Connect with us

INTERVIURI

INTERVIU Ambasadorul României la UE Luminița Odobescu: Europa funcționează acum la viteza așteptată de cetățeni. România, în prima linie a asigurării unei infrastructuri defensive în situație de criză

Published

on

© European Union 2019

După câteva săptămâni în care spiritul european a fost pus la încercare, instituțiile europene și statele membre au realizat că e nevoie de solidaritate, iar România s-a implicat extrem de activ în încercarea de a identifica soluții la nivel european în gestionarea crizei fără precedent cu un dușman invizibil și imprevizibil, a declarat reprezentantul permanent al României la Uniunea Europeană, Luminița Odobescu, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro.

“Izbucnirea și răspândirea rapidă a infecțiilor cu COVID-19 a reprezentat o undă de șoc pentru statele și organizațiile internaționale (…) Uniunea Europeană nu a făcut excepție, însă această stare de fapt nu se datorează unei lipse de solidaritate între Statele Membre, ci este rezultatul factorului-surpriză. (…) Măsurile adoptate la nivel intern în UE vin să completeze acest tablou al unei Europe care, chiar dacă a avut un start mai ezitant, funcționează în prezent la viteza așteptată de cetățeni și de partenerii externi“, a argumentat Odobescu, detaliind măsurile pe care le-a luat Uniunea Europeană, dar și contribuția însemnată a României. 

Reprezentantul țării noastre la UE a punctat că “o parte din măsurile luate la nivelul Uniunii au fost inițiate inclusiv ca urmare a propunerilor României” și a subliniat că România a atras atenția și asupra importanței cooperării transatlantice.

Luminița Odobescu a reamintit că inițiativa de înființare rezervei strategice medicale sub auspiciile Mecanismului UE de Protecție Civilă (rescEU) a fost promovată ca prioritate a președinției României la Consiliul UE, în prima jumătate a anului 2019, iar în prezent România va fi prima țară a UE care va găzdui rezerva strategică de materiale medicale a UE. “Se poate spune că România va fi în prima linie a asigurării unei infrastructuri defensive într-o eventuală situație de criză“, a susținut aceasta.

Diplomatul român a precizat că printre măsurile adoptate la nivel european ca urmare a propunerilor țării noastre se mai află obținerea flexibilității transferului între fondurile de coeziune pentru a gestiona criza sanitară, relaxarea regulilor pentru acordarea de ajutoare de stat sau scutiri de taxe vamale și TVA pentru produse medicale și echipamente.

Nu în cele din urmă, reprezentantul permanent al României la UE a precizat că gestul de solidaritate marcat prin trimiterea unei echipe de medici în Italia, țara cu cele mai multe decese din cauza pandemiei, a arătat că “nu putem rămâne deoparte când un membru al familiei europene are nevoie de sprijin“.

Vă invităm să parcurgeți, în continuare, interviul integral acordat de ambasadorul Luminița Odobescu:

CaleaEuropeană.ro: Criza provocată de noul coronavirus a prins Uniunea Europeană într-o lipsă inițială de solidaritate din partea statelor membre, care s-au concentrat cu precădere asupra măsurilor exclusiv naționale de gestionare a pandemiei. Cum ne putem explica această întârziere având în vedere că timpul și acutizarea pandemiei ne-a demonstrat că solidaritatea europeană – sanitară, umană, politică și economică – este cartea corectă de jucat?

Luminița Odobescu: Ne confruntăm cu o criză fără precedent, cu un dușman invizibil, imprevizibil și care afectează viața noastră, a tuturor. Într-o astfel de situație, excepționala și nemaiîntâlnită, cel puțin în istoria recentă, guvernele trebuie să acționeze rapid pentru a-și proteja cetățenii. În plus, nu trebuie să uităm că sănătatea rămâne un domeniu de competență națională.

În acest context, măsurile de protecție s-au concentrat, inițial, pe gestionarea internă. Ulterior, amploarea crizei, realitatea faptului că acest virus nu are frontiere, că ne afectează pe toți, au condus la o intensificare a coordonării statelor membre și la implicarea activă a instituțiilor europene în sprijinul acestei coordonări.

După câteva săptămâni în care spiritul european a fost pus la încercare, instituțiile europene și statele membre au realizat că e nevoie de solidaritate, că e nevoie de coordonare și de o abordare europeană, nu numai pentru a lupta împotriva răspândirii virusului, dar și pentru a face față consecințelor economice și sociale ale acestei crize.

