Connect with us

INTERVIURI

INTERVIU Ambasadorul României la UE Luminița Odobescu: Europa funcționează acum la viteza așteptată de cetățeni. România, în prima linie a asigurării unei infrastructuri defensive în situație de criză

Published

on

© European Union 2019

După câteva săptămâni în care spiritul european a fost pus la încercare, instituțiile europene și statele membre au realizat că e nevoie de solidaritate, iar România s-a implicat extrem de activ în încercarea de a identifica soluții la nivel european în gestionarea crizei fără precedent cu un dușman invizibil și imprevizibil, a declarat reprezentantul permanent al României la Uniunea Europeană, Luminița Odobescu, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro.

“Izbucnirea și răspândirea rapidă a infecțiilor cu COVID-19 a reprezentat o undă de șoc pentru statele și organizațiile internaționale (…) Uniunea Europeană nu a făcut excepție, însă această stare de fapt nu se datorează unei lipse de solidaritate între Statele Membre, ci este rezultatul factorului-surpriză. (…) Măsurile adoptate la nivel intern în UE vin să completeze acest tablou al unei Europe care, chiar dacă a avut un start mai ezitant, funcționează în prezent la viteza așteptată de cetățeni și de partenerii externi“, a argumentat Odobescu, detaliind măsurile pe care le-a luat Uniunea Europeană, dar și contribuția însemnată a României. 

Reprezentantul țării noastre la UE a punctat că “o parte din măsurile luate la nivelul Uniunii au fost inițiate inclusiv ca urmare a propunerilor României” și a subliniat că România a atras atenția și asupra importanței cooperării transatlantice.

Luminița Odobescu a reamintit că inițiativa de înființare rezervei strategice medicale sub auspiciile Mecanismului UE de Protecție Civilă (rescEU) a fost promovată ca prioritate a președinției României la Consiliul UE, în prima jumătate a anului 2019, iar în prezent România va fi prima țară a UE care va găzdui rezerva strategică de materiale medicale a UE. “Se poate spune că România va fi în prima linie a asigurării unei infrastructuri defensive într-o eventuală situație de criză“, a susținut aceasta.

Diplomatul român a precizat că printre măsurile adoptate la nivel european ca urmare a propunerilor țării noastre se mai află obținerea flexibilității transferului între fondurile de coeziune pentru a gestiona criza sanitară, relaxarea regulilor pentru acordarea de ajutoare de stat sau scutiri de taxe vamale și TVA pentru produse medicale și echipamente.

Nu în cele din urmă, reprezentantul permanent al României la UE a precizat că gestul de solidaritate marcat prin trimiterea unei echipe de medici în Italia, țara cu cele mai multe decese din cauza pandemiei, a arătat că “nu putem rămâne deoparte când un membru al familiei europene are nevoie de sprijin“.

Vă invităm să parcurgeți, în continuare, interviul integral acordat de ambasadorul Luminița Odobescu:

CaleaEuropeană.ro: Criza provocată de noul coronavirus a prins Uniunea Europeană într-o lipsă inițială de solidaritate din partea statelor membre, care s-au concentrat cu precădere asupra măsurilor exclusiv naționale de gestionare a pandemiei. Cum ne putem explica această întârziere având în vedere că timpul și acutizarea pandemiei ne-a demonstrat că solidaritatea europeană – sanitară, umană, politică și economică – este cartea corectă de jucat?

Luminița Odobescu: Ne confruntăm cu o criză fără precedent, cu un dușman invizibil, imprevizibil și care afectează viața noastră, a tuturor. Într-o astfel de situație, excepționala și nemaiîntâlnită, cel puțin în istoria recentă, guvernele trebuie să acționeze rapid pentru a-și proteja cetățenii. În plus, nu trebuie să uităm că sănătatea rămâne un domeniu de competență națională.

În acest context, măsurile de protecție s-au concentrat, inițial, pe gestionarea internă. Ulterior, amploarea crizei, realitatea faptului că acest virus nu are frontiere, că ne afectează pe toți, au condus la o intensificare a coordonării statelor membre și la implicarea activă a instituțiilor europene în sprijinul acestei coordonări.

După câteva săptămâni în care spiritul european a fost pus la încercare, instituțiile europene și statele membre au realizat că e nevoie de solidaritate, că e nevoie de coordonare și de o abordare europeană, nu numai pentru a lupta împotriva răspândirii virusului, dar și pentru a face față consecințelor economice și sociale ale acestei crize.

Astfel, s-a acționat pe mai multe paliere strategice, pe care le-aș menționa, pe scurt:

  • asigurarea de echipamente medicale și medicamente (inclusiv prin proceduri de achiziții în comun);
  • mobilizarea de fonduri suplimentare pentru cercetare (100 milioane euro granturi și alte fonduri disponibile prin instrumentele financiare gestionate de BEI);
  • adoptarea de măsuri pentru gestionarea impactului economic și social al crizei. Ieri, miniștrii de finanțe din Eurogrup+, inclusiv cu participarea României, au agreat în acest sens un pachet financiar de peste 500 de miliarde euro și au convenit să lucreze pentru un nou Fond de relansare, în cadrul unui Plan mai amplu de relansare economică;
  • asigurarea circulației persoanelor și a fluxului de mărfuri (pe de o parte, prin stabilirea de culoare verzi pentru transportul de mărfuri, de reguli speciale pentru lucrătorii sezonieri/transfrontalieri, de linii directoare pentru transportul cargo aerian etc.,mai ales pentru produse medicale și, pe de altă parte, prin repatrierea cetățenilor europeni din țările terțe. Trebuie amintit că aproximativ 250.000 cetățeni au fost repatriați cu zboruri organizate de statele membre, iar Mecanismul UE de Protecție Civilă a facilitat repatrierea a peste 15.500 de cetățeni).

Comisia Europeană a venit cu o listă semnificativă de propuneri, pe toate domeniile asupra cărora pandemia a avut un impact semnificativ, iar coordonarea dintre statele membre s-a îmbunătățit semnificativ și vizibil. Măsurile adoptate la nivel european au fost întărite de sprijinul între statele membre, prin preluarea de pacienți, trimiterea de doctori și asistente, furnizarea de echipamente medicale.

