astfel de situații.

Uniunea Europeană nu a făcut excepție, însă, așa cum am arătat deja, această stare de fapt nu se datorează unei lipse de solidaritate între Statele Membre, ci este rezultatul factorului-surpriză, care a făcut ca fiecare guvern să se uite mai întâi către sine și către instrumentele pe care are le are la dispoziție cu efect imediat. Am înțeles, însă, rapid, că o criză globală de acest tip nu poate primi răspunsuri individuale, ci necesită o acțiune susținută și coordonată, care să vizeze atât consecințele medicale imediate, cât și impactul mai larg asupra economiilor și societăților noastre.

La nivelul Uniunii Europene am trecut deja în acest scenariu al cooperării și coordonării strânse pentru stoparea răspândirii virusului, protecția cetățenilor europeni aflați în Europa sau în afara acesteia și sprijinirea acelor state-terțe care sunt cele mai expuse și care nu beneficiază de capacități suficiente, fie medicale sau de susținere a economiei. Printre acțiunile la nivel global întreprinse de UE se numără facilitarea zborurilor de repatriere a cetățenilor blocați în afara Europei, adoptarea unor măsuri restrictive asupra călătoriilor neesențiale către UE, sprijinirea celor mai vulnerabile state în fața pandemiei (de exemplu Comisia Europeană a mobilizat peste 400 de milioane de euro pentru măsuri de pregătire, prevenție și izolare în statele-partenere) și adoptarea unor măsuri de răspuns la impactul economic și societal al crizei pentru menținerea locurilor de muncă, protecție socială și relansarea economiilor. Pachetul „Team Europe” privind răspunsul global al UE la COVID-19, prezentat de către Comisia Europeană la 7 aprilie, confirmă contribuția strategică a UE ca actor global la lupta împotriva coronavirusului.

Împreună cu alte state membre, România a atras atenția asupra importanței cooperării transatlantice, cel mai recent prin vocea ministrului de externe Bogdan Aurescu, care a subliniat, cu prilejul reuniunii prin videoconferință a miniștrilor afacerilor externe, din 3 aprilie, rolul central al NATO și al cooperării UE-SUA în conturarea răspunsului la criză.

La rândul lor, măsurile adoptate la nivel intern în UE, despre care am vorbit mai sus , vin să completeze acest tablou al unei Europe care, chiar dacă a avut un start mai ezitant, funcționează în prezent la viteza așteptată de cetățeni și de partenerii externi

În ceea ce privește acțiunile de dezinformare și propagandă care au vizat acțiunea UE, acestea nu reprezintă o noutate decât sub aspectul conținutului, nu al intenției sau formei, cu care ne confruntăm constant. Cred că și aici, răspunsul european a fost unul în acord cu principiile și valorile pe care ni le asumăm, concentrându-se prioritar pe comunicare publică pozitivă și pe furnizarea într-un mod transparent de informații verificabile, actualizate și detaliate. Am ales să comunicăm mai frecvent, mai coordonat și mai explicit, nu să combatem dezinformarea cu mijloacele pe care aceasta o utilizează. Cu sprijinul Comisiei Europene, au fost deschise noi canale de comunicare cu platformele sociale, pentru a le încuraja să promoveze surse de informare care distribuie conținut cu grad înalt de acuratețe și, în același timp, să deconstruiască narațiuni cu caracter evident fals și/sau manipulatoriu.

Perioada prin care trecem ne-a reconfirmat nevoia de unitate europeană și transatlantică și ne-a făcut să înțelegem încă o dată că forța noastră rezidă în capacitatea de a acționa unit și solidar. Aceasta este probabil principala lecție a crizei, iar UE a decis să își asume deplin responsabilitatea față de propriii cetățeni și față de statele partenere care au nevoie de sprijinul nostru.

Fondurile europene vor fi mobilizate mult mai ușor și redirecționa spre lupta cu virusul

CaleaEuropeană.ro: Una din principalele critici care i se aduce Uniunii Europene este că a intrat nepregătită în această criză. Cu toate acestea, viteza cu care anumite inițiative au fost lansate și chiar aprobate de Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene a arătat contrariul. Ce a făcut Uniunea Europeană pentru statele membre și pentru cetățenii europeni până acum și ce măsuri mai sunt în curs de pregătire?

Luminița Odobescu: Așa cum spunem mai devreme, este o criză nouă, de o amploare fără precedent, care a fost greu de anticipat. Chiar dacă la nivelul UE au existat mecanisme de gestionare a crizelor, nu putem spune ca ele au fost adaptate la o astfel de situație, de pericol global. Însă, în orice criză, ceea ce contează este capacitatea de reacție, de a găsi soluții și de a lucra coordonat, rapid și eficient. Setul de măsuri luate de UE până acum arată o bună capacitate de reacție.

Sigur, la început, având în vedere amploarea crizei și ineditul ei, s-a reacționat mai lent, dar, treptat, acțiunile au fost orientate spre eforturile comune, având la bază principiul solidarității.

Lista de măsuri adoptate la nivel UE este lungă. Am menționat deja câteva, însă, pentru o imagine cât mai clară a eforturilor intense întreprinse pentru contracaraea efectelor pandemiei, aș completa cu alte câteva exemple concrete, relevante:

  • Până în prezent, au fost lansate de către Comisie cinci proceduri de achiziții comune UE pentru echipamente de protecție, în cadrul Sistemului de răspuns și avertizare rapidă (EWRS) la amenințările transfrontaliere de sănătate, cu participarea majorității statelor membre UE. Aceste proceduri se află în diferite faze de desfășurare, România fiind parte la toate;
  • BEI a redirecționat 40 de miliarde de euro pentru contracararea crizei. În plus, ieri Eurogrup-ul+ a agreat un pachet de garanții care va facilita acordarea de credite BEI către IMM-uri, în valoare de 200 de miliarde de euro; 
  • Prin intermediul instrumentului SURE, propus de Comisie,  statele membre vor primi asistență financiară de până la 100 de miliarde de euro, sub formă de împrumuturi în condiții avantajoase, pentru protejarea forței de muncă și atenuarea riscurilor de șomaj în situații de urgență;
  • Au fost adoptate măsuri specifice de sprijin pentru fermieri și pescari (ajutor direct, flexibilizarea și adaptarea rigorilor administrative pentru plăți);
  • A fost adoptat unui pachet de măsuri privind fondurile aferente politicii de coeziune, în cadrul „Inițiativei de investiții pentru răspunsul la Coronavirus” (CRII) care permite mobilizarea rapidă a sumelor aferente bugetului 2020 și redirecționarea acestora pentru a finanța operațiuni de prevenție, achiziții de echipamente și materiale necesare pentru funcționarea sistemelor de urgență și medicale, dar și măsuri sociale și economice pentru sprijinirea populației și a întreprinderilor mici. Este vorba de 37 de miliarde de Euro.
  • La nivelul Consiliului UE a fost adoptat deja mandatul de negociere cu Parlamentul European pentru un nou pachet de măsuri pentru a asigura flexibilitate deplină în reprogramarea fondurilor (CRII plus), pentru a răspunde nevoilor de investiții de la nivelul statelor membre. Măsurile vor permite o utilizare rațională a 60 de miliarde de euro (conform datelor Comisiei) pentru a face față provocărilor în următoarele 12 luni;
  • Prin intermediul Fondului de Ajutor pentru persoanele cele mai defavorizate (FEAD) se vor asigura alimente și asistență de bază pentru cei aflați în situații economice critice. Aproximativ 2 miliarde de euro din bugetul FEAD vor fi alocați în acest sens; 
  • Se va utiliza Fondul de solidaritate al UE (FSUE), propunere în cadrul „Inițiativei de investiții pentru răspunsul la Coronavirus” (800 de milioane de euro) pentru situații de urgență și acoperirea pagubelor generate de COVID-19;
  • Nu trebuie uitată suplimentarea cu 3 miliarde euro credite de angajamente în vederea reactivării Instrumentului pentru sprijin de urgență (Emergency Support Instrument/ESI), cu o finanțare de 2,7 miliarde de euro (angajamente), precum și a consolidării Mecanismului Uniunii de Protecție Civilă/RescEU, cu 300 milioane euro;

În plus, în urma măsurilor luate, fondurile europene se pot mobiliza mult mai ușor și redirecționa spre lupta cu virusul (dotarea spitalelor, echipamente, susținerea cadrelor medicale, contracararea efectelor negative în plan economic și social prin sprijinirea grupurilor vulnerabile și a celor aflați în șomaj tehnic), regulile de disciplină bugetară au fost suspendate, ajutoarele de stat se pot acorda mai ușor, procedurile de achiziții se realizează mult mai simplu, prin clarificarea aspectelor legate de urgența acestora. De asemenea, au fost adoptate măsuri din sfera impozitării – scutiri de taxe vamale și TVA pentru produse medicale și echipamente etc.

Lista acestor măsuri nu este exhaustivă, dar sper să creeze o imagine relevantă a eforturilor întreprinse la nivel UE pentru identificarea soluțiilor optime de răspuns la această criză.

România va fi prima țară a UE care va găzdui rezerva strategică de materiale medicale a UE/ Care sunt măsurile luate prin implicarea activă a României

CaleaEuropeană.ro: O parte dintre măsurile adoptate de Comisia Europeană au fost solicitate și de România, fie că vorbim despre flexibilitatea între fonduri, fie că vorbim de instrumente precum schema de 100 de miliarde de euro venită în sprijinul firmelor și pentru evitarea concedierilor de personal. Mai concret, ce măsuri europene au fost luate și la solicitarea țării noastre și cum vor ajuta aceste instrumente România în eforturile noastre de a gestiona criza sanitară și socio-economică?

Luminița Odobescu: Autoritățile române au fost extrem de active în încercarea de a identifica soluții la nivel european, în contextul acestei crize. Într-adevăr, o parte din măsurile luate la nivelul Uniunii au fost inițiate inclusiv ca urmare a propunerilor României.  Președintele României, primul ministru, Guvernul au fost implicați activ in identificarea de soluții la nivel european care să ajute sistemul medical românesc, dar și economia, respectiv sa combată implicațiile economice și sociale ale acestei crize. Au fost foarte multe reuniuni de coordonare, nu numai la nivelul Consiliului European, dar și la nivel ministerial, toate în format videoconferință.

Astfel, aș începe prin a aminti că România a fost unul dintre promotorii ideii de a dezvolta capacitatea Mecanismului UE de Protecție Civilă (rescEU), prin crearea unei flote de avioane și elicoptere, prin sporirea capacității de evacuare aeriană medicală și, bineînțeles, prin crearea unor stocuri medicale strategice.

Discuțiile pe această temă au fost inițiate și promovate de România, ca priorități ale Președinției române a Consiliului UE, în primul semestru al anului trecut. În acest context, țara noastră a întreprins o serie de demersuri pentru creșterea gradului de conștientizare a necesității reducerii dependenței de importul de medicamente și echipamente medicale din țări terțe, prin crearea unor stocuri esențiale la nivel UE.

Iată că, în prezent, în contextul actualei crize, România va fi prima țară a UE care va găzdui rezerva strategică de materiale medicale a UE, achiziționând, în numele UE, 150 de ventilatoare, pe care le va pune la dispoziția statelor membre cele mai afectate de pandemie. 

Tot la inițiativa țării noastre, au fost luate măsuri în vederea flexibilizării procedurilor de utilizare a fondurilor europene, acordându-se posibilitatea redirecționării acestora către domenii direct afectate de răspândirea virusului (sistemul de sănătate, economie, etc.).

De asemenea, tot în urma unor propuneri susținute de România, ajutoarele de stat se pot acorda în prezent mult mai ușor, ținându-se cont de urgența situației și a nevoilor pe care trebuie să le acopere.