Astfel, s-a acționat pe mai multe paliere strategice, pe care le-aș menționa, pe scurt:

  • asigurarea de echipamente medicale și medicamente (inclusiv prin proceduri de achiziții în comun);
  • mobilizarea de fonduri suplimentare pentru cercetare (100 milioane euro granturi și alte fonduri disponibile prin instrumentele financiare gestionate de BEI);
  • adoptarea de măsuri pentru gestionarea impactului economic și social al crizei. Ieri, miniștrii de finanțe din Eurogrup+, inclusiv cu participarea României, au agreat în acest sens un pachet financiar de peste 500 de miliarde euro și au convenit să lucreze pentru un nou Fond de relansare, în cadrul unui Plan mai amplu de relansare economică;
  • asigurarea circulației persoanelor și a fluxului de mărfuri (pe de o parte, prin stabilirea de culoare verzi pentru transportul de mărfuri, de reguli speciale pentru lucrătorii sezonieri/transfrontalieri, de linii directoare pentru transportul cargo aerian etc.,mai ales pentru produse medicale și, pe de altă parte, prin repatrierea cetățenilor europeni din țările terțe. Trebuie amintit că aproximativ 250.000 cetățeni au fost repatriați cu zboruri organizate de statele membre, iar Mecanismul UE de Protecție Civilă a facilitat repatrierea a peste 15.500 de cetățeni).

Comisia Europeană a venit cu o listă semnificativă de propuneri, pe toate domeniile asupra cărora pandemia a avut un impact semnificativ, iar coordonarea dintre statele membre s-a îmbunătățit semnificativ și vizibil. Măsurile adoptate la nivel european au fost întărite de sprijinul între statele membre, prin preluarea de pacienți, trimiterea de doctori și asistente, furnizarea de echipamente medicale.

Deci, după un început dificil, situația la nivel european, din punct de vedere al reacției, al propunerilor și al coordonării s-a îmbunătățit substanțial. Comunicarea, pe fondul propagandei continue și al știrilor false, s-a ameliorat. Sigur, în continuare sunt lucruri de făcut, criza nu s-a terminat, însă avansăm în direcția cea bună.

România a atras atenția asupra importanței cooperării transatlantice/ Europa, chiar dacă a avut un start mai ezitant, funcționează în prezent la viteza așteptată de cetățeni și de partenerii externi

CaleaEuropeană.ro: Timpul scurs și întârzierile în probarea și afișarea solidarității între statele membre au fost exploatate și au permis infiltrarea unor acțiuni de dezinformare și propagandă menite să discrediteze unitatea Uniunii Europene, dar și relația transatlantică. Pericolul lor a fost cuantificat în rapoarte oficiale, dar și în comunicarea publică a unor lideri precum Înaltul Reprezentant sau președintele Franței. Ne-am învățat lecția și am înțeles riscurile care însoțesc ezitările și tensiunile între europeni, dar și în relația Europa- SUA? Cât de bine am reacționat și ce ar putea fi îmbunătățit?

Luminița Odobescu: Izbucnirea și răspândirea rapidă a infecțiilor cu COVID-19 a reprezentat o undă de șoc pentru toate statele și organizațiile internaționale, puțin pregătite să facă față unei asemenea crize și fără să fi cunoscut un exercițiu anterior de coordonare în astfel de situații.

Uniunea Europeană nu a făcut excepție, însă, așa cum am arătat deja, această stare de fapt nu se datorează unei lipse de solidaritate între Statele Membre, ci este rezultatul factorului-surpriză, care a făcut ca fiecare guvern să se uite mai întâi către sine și către instrumentele pe care are le are la dispoziție cu efect imediat. Am înțeles, însă, rapid, că o criză globală de acest tip nu poate primi răspunsuri individuale, ci necesită o acțiune susținută și coordonată, care să vizeze atât consecințele medicale imediate, cât și impactul mai larg asupra economiilor și societăților noastre.

La nivelul Uniunii Europene am trecut deja în acest scenariu al cooperării și coordonării strânse pentru stoparea răspândirii virusului, protecția cetățenilor europeni aflați în Europa sau în afara acesteia și sprijinirea acelor state-terțe care sunt cele mai expuse și care nu beneficiază de capacități suficiente, fie medicale sau de susținere a economiei. Printre acțiunile la nivel global întreprinse de UE se numără facilitarea zborurilor de repatriere a cetățenilor blocați în afara Europei, adoptarea unor măsuri restrictive asupra călătoriilor neesențiale către UE, sprijinirea celor mai vulnerabile state în fața pandemiei (de exemplu Comisia Europeană a mobilizat peste 400 de milioane de euro pentru măsuri de pregătire, prevenție și izolare în statele-partenere) și adoptarea unor măsuri de răspuns la impactul economic și societal al crizei pentru menținerea locurilor de muncă, protecție socială și relansarea economiilor. Pachetul „Team Europe” privind răspunsul global al UE la COVID-19, prezentat de către Comisia Europeană la 7 aprilie, confirmă contribuția strategică a UE ca actor global la lupta împotriva coronavirusului.