Deci, după un început dificil, situația la nivel european, din punct de vedere al reacției, al propunerilor și al coordonării s-a îmbunătățit substanțial. Comunicarea, pe fondul propagandei continue și al știrilor false, s-a ameliorat. Sigur, în continuare sunt lucruri de făcut, criza nu s-a terminat, însă avansăm în direcția cea bună.

România a atras atenția asupra importanței cooperării transatlantice/ Europa, chiar dacă a avut un start mai ezitant, funcționează în prezent la viteza așteptată de cetățeni și de partenerii externi

CaleaEuropeană.ro: Timpul scurs și întârzierile în probarea și afișarea solidarității între statele membre au fost exploatate și au permis infiltrarea unor acțiuni de dezinformare și propagandă menite să discrediteze unitatea Uniunii Europene, dar și relația transatlantică. Pericolul lor a fost cuantificat în rapoarte oficiale, dar și în comunicarea publică a unor lideri precum Înaltul Reprezentant sau președintele Franței. Ne-am învățat lecția și am înțeles riscurile care însoțesc ezitările și tensiunile între europeni, dar și în relația Europa- SUA? Cât de bine am reacționat și ce ar putea fi îmbunătățit?

Luminița Odobescu: Izbucnirea și răspândirea rapidă a infecțiilor cu COVID-19 a reprezentat o undă de șoc pentru toate statele și organizațiile internaționale, puțin pregătite să facă față unei asemenea crize și fără să fi cunoscut un exercițiu anterior de coordonare în astfel de situații.

Uniunea Europeană nu a făcut excepție, însă, așa cum am arătat deja, această stare de fapt nu se datorează unei lipse de solidaritate între Statele Membre, ci este rezultatul factorului-surpriză, care a făcut ca fiecare guvern să se uite mai întâi către sine și către instrumentele pe care are le are la dispoziție cu efect imediat. Am înțeles, însă, rapid, că o criză globală de acest tip nu poate primi răspunsuri individuale, ci necesită o acțiune susținută și coordonată, care să vizeze atât consecințele medicale imediate, cât și impactul mai larg asupra economiilor și societăților noastre.

La nivelul Uniunii Europene am trecut deja în acest scenariu al cooperării și coordonării strânse pentru stoparea răspândirii virusului, protecția cetățenilor europeni aflați în Europa sau în afara acesteia și sprijinirea acelor state-terțe care sunt cele mai expuse și care nu beneficiază de capacități suficiente, fie medicale sau de susținere a economiei. Printre acțiunile la nivel global întreprinse de UE se numără facilitarea zborurilor de repatriere a cetățenilor blocați în afara Europei, adoptarea unor măsuri restrictive asupra călătoriilor neesențiale către UE, sprijinirea celor mai vulnerabile state în fața pandemiei (de exemplu Comisia Europeană a mobilizat peste 400 de milioane de euro pentru măsuri de pregătire, prevenție și izolare în statele-partenere) și adoptarea unor măsuri de răspuns la impactul economic și societal al crizei pentru menținerea locurilor de muncă, protecție socială și relansarea economiilor. Pachetul „Team Europe” privind răspunsul global al UE la COVID-19, prezentat de către Comisia Europeană la 7 aprilie, confirmă contribuția strategică a UE ca actor global la lupta împotriva coronavirusului.

Împreună cu alte state membre, România a atras atenția asupra importanței cooperării transatlantice, cel mai recent prin vocea ministrului de externe Bogdan Aurescu, care a subliniat, cu prilejul reuniunii prin videoconferință a miniștrilor afacerilor externe, din 3 aprilie, rolul central al NATO și al cooperării UE-SUA în conturarea răspunsului la criză.

La rândul lor, măsurile adoptate la nivel intern în UE, despre care am vorbit mai sus , vin să completeze acest tablou al unei Europe care, chiar dacă a avut un start mai ezitant, funcționează în prezent la viteza așteptată de cetățeni și de partenerii externi

În ceea ce privește acțiunile de dezinformare și propagandă care au vizat acțiunea UE, acestea nu reprezintă o noutate decât sub aspectul conținutului, nu al intenției sau formei, cu care ne confruntăm constant. Cred că și aici, răspunsul european a fost unul în acord cu principiile și valorile pe care ni le asumăm, concentrându-se prioritar pe comunicare publică pozitivă și pe furnizarea într-un mod transparent de informații verificabile, actualizate și detaliate. Am ales să comunicăm mai frecvent, mai coordonat și mai explicit, nu să combatem dezinformarea cu mijloacele pe care aceasta o utilizează. Cu sprijinul Comisiei Europene, au fost deschise noi canale de comunicare cu platformele sociale, pentru a le încuraja să promoveze surse de informare care distribuie conținut cu grad înalt de acuratețe și, în același timp, să deconstruiască narațiuni cu caracter evident fals și/sau manipulatoriu.

Perioada prin care trecem ne-a reconfirmat nevoia de unitate europeană și transatlantică și ne-a făcut să înțelegem încă o dată că forța noastră rezidă în capacitatea de a acționa unit și solidar. Aceasta este probabil principala lecție a crizei, iar UE a decis să își asume deplin responsabilitatea față de propriii cetățeni și față de statele partenere care au nevoie de sprijinul nostru.

Fondurile europene vor fi mobilizate mult mai ușor și redirecționa spre lupta cu virusul

CaleaEuropeană.ro: Una din principalele critici care i se aduce Uniunii Europene este că a intrat nepregătită în această criză. Cu toate acestea, viteza cu care anumite inițiative au fost lansate și chiar aprobate de Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene a arătat contrariul. Ce a făcut Uniunea Europeană pentru statele membre și pentru cetățenii europeni până acum și ce măsuri mai sunt în curs de pregătire?

Luminița Odobescu: Așa cum spunem mai devreme, este o criză nouă, de o amploare fără precedent, care a fost greu de anticipat. Chiar dacă la nivelul UE au existat mecanisme de gestionare a crizelor, nu putem spune ca ele au fost adaptate la o astfel de situație, de pericol global. Însă, în orice criză, ceea ce contează este capacitatea de reacție, de a găsi soluții și de a lucra coordonat, rapid și eficient. Setul de măsuri luate de UE până acum arată o bună capacitate de reacție.