Aș mai menționa, totodată, unele măsuri din sfera impozitării (scutiri de taxe vamale și TVA pentru produse medicale și echipamente), care au fost promovate la nivel UE tot de partea română. Vă asigur ca lista este una lungă.

Solidaritatea României cu Italia: Am arătat că nu putem rămâne deoparte când un membru al familiei europene are nevoie de sprijin

CaleaEuropeană.ro: România s-a alăturat recent clubului de națiuni solidare la nivel european și a trimis o echipă de medici și asistenți medicali în Italia, țara cea mai afectată de această pandemie. Ce valoare are gest la nivel european?

Luminița Odobescu: Este, în primul rând, un gest de solidaritate, care arată că, deși, la rândul ei, România este afectată și luptă cu acest virus, nu poate rămâne deoparte atunci când un membru al familiei europene din care face parte are nevoie de sprijin.

Ceea ce ne unește în momentele bune trebuie să ne unească și în momentele dificile. Trebuie să rămânem solidari, iar astfel de gesturi consolidează construcția europeană, care se bazează eminamente pe valori. Depozitarii acestor valori sunt oamenii, iar umanitate fără solidaritate nu există.

În al doilea rând, forța și aria de propagare a acestui virus ne demonstrează din nou că frontierele fizice nu ne protejează de pericole sau o fac pe termen scurt  și nu ne dau decât iluzia unei siguranțe durabile. Ne confruntăm cu toții cu un inamic comun, care ne amenință, în egală măsură, pe toți. Efortul României de a ajuta Italia, în condițiile în care evoluția imprevizibilă a situației ne dă în continuare motive de îngrijorare, arată că ne însușim lecția esențială a solidarității. Și nu, nu există gesturi mici, orice ajutor în momente dificile poate salva vieți. Pentru că fiecare viață contează. 

Se poate spune că România va fi în prima linie a asigurării unei infrastructuri defensive într-o eventuală situație de criză

CaleaEuropeană.ro: Președintele Klaus Iohannis a anunțat recent că România este primul stat membru care a primit acceptul Comisiei Europene pentru a găzdui o rezervă strategică UE de echipamente medicale. Ce presupune acest lucru și ce semnificație are în noua narațiune în care sănătatea a devenit domeniu zero al siguranței europene?

Așa cum am arătat deja, România și-a exprimat și în trecut interesul de a deveni un hub regional în cadrul Mecanismului UE de Protecție Civilă (rescEU). Astfel, țării noastre i-a fost alocat de curând un prim grant, în valoare de 10 milioane de euro. 

Procedura de achiziție a primelor echipamente medicale (în speță, 150 de ventilatoare) a fost demarată deja. În perioada imediat următoare, echipamentul achiziționat de România în numele UE va fi distribuit în statele membre, în ordinea priorităților, acolo unde este necesar, pe baza deciziilor adoptate de Comisie, în consultare cu statele afectate.

Asumarea de către România a acestui rol reprezintă o dovadă în plus a atașamentului țării noastre față de construcția europeană, dar și a spiritului de solidaritate și de cooperare în care România înțelege să funcționeze în raport cu celelalte state membre.  

Pe termen lung, acest mecanism se va transforma într-un obiectiv strategic, de securitate a UE, având în vedere că în această rezervă vor fi stocate produse de laborator, medicamente, vaccinuri, echipamente medicale etc. absolut esențiale în situații de criză și a căror disponibilitate, în prezent, depinde de importul din state terțe. Se poate spune, deci, că România va fi în prima linie a asigurării unei infrastructuri defensive într-o eventuală situație de criză.

”Uniți vom dăinui, despărțiți ne vom prăbuși”

CaleaEuropeană.ro: Un test major al perioadei următoare va fi capitolul solidarității economice și eterna dispută Sud-Nord, unde discordia pendulează între nevoile statelor mai afectate și mai deficitare din punct de vedere bugetar și postura mai inflexibilă a statelor cu o politică fiscală cumpătată. De asemenea, Comisia Europeană vrea să includă un Plan Marshall de redresare economică în viitorul cadru financiar multianual. Care sunt viziunea și obiectivele României în aceste negocieri?

Așa cum au spus-o mai mulți lideri europeni, aceasta criză este un test – un test de rezistență și de viziune. Situația în care ne aflăm ne-a arătat că e nevoie sa ne ajutăm și să luptăm împreuna, dar ne-a mai arătat și că nu suntem singuri.

Măsurile actuale, atât la nivel de state membre, cât și la nivel european, au fost axate, în primul rând, pe gestionarea actualei crize, pe multiple paliere. Acum, în urma discuțiilor de la cel mai recent Consiliu European în format videoconferință, suntem în plin proces de reflecție, în vederea identificării și convenirii unei strategii de ieșire din criză (care implică o coordonare a măsurilor de ridicare a restricțiilor naționale pentru a limita posibile efecte negative), dar și a unei strategii de relansare economică – așa-numitul Plan Marshall.

România, prin vocea Președintelui, dar și a Guvernului, este activă în această discuție. Accentul este pus mai ales pe inclusivitate, respectiv pentru asigurarea unui acces al tuturor statelor membre la resurse financiare.

Pledăm pentru solidaritate și pentru o cooperare intensă între statele membre. Sunt convinsă că acestea ne vor conduce, în cele din urmă, la un numitor comun. Natura crizei pe care o traversăm, impactul multidimensional pe termen scurt, mediu și lung impun soluții de solidaritate – orice componentă a edificiului european este important.

Pe scurt, așa cum a menționat recent și ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, ”Uniți vom dăinui, despărțiți ne vom prăbuși”.

Criza actuală trebuie să rămână o lecție a solidarității, o oportunitate de reactivare a valorilor, de consolidare a libertăților noastre democratice, de regândire a priorităților, inclusiv în ceea ce privește sistemele de sănătate și respectiv de gestionare a crizelor.