Sigur, la început, având în vedere amploarea crizei și ineditul ei, s-a reacționat mai lent, dar, treptat, acțiunile au fost orientate spre eforturile comune, având la bază principiul solidarității.

Lista de măsuri adoptate la nivel UE este lungă. Am menționat deja câteva, însă, pentru o imagine cât mai clară a eforturilor intense întreprinse pentru contracaraea efectelor pandemiei, aș completa cu alte câteva exemple concrete, relevante:

  • Până în prezent, au fost lansate de către Comisie cinci proceduri de achiziții comune UE pentru echipamente de protecție, în cadrul Sistemului de răspuns și avertizare rapidă (EWRS) la amenințările transfrontaliere de sănătate, cu participarea majorității statelor membre UE. Aceste proceduri se află în diferite faze de desfășurare, România fiind parte la toate;
  • BEI a redirecționat 40 de miliarde de euro pentru contracararea crizei. În plus, ieri Eurogrup-ul+ a agreat un pachet de garanții care va facilita acordarea de credite BEI către IMM-uri, în valoare de 200 de miliarde de euro; 
  • Prin intermediul instrumentului SURE, propus de Comisie,  statele membre vor primi asistență financiară de până la 100 de miliarde de euro, sub formă de împrumuturi în condiții avantajoase, pentru protejarea forței de muncă și atenuarea riscurilor de șomaj în situații de urgență;
  • Au fost adoptate măsuri specifice de sprijin pentru fermieri și pescari (ajutor direct, flexibilizarea și adaptarea rigorilor administrative pentru plăți);
  • A fost adoptat unui pachet de măsuri privind fondurile aferente politicii de coeziune, în cadrul „Inițiativei de investiții pentru răspunsul la Coronavirus” (CRII) care permite mobilizarea rapidă a sumelor aferente bugetului 2020 și redirecționarea acestora pentru a finanța operațiuni de prevenție, achiziții de echipamente și materiale necesare pentru funcționarea sistemelor de urgență și medicale, dar și măsuri sociale și economice pentru sprijinirea populației și a întreprinderilor mici. Este vorba de 37 de miliarde de Euro.
  • La nivelul Consiliului UE a fost adoptat deja mandatul de negociere cu Parlamentul European pentru un nou pachet de măsuri pentru a asigura flexibilitate deplină în reprogramarea fondurilor (CRII plus), pentru a răspunde nevoilor de investiții de la nivelul statelor membre. Măsurile vor permite o utilizare rațională a 60 de miliarde de euro (conform datelor Comisiei) pentru a face față provocărilor în următoarele 12 luni;
  • Prin intermediul Fondului de Ajutor pentru persoanele cele mai defavorizate (FEAD) se vor asigura alimente și asistență de bază pentru cei aflați în situații economice critice. Aproximativ 2 miliarde de euro din bugetul FEAD vor fi alocați în acest sens; 
  • Se va utiliza Fondul de solidaritate al UE (FSUE), propunere în cadrul „Inițiativei de investiții pentru răspunsul la Coronavirus” (800 de milioane de euro) pentru situații de urgență și acoperirea pagubelor generate de COVID-19;
  • Nu trebuie uitată suplimentarea cu 3 miliarde euro credite de angajamente în vederea reactivării Instrumentului pentru sprijin de urgență (Emergency Support Instrument/ESI), cu o finanțare de 2,7 miliarde de euro (angajamente), precum și a consolidării Mecanismului Uniunii de Protecție Civilă/RescEU, cu 300 milioane euro;

În plus, în urma măsurilor luate, fondurile europene se pot mobiliza mult mai ușor și redirecționa spre lupta cu virusul (dotarea spitalelor, echipamente, susținerea cadrelor medicale, contracararea efectelor negative în plan economic și social prin sprijinirea grupurilor vulnerabile și a celor aflați în șomaj tehnic), regulile de disciplină bugetară au fost suspendate, ajutoarele de stat se pot acorda mai ușor, procedurile de achiziții se realizează mult mai simplu, prin clarificarea aspectelor legate de urgența acestora. De asemenea, au fost adoptate măsuri din sfera impozitării – scutiri de taxe vamale și TVA pentru produse medicale și echipamente etc.

Lista acestor măsuri nu este exhaustivă, dar sper să creeze o imagine relevantă a eforturilor întreprinse la nivel UE pentru identificarea soluțiilor optime de răspuns la această criză.

România va fi prima țară a UE care va găzdui rezerva strategică de materiale medicale a UE/ Care sunt măsurile luate prin implicarea activă a României

CaleaEuropeană.ro: O parte dintre măsurile adoptate de Comisia Europeană au fost solicitate și de România, fie că vorbim despre flexibilitatea între fonduri, fie că vorbim de instrumente precum schema de 100 de miliarde de euro venită în sprijinul firmelor și pentru evitarea concedierilor de personal. Mai concret, ce măsuri europene au fost luate și la solicitarea țării noastre și cum vor ajuta aceste instrumente România în eforturile noastre de a gestiona criza sanitară și socio-economică?

Luminița Odobescu: Autoritățile române au fost extrem de active în încercarea de a identifica soluții la nivel european, în contextul acestei crize. Într-adevăr, o parte din măsurile luate la nivelul Uniunii au fost inițiate inclusiv ca urmare a propunerilor României.  Președintele României, primul ministru, Guvernul au fost implicați activ in identificarea de soluții la nivel european care să ajute sistemul medical românesc, dar și economia, respectiv sa combată implicațiile economice și sociale ale acestei crize. Au fost foarte multe reuniuni de coordonare, nu numai la nivelul Consiliului European, dar și la nivel ministerial, toate în format videoconferință.

Astfel, aș începe prin a aminti că România a fost unul dintre promotorii ideii de a dezvolta capacitatea Mecanismului UE de Protecție Civilă (rescEU), prin crearea unei flote de avioane și elicoptere, prin sporirea capacității de evacuare aeriană medicală și, bineînțeles, prin crearea unor stocuri medicale strategice.

Discuțiile pe această temă au fost inițiate și promovate de România, ca priorități ale Președinției române a Consiliului UE, în primul semestru al anului trecut. În acest context, țara noastră a întreprins o serie de demersuri pentru creșterea gradului de conștientizare a necesității reducerii dependenței de importul de medicamente și echipamente medicale din țări terțe, prin crearea unor stocuri esențiale la nivel UE.

Iată că, în prezent, în contextul actualei crize, România va fi prima țară a UE care va găzdui rezerva strategică de materiale medicale a UE, achiziționând, în numele UE, 150 de ventilatoare, pe care le va pune la dispoziția statelor membre cele mai afectate de pandemie. 

Tot la inițiativa țării noastre, au fost luate măsuri în vederea flexibilizării procedurilor de utilizare a fondurilor europene, acordându-se posibilitatea redirecționării acestora către domenii direct afectate de răspândirea virusului (sistemul de sănătate, economie, etc.).

De asemenea, tot în urma unor propuneri susținute de România, ajutoarele de stat se pot acorda în prezent mult mai ușor, ținându-se cont de urgența situației și a nevoilor pe care trebuie să le acopere.

Aș mai menționa, totodată, unele măsuri din sfera impozitării (scutiri de taxe vamale și TVA pentru produse medicale și echipamente), care au fost promovate la nivel UE tot de partea română. Vă asigur ca lista este una lungă.

Solidaritatea României cu Italia: Am arătat că nu putem rămâne deoparte când un membru al familiei europene are nevoie de sprijin

CaleaEuropeană.ro: România s-a alăturat recent clubului de națiuni solidare la nivel european și a trimis o echipă de medici și asistenți medicali în Italia, țara cea mai afectată de această pandemie. Ce valoare are gest la nivel european?

Luminița Odobescu: Este, în primul rând, un gest de solidaritate, care arată că, deși, la rândul ei, România este afectată și luptă cu acest virus, nu poate rămâne deoparte atunci când un membru al familiei europene din care face parte are nevoie de sprijin.

Ceea ce ne unește în momentele bune trebuie să ne unească și în momentele dificile. Trebuie să rămânem solidari, iar astfel de gesturi consolidează construcția europeană, care se bazează eminamente pe valori. Depozitarii acestor valori sunt oamenii, iar umanitate fără solidaritate nu există.

În al doilea rând, forța și aria de propagare a acestui virus ne demonstrează din nou că frontierele fizice nu ne protejează de pericole sau o fac pe termen scurt  și nu ne dau decât iluzia unei siguranțe durabile. Ne confruntăm cu toții cu un inamic comun, care ne amenință, în egală măsură, pe toți. Efortul României de a ajuta Italia, în condițiile în care evoluția imprevizibilă a situației ne dă în continuare motive de îngrijorare, arată că ne însușim lecția esențială a solidarității. Și nu, nu există gesturi mici, orice ajutor în momente dificile poate salva vieți. Pentru că fiecare viață contează. 

Se poate spune că România va fi în prima linie a asigurării unei infrastructuri defensive într-o eventuală situație de criză

CaleaEuropeană.ro: Președintele Klaus Iohannis a anunțat recent că România este primul stat membru care a primit acceptul Comisiei Europene pentru a găzdui o rezervă strategică UE de echipamente medicale. Ce presupune acest lucru și ce semnificație are în noua narațiune în care sănătatea a devenit domeniu zero al siguranței europene?

Așa cum am arătat deja, România și-a exprimat și în trecut interesul de a deveni un hub regional în cadrul Mecanismului UE de Protecție Civilă (rescEU). Astfel, țării noastre i-a fost alocat de curând un prim grant, în valoare de 10 milioane de euro. 

Procedura de achiziție a primelor echipamente medicale (în speță, 150 de ventilatoare) a fost demarată deja. În perioada imediat următoare, echipamentul achiziționat de România în numele UE va fi distribuit în statele membre, în ordinea priorităților, acolo unde este necesar, pe baza deciziilor adoptate de Comisie, în consultare cu statele afectate.

Asumarea de către România a acestui rol reprezintă o dovadă în plus a atașamentului țării noastre față de construcția europeană, dar și a spiritului de solidaritate și de cooperare în care România înțelege să funcționeze în raport cu celelalte state membre.  

Pe termen lung, acest mecanism se va transforma într-un obiectiv strategic, de securitate a UE, având în vedere că în această rezervă vor fi stocate produse de laborator, medicamente, vaccinuri, echipamente medicale etc. absolut esențiale în situații de criză și a căror disponibilitate, în prezent, depinde de importul din state terțe. Se poate spune, deci, că România va fi în prima linie a asigurării unei infrastructuri defensive într-o eventuală situație de criză.

”Uniți vom dăinui, despărțiți ne vom prăbuși”

CaleaEuropeană.ro: Un test major al perioadei următoare va fi capitolul solidarității economice și eterna dispută Sud-Nord, unde discordia pendulează între nevoile statelor mai afectate și mai deficitare din punct de vedere bugetar și postura mai inflexibilă a statelor cu o politică fiscală cumpătată. De asemenea, Comisia Europeană vrea să includă un Plan Marshall de redresare economică în viitorul cadru financiar multianual. Care sunt viziunea și obiectivele României în aceste negocieri?

Așa cum au spus-o mai mulți lideri europeni, aceasta criză este un test – un test de rezistență și de viziune. Situația în care ne aflăm ne-a arătat că e nevoie sa ne ajutăm și să luptăm împreuna, dar ne-a mai arătat și că nu suntem singuri.

Măsurile actuale, atât la nivel de state membre, cât și la nivel european, au fost axate, în primul rând, pe gestionarea actualei crize, pe multiple paliere. Acum, în urma discuțiilor de la cel mai recent Consiliu European în format videoconferință, suntem în plin proces de reflecție, în vederea identificării și convenirii unei strategii de ieșire din criză (care implică o coordonare a măsurilor de ridicare a restricțiilor naționale pentru a limita posibile efecte negative), dar și a unei strategii de relansare economică – așa-numitul Plan Marshall.