Ambasadorul Luminița Odobescu este reprezentantul permanent al României la Uniunea Europeană din septembrie 2015, iar în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019 a gestionat, din această calitate, activitatea de la Bruxelles a primei președinții a României la Consiliul Uniunii Europene.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERVIURI

EXCLUSIV Expertul american Ian Brzezinski: Cu o administrație Trump sau o administrație Biden, prezența militară a SUA în România va crește. Sunteți un aliat care s-a ridicat la înălțimea așteptărilor

Published

on

© Atlantic Council

Interviu realizat de Dan Cărbunaru și Robert Lupițu

Traiectoria relațiilor SUA – România devine foarte “operațională” și, ca un aliat care s-a ridicat la înălțimea așteptărilor și a angajamentelor sale solide, România va avea oportunități importante, atât cu o a doua administrație Trump, cât și o administrație Biden la Casa Albă, precum și o continuitate în desfășurarea trupelor americane în regiune, a declarat Ian Brzezinski, expert american în securitate națională și politică externă în cadrul prestigiosului think tank Atlantic Council, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro.

Vorbind de la Washington înainte de a doua și ultima dezbatere prezidențială dintre președintele Donald Trump și fostul vicepreședinte Joe Biden înainte de alegeri, Ian Brzezinski a descris modul în care politica externă a SUA și angajamentul american față de legătura transatlantică se vor dezvolta sub o a doua administrație Trump sau sub o administrație Biden.

Acestea sunt niște alegeri importante. Și există două viziuni foarte diferite despre lume care se ciocnesc, reflectate de președintele Trump și vicepreședintele Biden. (…) Vestea bună este că România alocă 2% din PIB (n.r. – pentru apărare) și are angajamentele solide față de operațiunile internaționale, inclusiv cele conduse de NATO, ceea ce îi permite actualului președinte sau următorului președinte să promoveze o agendă internaționalistă”, a spus Brzezinski.

Fost asistent al adjunctului secretarului american al Apărării pentru Europa și politica NATO în perioada 2001-2005, când România s-a alăturat Alianței Nord-Atlantice, Brzezinski a lăudat angajamentul României și a prezentat câteva sfaturi despre cum România poate să își creeze oportunități în relația cu administrație Trump sau Biden, în special în contextul în care România și Statele Unite vor sărbători în 2021 cea de-a 10-a aniversare a Declarației Comune pentru Parteneriatul Strategic semnată la Casa Albă de foștii președinți Obama și Băsescu.

Dacă Biden câștigă, cred că atunci când vine vorba de relația de securitate, vom vedea continuitate în ceea ce privește desfășurarea forțelor. Deci, suntem cu toții foarte conștienți de creșterea prezenței militare pe care președintele Trump a făcut-o nordul Europei Centrale. Și cred că acestea vor fi susținute și, eventual, sub administrarea Biden, consolidate. Există un impuls din ce în ce mai mare spre creșterea prezenței forțelor noastre în România, poate nu la fel de dramatic pe cât am văzut în Polonia, dar cred că într-un mod operațional și semnificativ din punct de vedere geopolitic. Cred că elanul ar continua într-o administrație Biden. Sper că așa va fi, însă acest lucru va fi influențat semnificativ de modul în care România va încuraja și facilita acest tip de cooperare și de rolul pe care îl joacă în NATO”, a explicat Brzezinski.

El a adăugat, de asemenea, că o administrație Biden va promova în Europa o agendă care “va cere de fapt Europei să facă mai mult în Europa”.

“Aceasta va fi o povară care va cădea puternic asupra aliaților noștri din Europa de Vest și va fi o povară care va cădea puternic asupra aliaților noștri din Europa Centrală, inclusiv asupra României”, a menționat Brzezinski.

În ceea ce privește a doua administrație Trump, Brzezinski a explicat oportunitățile care reies din tranziția la putere.

“O tranziție de la o primă administrație Trump la a doua administrație Trump creează oportunități, deoarece vor apărea fețe noi, planurile vor fi reevaluate și recalibrate și creează oportunitatea de a spori relațiile, a spus el.

Expertul în securitate națională a SUA și-a extins argumentul, menționând că “atunci când există o tranziție între două administrații diferite, de la o administrație Trump către o administrație Biden”, atunci “oportunitățile sunt și mai mari”. În acest context, el a sugerat ca România să ia inițiativa și să își valorifice angajamentele demonstrate.

Calea către acest tip de pârghie și oportunitate este prin inițiativă. Aș merge în domeniul securității pentru a arăta beneficiilor noilor capabilități (n.r. – ale României). De exemplu, sistemele de apărare aeriană Patriot, rachetele HIMARS, nu doar pentru a spori securitatea României, dar și securitatea regiunii”, a adăugat Brzezinski.

Subliniind un interes special pe care o administrație Biden îl va avea pentru Ucraina, expertul american a spus: “Ce poate face România pentru a-și actualiza relația de securitate cu Ucraina, acesta este ceva ce ar fi remarcat de noua echipă și ceva care probabil ar aduce beneficii relației SUA -România”.

Mai mult, Ian Brzezinski a vorbit despre Parteneriatul Strategic SUA-România pe baza experienței sale ca oficial american în domeniul extinderii și operațiunilor NATO, când România a devenit membru cu drepturi depline al Alianței.

România s-a ridicat la înălțimea așteptărilor și în Statele Unite știm că avem un stat membru care investește 2% din PIB-ul său pentru apărare. România gândește constructiv și activ, acționând în mod proactiv în regiunea Mării Negre pe baza forțelor sale multilaterale aliate, inclusiv la misiuni conduse de SUA în întreaga lume. Experiența pe care am avut-o cu forțele române în Afganistan a fost cu adevărat una profundă pentru mine, deoarece se aflau în zone cu risc real, iar curajul soldaților aceștia este ceva ce nu voi uita”, a declarat Brzezinski,

El a subliniat recentele vizite la Washington ale ministrului afacerilor externe, ministrului apărării și ministrului economiei ai României, arătând că “aceste întâlniri au subliniat creșterea relației economice româno-americane, aprofundarea relației militare SUA – România și rolul sporit pe care relația SUA-România îl are în cooperări regionale, de exemplu, prin Inițiativa celor Trei Trei Mări în Europa Centrală și de Est”.