România, prin vocea Președintelui, dar și a Guvernului, este activă în această discuție. Accentul este pus mai ales pe inclusivitate, respectiv pentru asigurarea unui acces al tuturor statelor membre la resurse financiare.

Pledăm pentru solidaritate și pentru o cooperare intensă între statele membre. Sunt convinsă că acestea ne vor conduce, în cele din urmă, la un numitor comun. Natura crizei pe care o traversăm, impactul multidimensional pe termen scurt, mediu și lung impun soluții de solidaritate – orice componentă a edificiului european este important.

Pe scurt, așa cum a menționat recent și ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, ”Uniți vom dăinui, despărțiți ne vom prăbuși”.

Criza actuală trebuie să rămână o lecție a solidarității, o oportunitate de reactivare a valorilor, de consolidare a libertăților noastre democratice, de regândire a priorităților, inclusiv în ceea ce privește sistemele de sănătate și respectiv de gestionare a crizelor.

Ambasadorul Luminița Odobescu este reprezentantul permanent al României la Uniunea Europeană din septembrie 2015, iar în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019 a gestionat, din această calitate, activitatea de la Bruxelles a primei președinții a României la Consiliul Uniunii Europene.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERVIURI

EXCLUSIV Interviu de la Aachen. Ambasadorul Germaniei în România: Nu există o alegere mai bună pentru premiul Carol cel Mare decât președintele Iohannis. A susținut un discurs fantastic despre Europa

Published

on

© Calea Europeană

Corespondență din Aachen – Dan Cărbunaru și Robert Lupițu

Noul ambasador al Germaniei la București, Peer Gebauer, a declarat sâmbătă, într-un interviu în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro, că nu există o alegere mai bună pentru decernarea Premiului Carol cel Mare decât președintele român Klaus Iohannis, cel care a fost laureat sâmbătă cu prestigiosul premiu care onorează contribuțiile personalităților politice la unitatea Europei.

Este un premiu foarte apreciat, iar faptul că este acordat aici, la Aachen, care este un centru de integrare europeană, este foarte important. Mă bucur foarte mult că un mare lider european, precum președintele Iohannis, a primit astăzi acest premiu. Nu există o alegere mai bună. Dumnealui a ținut un discurs fantastic despre viziunea sa pentru Europa și pentru integrarea europeană“, a spus Gebauer, într-un scurt interviu acordat la Aachen.

Diplomatul german a subliniat că modul în care România a evoluat în ultimii 30 de ani se datorează curajului poporului român și a arătat că țara sa apreciază expertiza României în cadrul procesului de integrare europeană.

Interviul poate fi urmărit mai jos, începând de la minutul 30.

Într-o postare separată publicată pe Facebook, Ambasada Germaniei la București l-a felicitat “călduros” pe președintele Klaus Iohannis pentru premiul „Carol cel Mare”.

Premiul internațional „Carol cel Mare” al orașului Aachen este cel mai vechi și mai cunoscut premiu, conferit anual, începând cu anul 1950, personalităților publice sau organizațiilor care s-au remarcat prin implicarea deosebită în favoarea Europei și unității europene.

Președintele Klaus Iohannis a fost laureat sâmbătă, la Aachen, cu Premiul “Carol cel Mare” pentru contribuția adusă la unitatea europeană. Ca oameni ai timpului nostru, avem datoria morală de a susține în continuare proiectul de pace și dezvoltare care este Uniunea Europeană, un proiect de solidaritate, bazat pe voința noastră comună de a lucra împreună pentru pacea și bunăstarea Uniunii Europene și a cetățenilor europeni, a spus președintele Klaus Iohannis, care a devenit sâmbătă, la Aachen, primul lider român laureat al Premiului Carol cel Mare pentru unitatea europeană.

Comitetul director al Premiului Carol cel Mare a decis, la 14 decembrie 2019, să acorde președintelui Klaus Iohannis premiul pentru anul 2020 ca recunoaștere a meritelor în ceea ce privește “conducerea României pe o traiectorie pro-europeană, bazată pe valorile statului de drept”, pentru “eforturile depuse pentru consolidarea Uniunii Europene și a statelor membre”, precum și pentru “promovarea echității, a protecției minorităților și a diversității culturale și pentru rolul său de creator de punți de legătură între societățile din vestul și estul Europei”.

Klaus Iohannis se alătură unei galerii importante de lideri precum cancelarul german Angela Merkel, fostul președinte al Comisiei Europene și premier al Luxemburgului Jean-Claude Juncker sau Papa Francisc.

Distincția este acordată șefului statului pentru contribuția sa la unitatea europeană, el călcând astfel pe urmele unor mari lideri din Europa și transatlantici care au intrat în posesia medaliei simbolice ce poartă chipul împăratului Carol cel Mare, întemeietorul Imperiului Carolingian, primul împărat recunoscut în Europa de Vest după căderea Imperiului Roman de Apus, care a domnit și a fost înmormântat la Aachen și care este considerat “Pater Europae” – Părintele Europei.

Pe lista laureaților se află părinții fondatori ai Comunității Europene, arhitecții Uniunii Europene moderne și reprezentanții mișcărilor democratice din Europa Centrală și de Est. Premiul inaugural a fost acordat în 1950 lui Richard de Coudenhove-Kalergi, iar până în 1960 a fost decernat celor mai importanți fondatori ai UE – Alcide de Gasperi, Jean Monnet, Konrad Adenauer, Winston Churchill, Paul Henri Spaak, Robert Schuman – și aliatului american – fostul secretar de stat George Marshall, inițiatorul planului american de reconstrucție a Europei Occidentale postbelice.

Între laureații premiului se numără și importanți lideri care au marcat finalul secolului trecut, precum fostul președinte al SUA Bill Clinton, fostul premier britanic Tony Blair, fostul cancelar german Helmut Kohl, care a primit premiul împreună cu fostul președinte francez Francois Mitterand.

Ultimii doi laureați au fost președintele Franței, Emmanuel Macron, în 2018, și secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, António Guterres, în 2019.

Continue Reading

INTERVIURI

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu | Cum va recupera România decalajul de peste jumătate de secol față de Vestul Europei în lupta cu cancerul de col uterin

Published

on

© Print screen Live Video

 

Interviu realizat de Zaim Diana

Într-o Uniune Europeană a sănătății puternică, cancerul devine o prioritate politică, științifică și operațională comună. CaleaEuropeană vă prezintă în interviul realizat cu Prof. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu principalele obstacole din sistemul de sănătate din România, atunci când vine vorba de îmbunătățirea calității vieții în rândul pacienților bolnavi de cancer, dar și la ce soluții lucrează autoritățile pentru ca România să recupereze decalajul față de statele din Vestul Europei.

În ultimul an și jumătate am putut observa cum instituțiile UE, de la Comisia Europeană, la Parlament European, au lucrat împreună, au purtat negocieri dure, doar ca să facă sănătatea și lupta împotriva cancerului priorități politice și financiare pentru următorii ani. 

Cancerul devine un subiect acordat cu responsabilitate și în România

După ani de zile în care cancerul nu a fost o prioritate comună pe agenda autorităților; profesioniștii din sănătate, asociațiile de pacienți, industria și alți parteneri în lupta împotriva cancerului au făcut toate eforturile pentru a aduce în lumină problematica neoplaziilor maligne și în primul rând a pacienților din țara noastră. Trăim un moment bun în care avem în Parlamentul României o Comisie dedicată luptei împotriva cancerului. Avem sprijinul președintelui României pentru a realiza și implementa un Plan Național de combatere a cancerului. Este pentru prima dată când cancerul devine un subiect abordat cu responsabilitate și, sper eu să fie abordat și cu consecvența de care este nevoie pentru a lupta cu el”, a declarat Patriciu-Achimaș Cadariu pentru CaleaEuropeană. 

Recuperarea decalajelor, problematică, dar nu imposibilă

Pacienții bolnavi de cancer din Uniunea Europeană beneficiază de servicii medicale diferite. Motivul principal pentru care pacienții de România nu beneficiază de aceleași servicii medicale de calitate ca pacienții din Vestul Europei, ar fi decalajul pe care nu mai reușeste să îl recupereze țara noastră față de restul statelor membre. Va reuși să recupereze România prin noul Plan național de cancer decalajul față de statele membre? Mai ales în ceea ce privește calitatea serviciilor medicale și tratamentele de specialitate?

Sunt domenii în care ne plasăm în acest moment în situația țărilor din Vestul Europei de după cel de-al Doilea Război Mondial, de exemplu cancerul de col uterin. Având în vedere că a trecut peste jumătate de secol, acest decalaj nu va fi recuperat peste noapte, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să realizăm pași concreți și rapizi în acest sens. Dispunem cu totul și cu totul de alte tehnologii și abordare. A apărut vaccinul pentru cancerul de col uterin, în combinație cu examinarea citologică (test PAP) și tipizarea HPV. Noile tehnologii, inteligența artificală, ne-ar putea ajuta mult în a recupera acest decalaj în anumite localizări. În ceea ce privește calitatea serviciilor medicale și a tratamentelor este, din nou o chestiune complexă, care pornește cu pregătirea specialiștilor și merge în continuare cu evaluarea serviciilor pacienților. De asemenea, aprobarea de noi tratamente și evident, medicina personalizată care se apropie de noi, ne vor ajuta să mai recuperăm din decalaj”, a mai menționat președintele Grupului din Parlamentul României pentru combaterea cancerului.

Eradicarea cancerului de col uterin, imposibilă fără implementarea unei campanii de vaccinare anti-HPV, care să aibă și succes

Făcând referire și la contextul actual pandemic, de aproape un an de zile se derulează la nivel european o campanie de vaccinare anti-COVID-19. Statisticile arată că România este codașă și la această imunizare în rândul populației. România a eșuat și cu alte patru campanii de vaccinare anti-HPV, reușind astfel să avem cea mai mare rată a mortalității la cancerul de col uterin din UE. Cum va putea eradica România cancerul e col uterin și în cât timp? Va avea România vreodată o campanie de succes pentru vaccinarea anti-HPV?

„În acest moment, acoperirea populației la risc este undeva de 5%. Chiar dacă ne-am fixa o țintă mare în Planul Național de cancer pentru viitorii 4-5 ani, s-ar putea să nu o putem acoperi. În contextul în care se vorbește foarte mult despre vaccinare, este un moment foarte bun să aducem în discuție vaccinarea anti-HPV. Este esențial să construim o campanie de informare și vaccinare după modelul celor din Europa de Vest, cu o targetare corectă a fiecărui grup țință. Fără o campanie corect făcută și concepută, nu vom avea succes în eradicarea cancerului de col uterin, chiar dacă vom cumpăra suficiente doze de vaccin anti-HPV”, a explicat Prof. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu.

Citiți și: România, țara cu cea mai mare rată a mortalității la cancerul de col uterin din UE

Noua cale de urmat a Ministerului Sănătății și prioritățile viitorului ministru

Reamintim faptul că sistemul de sănătate din România se confruntă cu probleme la nivel de guvernanță. Nu există o evaluare sistematică a performanței, iar transparența, în general, lipsește. Au avut loc schimbări frecvente la nivel de conducere, numărul miniștrilor sănătății în ultimul deceniu depășind cifra de 16. Ce priorități ar trebui să aibă pe agendă viitorul ministru al sănătății? Cum putem garanta un dialog constant cu oficialii europeni pentru implementarea unei Uniuni a Sănătății, dacă România nu are constanță în propria guvernare?

„Fiind parte a unei Uniuni, ar fi ideal ca toți cetățenii UE să beneficieze de servicii asemănătoare de sănătate, dar există probleme și la acest capitol, precum finanțarea. Atunci când finanțarea este de câteva ori mai mică decât statele din Vest, nu putem să ne așteptăm la minuni. Fără o pregătire corectă a personalului, degeaba facem investiții în achiziții de aparatură dacă nu vor fi corect utilizate. Un Pact pe sănătate ar trebui să existe, mai ales o concordanță de idei în lupta împotriva cancerului și să hotărâm varianta care să ne aducă cele mai bune beneficii pentru pacienți și să construim cu consecvență noua cale de urmat a sistemului de sănătate din România”, a conchis Patriciu Achimaș-Cadariu în interviul pentru CaleaEuropeană.