Traiectoria relațiilor româno-americane este foarte pozitivă. Nu este doar retorică și simbolică, este de fapt foarte operațională“, a mai spus el.

Având în vedere că România și noua administrație americană, condusă fie de Donald Trump, fie de Joe Biden, vor sărbători anul viitor a zecea aniversare a Declarației Comune a Parteneriatului Strategic, Ian Brzezinski a prezentat câteva oportunități pentru 2021: oportunitățile de gaze și energie din Marea Neagră, creșterea prezenței militare a SUA în România și în regiune pentru a descuraja acțiunile provocatoare ale Rusiei, investițiile SUA în Fondul de investiții al Inițiativei celor Trei Mări creat de România și Polonia și cooperarea tehnologică în cadrul Memorandumului de înțelegere 5G.

Aniversarea de 10 ani oferă o oportunitate de a adăuga energie și vigoare suplimentară parteneriatului strategic pe care îl avem“, a mai spus el.

Ian Brzezinski este un expert american în domeniul politicii externe și în domeniul militar. El este Resident Senior Fellow în cadrul Scowcroft Center for Strategy and Security, ce aparține de prestigiosul think tank american Atlantic Council. Ian Brzezinski are peste două decenii de experiență în problematici privind securitatea națională a SUA. Între 2001 și 2005 a deținut funcția de adjunct al asistentului secretarului Apărării pentru Europa și NATO în perioada administrației George W. Bush. Din această poziție, s-a ocupat îndeaproape de politica de extindere a NATO, planificarea și transformarea operațiilor NATO în Balcani, Mediterană, Afganistan și Irak. Unul din rezultatele majore din timpul activității sale este reprezentat de extinderea NATO din anul 2004, când și România a devenit stat membru al Alianței. Datorită activității sale, Ian Brzezinski a fost decorat cu Ordinul Național Steaua României în grad de comandor.

Continue Reading

INTERVIURI

EXCLUSIV Vicepreședintele Atlantic Council: România și flancul estic al NATO sunt frontiera libertății noastre. După alegeri, prioritatea SUA este să “ne facem bine la noi acasă” pentru a rămâne lider global

Published

on

Prioritatea unei a doua administrații Donald Trump la Casa Albă sau a unei administrații conduse de Joe Biden va fi să “ne facem bine la noi acasă” pentru ca SUA să dețină în continuare capacitatea de a juca un rol activ de lider global, iar în acest context, Parteneriatul Strategic cu România, cooperarea din cadrul NATO și formate precum Inițiativa celor Trei Mări vor juca un rol important, a declarat Damon Wilson, vicepreședintele executiv al prestigiosului think tank american Atlantic Council, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro.

Vorbind pentru CaleaEuropeană.ro în marja celei de-a noua ediții a Bucharest Forum, cel mai important eveniment geostrategic din regiunea Mării Negre, expertul american a abordat problematica dezordinii globale și ce urmează după alegerile americane din 3 noiembrie, viitorul relației transatlantice pe axele UE – SUA, NATO 2030 și relația specială Statele Unite – Europa de Est. De asemenea, Damon Wilson a precizat că vizita ministrului apărării naționale Nicolae Ciucă la Washington arată că România și SUA au un parteneriat strategic puternic care se întinde dincolo de politica tumultoasă de la București sau Washington DC și a subliniat că “prima linie a libertății este pe flancul” estic din care face parte și România.

 

Repararea Americii: Ce urmează la Casa Albă după 20 ianuarie 2021?

“După alegerile noastre, prioritatea unui președinte Biden sau a unui președinte reales Trump va fi aceea de a ne ajuta să ne consolidăm intern, astfel încât să avem capacitatea și abilitatea de a juca un rol de conducere activ pe scena mondială. Și asta înseamnă lucruri precum a ne asigura ca democrația funcționează eficace și că poate fi eficientă. Deci, cred că veți vedea acest tip de prioritate. Cum să rezolvăm unele lucruri acasă, astfel încât să avem capacitatea de a ne juca rolul la nivel internațional. (…) Statele Unite trebuie să se reunească și să descopere cum să se întărească intern, dar acest lucru se referă foarte mult și la agenda globală.Statele Unite încearcă să găsească un nou model pentru rolul său în lume pentru leadership-ul SUA în lume și într-o lume care s-a schimbat dramatic, iar Statele Unite se adaptează la asta”, a spus Damon Wilson.

Vicepreședintele Atlantic Council a subliniat că vor exista “abordări diferite în tonalitate” în funcție de cine va câștiga alegerile prezidențiale din 3 noiembrie, însă că Statele Unite se vor îndepărta în continuare de politica de “jandarm al lumii”.

“Ați văzut o abordare America First din partea președintelui Trump care pune presiune pe mulți dintre aliații și parteneriatele noastre tradiționale. Ați auzit destul de constant de la vicepreședintele Biden dorința de a relua și de a ridica rolul alianțelor și parteneriatelor americane. Dar cred, în ceea ce ați văzut de la președintele Obama până la președintele Trump, că poporul american nu vrea neapărat să fim jandarmul lumii. Și, sincer, o mare parte a lumii nu are nevoie sau nu vrea SUA ca jandarm. Dar, o America activă și angajată constructiv în lume este absolut esențială pentru rezolvarea provocărilor la scară globală”, a explicat el.

Un nou tip de unitate transatlantică: Societățile libere vor trebui să lucreze împreună pentru a gestiona relațiile cu o Rusie agresivă și o Chină în acensiune

Damon Wilson a afirmat însă că această regândire presupune și un nou tip de unitate transatlantică pentru a interacționa cu o Rusie agresivă și o Chină în ascensiune, o unitate care trebuie să adaugă laolaltă “societățile libere”.

“Statele Unite înțeleg că acesta nu este trecutul. Nu ne întoarcem la o perioadă în care eram 45% din PIB-ul global. Dar împreună, America de Nord și Europa reprezintă încă peste 40% din PIB-ul mondial. Va fi greu să ne gândim la modul în care ne angajăm într-o lume în care nu ne asumăm toată povara, nu jucăm rolul de polițist mondial, dar putem fi un actor mai catalizator care să valorifice puterea și influența partenerilor și aliaților noștri pe probleme mari, cum ar fi să avem de-a face de o Rusia agresivă și o China în ascensiune, care joacă după reguli foarte diferite. Societățile libere vor trebui să lucreze împreună pentru a afla cum să gestioneze acea provocare. Ne vor trebui o voce și o împărțire a sarcinilor egale peste Atlantic, pe care cred că europenii le vor și americanii le vor saluta”, a spus el.

Expertul american a admis că prin această abordare există riscul creării unui vid de putere, dar a precizat că SUA nu vor repeta eroarea făcută după Primul Război Mondial, când s-au retras în izolaționism. Damon Wilson a definit despre trei abordări consecutive pe care SUA vor trebui să le pună în scenă – consolidare internă, un nou model constructiv de leadership și o abordare strategică de adaptare, revitalizare și protejare a ordinii bazate pe reguli.

“Trebuie să ne dăm seama cum putem trăi pe planetă într-un mod în care nu ajungem la război cu o Chină în ascensiune”, a remarcat el, considerând că analogia cu un nou Război Rece este corectă în privința dimensiunii provocărilor globale, însă nu este corectă pentru că “societățile și economiile se împletesc”.

Cu toate acestea, Wilson este de opinie că că între SUA și China vor exista decuplări în ce privește zone economice sensibile, precum tehnologia sau 5G-ul.

O autonomie strategică europeană care plasează UE între SUA și China ar fi “deplasată”

Făcând trimitere la viitorul relației transatlantice, acesta a spus: “cred că cel mai important lucru este că Statele Unite, Europa, aliații noștri NATO cu Uniunea Europeană, Regatul Unit, dar și aliații noștri democrați din Asia, Australia, Japonia, Coreea de Sud, India, trebuie să găsească o modalitate de a lucra împreună în această luptă generațională a modului în care noi concurăm și cooperăm cu o China comunistă”.

Vicepreședintele Atlantic Council a avertizat că ambițiile de autonomie strategică și suveranitate în Europa nu trebuie să plaseze Uniunea Europeană undeva între “SUA și China, abordare care ar fi “deplasată”.

Însă, “ne-ar plăcea să vedem o Uniune Europeană mai puternică și mai încrezătoare. (…) Ne-ar plăcea să vedem o Uniune Europeană care să poată acționa mai decisiv asupra problemelor” globale, a recunoscut el.

Referitor la viitorul NATO, Damon Wilson consideră că viitorul Alianței ar trebui să fie “ancorat în jurul valorii de a fi o alianță care se află în centrul protejării unui mod de viață democratic pentru cetățeniii săi, a libertății națiunilor sale în fața provocărilor”, nominalizând schimbările climatice, agresivitatea Rusiei sau modelul chinez care poate submina modul de operare la nivel mondial.

România și flancul estic, frontiera libertății în noua eră a competiției strategice globale

Întrebat dacă în contextul tensiunilor dintre Washington și Europa Occidentală, nucleul relației transatlantice se mută între SUA și Europa de Est în contextul noii ere confruntaționale cu Rusia și China, expertul american a spus: “Prima linie a libertății astăzi este pe flancul vostru”.

Frontiera libertății “este chiar peste Marea Neagră, în timp ce privim la ce se întâmplă în Crimeea și Donbass. Pe măsură ce privim și mai departe, pe măsură ce vedem ce se întâmplă la frontiera lituaniană și frontiera poloneză în Belarus, așa cum vedem lupta din interiorul Ucrainei pentru viitorul său, aceasta este frontiera libertății astăzi. Deci, avem un interes atât de comun în a ne asigura că mai întâi aliații noștri sunt protejați. Această apărare este puternică în regiunea Mării Negre, în regiunea Baltică și în Estonia, Letonia, Lituania, Polonia și România, trebuie să ne asigurăm că nu există nicio îndoială cu privire la securitatea sau suveranitatea sau independența voastră”, a spus Damon Wilson.

Inițiativa celor Trei Mări: intensificarea investițiilor americane în regiune și reziliență în fața Chinei și Rusiei

El a vorbit, dincolo de palierul militar și securitar, și despre relația strategică economică sub auspiciile Inițiativei celor Trei Mări.

“Este în conceptul Inițiativei celor Trei Mări de a intensifica investițiile și angajamentul american în regiune pentru a dezvolta conectivitatea în domeniile transporturilor, energiei și telecomunicațiilor de la nord la sud pentru a face această regiune mai rezilientă la tipul de manipulare pe care o vedem, indiferent dacă vine prin investiții chineze sau bani negri și finanțare ilicită rusești”, a spus el

Așadar, aceasta face parte dintr-un efort intenționat de a consolida flancul estic al Alianței, dar care reușește, atât timp cât România și statele baltice sunt membri puternici ai NATO, membri buni puternici ai Uniunii Europene, care se consolidează reciproc.

Damon Wilson a mai subliniat că România și SUA au o relație bilaterală puternică ea are în vedere și rolul sănătos pe care România îl joacă în interiorul NATO și al Uniunii Europene.

Vizita ministrului apărării român la Washington: Parteneriatul Strategic România-SUA se întinde dincolo de politica internă tumultuoasă de la Washington sau București

În încheiere, vicepreședintele Atlantic Council a subliniat că vizita ministrului apărării naționale Nicolae Ciucă în SUA, unde a fost invitat de omologul său american Mark Esper, arată că indiferent de momentele electorale, există o așteptare bilaterală clară “să avem o relație militară extraordinar de strânsă dintre SUA și România”.