În România, ultimul Plan Național de Cancer a fost realizat în 2016, iar statisticile actuale indică nevoia urgentă de actualizare a documentului și includerea Oncologiei, ca domeniu prioritar, în Strategia Națională de Sănătate 2021- 2027.

Planul de combatere a cancerului stabilește o nouă abordare a UE în materie de prevenire, de tratament și de îngrijire în domeniul cancerului. Acest plan va aborda întregul parcurs al bolii, de la prevenire la calitatea vieții pacienților bolnavi de cancer și a persoanelor care au supraviețuit acestei boli, concentrându-se asupra acțiunilor în cazul cărora UE poate genera cea mai mare valoare adăugată.

Citiți și: Comisia Europeană lansează Planul european de combatere a cancerului: Va fi finanțat cu 4 miliarde de euro

Urmăriți și reuniunea de astăzi, 27 septembrie, a Comisiei interparlamentare BECA, unde Parlamentele Naționale din UE au avut un schimb de opinii cu privire la Planul European de Combatere a Cancerului.

Continue Reading

INTERVIURI

INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte

Published

on

© CaleaEuropeană.ro

Corespondență din Varșovia

Înființarea Fondului Inițiativei celor Trei Mări, care pornește cu un capital de un miliard de euro, a fost posibilă numai prin cooperarea dintre Banca pentru Dezvoltare a Poloniei și partenerii de la EximBank România, a declarat șefa instituției financiare din Polonia, în timp ce a explicat arhitectura de funcționare a acestui fond, filosofia care ar trebui să ghideze dezvoltarea regiunii și cum promovează Polonia proiectul Inițiativei celor Trei Mări în rândul actorilor globali.

Beata Daszyńska-Muzyczka, președinte al Consiliului de administrație al Băncii de Stat pentru Dezvoltare a Poloniei și președinte al Consiliului de supraveghere al Fondului de investiții al Inițiativei celor Trei Mări (3SI), a vorbit într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro în cadrul unei conferințe consacrate viitorului Inițiativei și organizate la Varșovia despre cooperarea cu instituțiile omoloage din România, despre potențialul Inițiativei și a anunțat că portofoliul de parteneri al acesteia, din care fac parte SUA, Germania și Comisia Europeană, ar putea fi extins cu sprijinul Japoniei.

“În primul rând, aș dori să le mulțumesc colegilor noștri de la ExIm Bank din România, pentru că toate declarațiile noastre și punerea în comun a puterilor noastre au făcut posibilă înființarea Fondului celor Trei Mări. Fără această cooperare cu România, bineînțeles, și fără cooperarea cu instituțiile financiare din regiune, nu am fi reușit. Dar mai ales colegii din România, care au decis să ne unim, astfel încât cele două țări ale noastre să înființeze fondul, iar restul țărilor și restul instituțiilor financiare, când vor putea, să se alăture Fondului celor Trei Mări, care există deja”, a declarat Daszyńska-Muzyczka.

Fondul Inițiativei celor Trei Mări a fost înființat în mai 2019 în baza deciziilor luate la summitul 3SI de la București din septembrie 2018. El reunește nouă dintre cele 12 state membre ale Inițiativei, pentru că Austria a decis din start să nu facă parte din Fondul celor trei mări, și un investitor privat.

“Așadar, sunt zece investitori, nouă țări și un investitor privat. Angajamentul fondului este de aproape un miliard de euro (…) pentru a investi în primele trei investiții. Fiecare investiție în sectoare separate, pentru că noi investim în trei sectoare – transporturi, energie și digital -, iar fiecare sector are o singură investiție. Acest lucru este important că avem dovada că funcționează”, a subliniat ea.

Șefa Băncii de Dezvoltare a Poloniei a precizat că fondul “este doar declanșatorul cum să cooperăm împreună, cum să ne gândim la infrastructura din această regiune, cum să construim datele de conectivitate între nord și sud”.

Beata Daszyńska-Muzyczka a atras însă atenția că Inițiativa celor Trei Mări este un proiect nou în comparație cu alte inițiative precum Grupul de la Vișegrad, care se bazează însă pe scopuri politice.

Ea a spus astfel că la nivelul Inițiativei celor Trei Mări “ne concentrăm în principal pe activitățile comerciale și pe nevoile de infrastructură pe care le avem în această regiune” și a dezvăluit viziunea sa în a expune potențialul și lacunele regiunii și lacunele.

“În fața noastră, avem o perioadă lungă de timp pentru a convinge investitorii din întreaga lume, pentru a arăta potențialul nostru în Europa, în Europa de Vest și la nivel global”, a afirmat înaltul oficial bancar.

Beata Daszyńska-Muzyczka a povestit cum a prezentat potențialul Inițiativei celor Trei Mări în cadrul unei vizite pe care prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki a efectuat-o în Japonia.

“Ei nu au auzit niciodată, desigur, despre cele Trei Mări, și m-am întâlnit cu ei în timpul misiunii noastre de lucru împreună cu prim-ministrul și nu am vorbit despre Polonia, ci am vorbit despre regiune. Pentru că, din punctul de vedere al investitorilor globali, este o oportunitate mai bună de a investi în întreaga regiune a continentului, deoarece trebuie să petreci mult timp pentru a analiza fiecare țară în parte. Au oportunitatea să se preocupe de potențialul nostru în întreaga regiune, de la Marea Baltică până la Marea Adriatică și Marea Neagră, nu numai de infrastructură, ci și de potențialul intelectual pe care îl avem în această regiune. Vrem să realizăm ceea ce a fost realizat de partea vestică a Uniunii Europene“, a detaliat ea.

Șefa băncii de stat poloneze a estimat că japonezii sunt “foarte interesați de această idee fantastică a Inițiativei celor Trei Mări”.