“Avem un parteneriat strategic puternic care se întinde dincolo politica voastră tumultuoasă și se întinde pe politica noastră tumultuoasă.

Continue Reading

INTERVIURI

INTERVIU Iulian Fota, directorul IDR: Diplomația română trebuie să traducă clasei politice gravitatea politicii mondiale. Marea miză este ca noua ordine globală să fie favorabilă și României

Published

on

© Iulian Fota/ Facebook

Diplomația română trebuie să ajute țara să traverseze cu bine o perioadă extrem de complicată, care conține elemente de revizionism, iredentism, competiție, geopolitică de mare putere sau remilitarizarea politicilor externe, a avertizat Iulian Fota, noul director al Institutului Diplomatic Român, într-un interviu acordat CaleaEuropeană.ro în contextul Zilei Diplomației Române, aniversată anual la 1 septembrie.

Diplomația românească a început să fie mult mai activă ca altădată pentru că simte și ea că lucrurile se degradează și situația internațională se complică. Ea realizează că are o responsabilitate enormă față de România. Dacă facem o corelație între politica externă și politica de securitate națională, manualele spun foarte clar: prima condiție a unei politici de securitate națională de succes este să ai un efort diplomatic de succes. (…) Diplomația noastră simte că lucrurile sunt din ce în ce mai complicate și că pericolele la adresa României cresc. S-a văzut în pandemie. Nu este o întâmplare că țări cu care avem parteneriate strategice și relații foarte strânse au sărit să ne ajute și nu e o întâmplare că NATO a jucat un rol, ca să aduc în discuție și diplomația militară, prin acele avioane de transport pentru a aduce rapid cantități mari de echipamente de protecție necesare”, a susținut Iulian Fota.

Fostul consilier prezidențial pentru securitate națională a avertizat să situația de pe scena relațiilor internațională se deteriorează constant, folosind adesea formula “unor evoluții negative” pe plan global și arătând că nici măcar luna august, o perioadă din an în care, nu este lipsită de evenimente care marchează starea mediului internațional de securitate.

“Să ne uităm ce s-a întâmplat în această lună august care tocmai s-a încheiat. Cred că am avut cel puțin patru-cinci evenimente semnificative care își vor pune amprenta în evoluția relațiilor internaționale în următorii ani. Explozia de la Beirut, care a destabilizat Libanul, o țară care și așa era șubrezită de tot felul de evoluții negative și care acum trebuie să fie sprijinită de comunitatea internațională pentru că oamenii nu mai au încredere în autorități. Am avut după aceea un eveniment tragic și un eveniment care încă nu e complet asimilat și rămâne să vedem ce va determina această otrăvire a principalului opozant din Rusia. Apar o serie întreagă de detalii absolut cutremurătoare. Vedem că din nou a fost utilizat acel agent chimic pe care l-am întâlnit acum câțiva ani în Marea Britanie și îmi aduc foarte bine aminte reacția extrem de fermă a Occidentului după acel eveniment când țările occidentale au hotărât expulzarea unui număr impresionat de diplomați ruși. În jur de 140 în câteva zile, un fapt nemaiîntâlnit nici măcar în timpul Războiului Rece. Ne întâlnim din nou cu acest agent și evident de aici avem toată această revoltă și îngrijorare, inclusiv a României, Ministerul de Externe dând un comunicat foarte ferm. Ministrul de externe Bogdan Aurescu, alături de ceilalți omologi din UE și din NATO, a sancționat această foarte periculoasă a unui agent chimic. Avem tensiunile din Mediterana de Est. Efectiv am stat cu sufletul la gură să vedem dacă două țări NATO, Grecia și Turcia, care deja ajunseseră la incidente militare foarte serioase, se vor angaja din nou într-o confruntare militară. Vorbim de două țări în interiorul NATO și asta complică enorm de mult și pune Alianța într-o situație delicată. Nu am mai adus în discuție preocuparea permanentă a tuturor privind COVID-19, însă am vrut să arăt că o dată în plus lumea internațională se schimbă și evoluează înspre negativ, înspre rău. (…) (….) Și am uitat pe lista asta să mai pun și Belarusul, pentru că lumea s-a hotărât să se revolte împotriva președintelui Lukashenko și de aici o serie întreagă de preocupări pentru Belarusul este o țară importantă pentru Rusia, dar și Occidentul, inclusiv SUA, au un interes ca Belarus să fie o țară stabilă”, a detaliat el.

Iulian Fota a mai spus că aceste provocări dense și multiple se adresează inclusiv României, insistând că țara noastră poate să joace un rol în soluționarea pașnică a diferendului dintre Atena și Ankara în estul Mării Mediterane.

Vă dați seama în ce situație complicată ar fi pusă România dacă între Grecia și Turcia ar fi într-un conflict, două țări cu care avem relații foarte bune? Evident că preocuparea noastră ar fi să evităm conflictul, să convingem cele două părți să nu se angajeze într-o confruntare militară. România încearcă să convingă cei doi aliați să nu escaladeze situația și să se angajeze într-un proces de negocieri care să ducă la rezolvarea pașnică a diferendului. România are propria experiență într-o astfel de dispută pentru că Mediterana de Est este o dispută pe ape teritoriale, pe frontiere maritime, pentru că în funcție de aceste frontiere cele două state pot avea mai mult sau mai puțin acces la niște rezerve importante de gaz. România are propria experiență, am avut și noi o situație de lămurit cu Ucraina, ne-am dus amândouă la Haga și fiecare a avut de învățat câte ceva din asta. Poate că experiența asta poate fi utilă Turciei și Greciei și de aici dorința diplomației noastre de a fi utilă, de a fi relevantă și de a ajuta la evitarea unui eventual conflict NATO, ceea ce ar pune în pericol funcționarea Alianței”, a explicat acesta.

În opinia lui, în perioada următoarea diplomația românească trebuie să ajute țara să traverseze cu bine această perioadă extrem de complicată, care conține deja revizionism, iredentism, competiție, geopolitică de mare putere sau remilitarizarea politicilor externe. Iulian Fota a mai spus că marea miză a României trebuie să fie reprezentată de o ordină globală favorabilă țării noastre.

Statele apelează din ce în ce mai mult la instrumentul militar ca să-și reafirme interesele și ca să își protejeze obiectivele naționale. Această idee de a traversa cu bine această perioadă complicată trebuie să includă eventuale scenarii în care România, în mod nefericit, ar putea fi supusă unor presiuni de ordin militar sau a unor amenințări cu agresiune militară, mai ales ca urmare a unei nefericite prăbușiri de ordine internațională. (…) Asta trebuie să facă diplomația românească. În primul rând, să traducă această gravitate și acest grad sporit de pericol al politicii mondiale pentru cei din interiorul țării și în special pentru clasa politică și să insiste pe ceea ce Titulescu spunea: dați-ne o politică internă bună, ca să vă dăm o politică externă bună. Aici este obligația diplomației românești ca să facă o corelare între politica externă și cea internă și să ducă acest mesaj în interiorul țării. Și în al doilea rând, să producă acele soluții tehnice, să vină cu acele idei necesare, strategii noi de politică externă, soluții de ordin diplomatic, tehnici de negociere care pot fi folosite, roluri pe care diplomația română le poate juca, astfel încât la sfârșitul acestei perioade de reașezare ceea ce se va defini ca o nouă ordine globală să fie ca și altădată favorabilă României. Asta este marea miză. Când ordinea internațională se destramă, întotdeauna trebuie să îți faci griji dacă noua ordine mondială sau global îți va fi favorabilă sau nu“, a conchis Iulian Fota.

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

Lansarea Consiliului Național pentru Transformare Digitală

EVENIMENTE5 hours ago

NATO Youth Academy începe luni la București pentru a pregăti o nouă generație de tineri în domeniul securității internaționale

Corina Crețu6 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu: Orașele din România nu se pot dezvolta la potențialul maxim dacă nu există o delegare mai mare a fondurilor europene către autoritățile locale

POLITICĂ10 hours ago

Klaus Iohannis, mesaj de Ziua Mondială a Orașelor: Stoparea pandemiei depinde şi de modul de răspuns al oraşelor şi al marilor comunităţi la necesitatea respectării măsurilor de protecţie

U.E.11 hours ago

Atentat la biserica Notre-Dame din Nisa: Emmanuel Macron și Papa Francisc resping împreună “terorismul și ideologia urii care divizează, ucide şi pune în pericol pacea”

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Comisia Europeană deschide României patru proceduri de infringement privind deșeurile, natura, apa și calitatea aerului

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Comisia Europeană solicită României să transpună integral normele UE privind prezumția de nevinovăție: Cazul poate fi înaintat Curții de Justiție a UE

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Securitate cibernetică: Comisia Europeană solicită României, Belgiei și Ungariei să respecte obligațiile care le revin în ceea ce privește operatorii de servicii esențiale

CONSILIUL UE12 hours ago

Țările UE sprijină în unanimitate o reformă a OMS, care să devină mai “transparentă și mai puternică”: UE este pregătită să fie lider în acest efort

ROMÂNIA13 hours ago

Ambasadorul SUA afirmă sprijinul țării sale pentru “perioada Renașterii în România”: România poate fi un lider de talie mondială şi un model demn de urmat în Europa

U.E.13 hours ago

Belgia, țara care găzduiește instituțiile UE și NATO, intră în carantină totală pentru a salva sistemul sanitar

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 day ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu, raportorul PE pentru Cerul Unic European, speră că va finaliza cât mai rapid acest dosar ”esențial pentru viitorul aviației”

Dragoș Pîslaru3 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru, la audierea lui Cosmin Boiangiu: Autoritatea Europeană a Muncii este pe mâini bune. Coordonarea în domeniul protecției sociale și al muncii este fundamentală

ROMÂNIA4 days ago

Ela Moraru, CEO Google România: Consiliul Naţional pentru Transformare Digitală ar trebui să susțină și să promoveze continuarea studiilor de către femei în domeniul IT&C, fiind necesară această forță de muncă

ROMÂNIA4 days ago

Violeta Luca, Microsoft: Crearea CNTD vine într-un moment foarte bun, pe o bază în care digitalizarea s-a făcut într-un ritm accelerat, efectul de transformare fiind unul structural

ROMÂNIA4 days ago

Lansarea CNTD. Călin Bota, secretar de stat în cadrul MFE: Vom colabora foarte bine cu ADR și în perioada următoare vom găsi soluții astfel încât marile sisteme publice să poată fi digitalizate

ROMÂNIA4 days ago

Sabin Sărmaș, președinte ADR: Consiliul Naţional pentru Transformare Digitală este un mic minister al transformării digitale a României, cu expertiză din mediul privat pentru instituțiile statului

Dacian Cioloș5 days ago

Dacian Cioloș a votat adaptarea Politicii Agricole Comune la nevoile de mediu și protecția, în premieră, a lucrătorilor sezonieri prin condiționarea plății subvenției către ferme de respectarea drepturilor muncitorilor

ROMÂNIA1 week ago

Guvernul a aprobat proiectul privind structura suport în cazul celor 15 procurori delegați la Parchetul European, condus de Laura Codruța Kövesi

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu: Urmează discuţii foarte dure cu agenţiile de rating şi cu Comisia Europeană

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 weeks ago

Marian-Jean Marinescu, raportorul PE pentru politica de transport a UE: Comisia Europeană trebuie să prioritizeze finalizarea coridoarelor strategice și alocarea integrală a fondurilor pentru atingerea acestui obiectiv

Advertisement
Advertisement

Trending