Ce am făcut noi? Am tradus un întreg raport, axat pe nevoile noastre în materie de infrastructură, și nu numai pe infrastructura precum drumurile, transportul feroviar, energia și digitalul, ci și pe asistență medicală și educație. L-am tradus în limba japoneză, iar ei au fost foarte interesați. Așa că acum avem multă comunicare, multe întâlniri cu fonduri de investiții, dar este nevoie de timp. Este nevoie de timp pentru că va trebui să ne concentrăm asupra modului în care să explicăm și să răspundem la multe întrebări, pentru că încurajăm oamenii să ne dea banii lor. Și va trebui să construim o relație, va trebui să creăm încredere, să fim parteneri de încredere. Așadar, este esențial modul în care prezentăm întreaga regiune prin fiecare țară în parte și cum facem o prezentare a Inițiativei celor Trei Mări“, a explicat Beata Daszyńska-Muzyczka.

Oficialul bancar a mai punctat că “modalitatea cea mai inteligentă” de a utiliza banii necesari pentru cerințele din infrastructură este de a avea în vedere tabloul mai larg de finanțare, care cuprinde bugetul public național, noile perspective ale fondurilor europene și investițiile private.

Un al doilea aspect cheie este dat de cooperarea dintre diferitele ministere de resort din statele Inițiativei – infrastructură, tehnologie și fonduri europene – pentru a genera conectivitate nord-sud.

Ea a reiterat că “fondul celor Trei Mări este doar un mic impuls pentru cooperare”, precizând că țările din regiune vor beneficia de 600 de miliarde de euro pentru sectoarele industriale, transporturilor, energiei și digitalului, în timp ce mărimea fondului de investiții al 3SI este de la 3 până la 5 miliarde.

Astfel, șefa băncii poloneze a punctat că Fondul 3SI este un fond de acțiuni, iar pentru cele 3-5 miliarde de euro se caută capitaluri proprii de la investitori privați.

“Desigur, 1 miliard reprezintă angajamentul tuturor instituțiilor financiare din regiune și al unui investitor privat. Și acum este momentul pentru capital privat, dar, desigur, putem profita de această posibilitate. Putem folosi sistemul de garanții – de exemplu, Invest EU, care a înlocuit Planul Juncker. Noi, ca o bancă de dezvoltare poloneză, vom coopera acum cu colegii noștri din România (EximBank) pentru a folosi eficient acești bani de la InvestEU”, a completat ea, evocând cooperarea financiară cu instituțiile de profil europene, inclusiv Banca Centrală Europeană, Banca European de Investiții sau Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

Beata Daszyńska-Muzyczka a mai indicat că instituția pe care o conduce stă la dispoziția omologilor din România pentru a sprijini proiectul unei bănci de dezvoltare națională în România.

Inițiativa celor Trei Mări este o platformă politică flexibilă și informală, la nivel prezidențial, reunind cele 12 state membre ale Uniunii Europene aflate între Marea Baltică, Marea Adriatică și Marea Neagră – Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia și Slovenia.

Inițiativa își propune dezvoltarea economică a statelor din regiune, prin stimularea interconectivităţii în trei domenii principale – transport, energie, digital -, creșterea convergenței reale între statele membre ale Uniunii Europene, contribuind astfel la consolidarea unității și coeziunii în cadrul Uniunii și la consolidarea proiectului european, precum și întărirea relației transatlantice, inclusiv prin stimularea prezenței economice a SUA în regiune.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
COMISIA EUROPEANA10 mins ago

Ursula von der Leyen: UE acordă un sprijin de 60 de milioane de euro pentru a ajuta Republica Moldova să gestioneze actuala criză energetică

INTERNAȚIONAL16 mins ago

Bloomberg: Lumea cumpără cantități record de grâu european. România devansează Rusia pe piața din Egipt

Daniel Buda22 mins ago

Eurodeputatul Daniel Buda: Statele membre trebuie să vină cu mecanisme de sprijin pentru a proteja femeile care activează în agricultură, acestea fiind indispensabile pentru dezvoltarea mediului rural

INTERNAȚIONAL38 mins ago

Klaus Iohannis a reiterat, în cadrul vizitei de stat din Egipt, sprijinul României pentru consolidarea dialogului dintre Uniunea Europeană și Republica Arabă Egipt

U.E.57 mins ago

Eurobarometru: 53% dintre români, cel mai mare procent din UE, cred că “virusurile au fost produse în laboratoarele guvernamentale pentru a ne controla libertatea”

ROMÂNIA1 hour ago

Virgil Popescu: Prețul gazelor naturale a fost plafonat la 0,37 lei KWh și la 1 leu KWh la energie electrică. Românii nu vor plăti iarna aceasta mai mult decât în decembrie 2020

U.E.2 hours ago

Eurostat: 41% dintre deșeurile din plastic au fost reciclate în 2019 în UE. România, peste media europeană, cu un nivel de reciclare de 43%

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Exporturile UE au crescut în 2020 cu 5,4 mld. euro datorită unei implementări și aplicări mai stricte a acordurilor comerciale și a normelor globale

U.E.3 hours ago

Curtea de Justiție a UE amendează Polonia cu 1 milion de euro/ zi din cauza nerespectării statului de drept și a ordinii juridice a Uniunii Europene

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Klaus Iohannis, în cadrul vizitei de stat din Egipt: România este interesată de stabilizarea situațiilor de criză din Orientul Mijlociu și a zonelor vecine

Daniel Buda7 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene ”să vină cu abordări pragmatice, ancorate în realitate” pentru a diminua impactul PAC asupra schimbărilor climatice

GENERAL1 day ago

Dragoș Pîslaru, despre digitalizarea pieței muncii: PNRR poate așeza România în avangarda Europei prin reformele sistemice pe care le propune

ROMÂNIA2 days ago

Serbia donează României medicamente și concentratoare de oxigen pentru bolnavii de COVID-19: Suntem alături de voi în cele mai grele momente

ROMÂNIA2 days ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG: Am bugetat peste 250 milioane de lei în următorii trei ani pentru dezvoltarea antreprenoriatului digital

NATO5 days ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ6 days ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu6 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi6 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi6 days ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Team2Share

Trending