Împreună cu alte state membre, România a atras atenția asupra importanței cooperării transatlantice, cel mai recent prin vocea ministrului de externe Bogdan Aurescu, care a subliniat, cu prilejul reuniunii prin videoconferință a miniștrilor afacerilor externe, din 3 aprilie, rolul central al NATO și al cooperării UE-SUA în conturarea răspunsului la criză.

La rândul lor, măsurile adoptate la nivel intern în UE, despre care am vorbit mai sus , vin să completeze acest tablou al unei Europe care, chiar dacă a avut un start mai ezitant, funcționează în prezent la viteza așteptată de cetățeni și de partenerii externi

În ceea ce privește acțiunile de dezinformare și propagandă care au vizat acțiunea UE, acestea nu reprezintă o noutate decât sub aspectul conținutului, nu al intenției sau formei, cu care ne confruntăm constant. Cred că și aici, răspunsul european a fost unul în acord cu principiile și valorile pe care ni le asumăm, concentrându-se prioritar pe comunicare publică pozitivă și pe furnizarea într-un mod transparent de informații verificabile, actualizate și detaliate. Am ales să comunicăm mai frecvent, mai coordonat și mai explicit, nu să combatem dezinformarea cu mijloacele pe care aceasta o utilizează. Cu sprijinul Comisiei Europene, au fost deschise noi canale de comunicare cu platformele sociale, pentru a le încuraja să promoveze surse de informare care distribuie conținut cu grad înalt de acuratețe și, în același timp, să deconstruiască narațiuni cu caracter evident fals și/sau manipulatoriu.

Perioada prin care trecem ne-a reconfirmat nevoia de unitate europeană și transatlantică și ne-a făcut să înțelegem încă o dată că forța noastră rezidă în capacitatea de a acționa unit și solidar. Aceasta este probabil principala lecție a crizei, iar UE a decis să își asume deplin responsabilitatea față de propriii cetățeni și față de statele partenere care au nevoie de sprijinul nostru.

Fondurile europene vor fi mobilizate mult mai ușor și redirecționa spre lupta cu virusul

CaleaEuropeană.ro: Una din principalele critici care i se aduce Uniunii Europene este că a intrat nepregătită în această criză. Cu toate acestea, viteza cu care anumite inițiative au fost lansate și chiar aprobate de Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene a arătat contrariul. Ce a făcut Uniunea Europeană pentru statele membre și pentru cetățenii europeni până acum și ce măsuri mai sunt în curs de pregătire?

Luminița Odobescu: Așa cum spunem mai devreme, este o criză nouă, de o amploare fără precedent, care a fost greu de anticipat. Chiar dacă la nivelul UE au existat mecanisme de gestionare a crizelor, nu putem spune ca ele au fost adaptate la o astfel de situație, de pericol global. Însă, în orice criză, ceea ce contează este capacitatea de reacție, de a găsi soluții și de a lucra coordonat, rapid și eficient. Setul de măsuri luate de UE până acum arată o bună capacitate de reacție.

Sigur, la început, având în vedere amploarea crizei și ineditul ei, s-a reacționat mai lent, dar, treptat, acțiunile au fost orientate spre eforturile comune, având la bază principiul solidarității.

Lista de măsuri adoptate la nivel UE este lungă. Am menționat deja câteva, însă, pentru o imagine cât mai clară a eforturilor intense întreprinse pentru contracaraea efectelor pandemiei, aș completa cu alte câteva exemple concrete, relevante:

  • Până în prezent, au fost lansate de către Comisie cinci proceduri de achiziții comune UE pentru echipamente de protecție, în cadrul Sistemului de răspuns și avertizare rapidă (EWRS) la amenințările transfrontaliere de sănătate, cu participarea majorității statelor membre UE. Aceste proceduri se află în diferite faze de desfășurare, România fiind parte la toate;
  • BEI a redirecționat 40 de miliarde de euro pentru contracararea crizei. În plus, ieri Eurogrup-ul+ a agreat un pachet de garanții care va facilita acordarea de credite BEI către IMM-uri, în valoare de 200 de miliarde de euro; 
  • Prin intermediul instrumentului SURE, propus de Comisie,  statele membre vor primi asistență financiară de până la 100 de miliarde de euro, sub formă de împrumuturi în condiții avantajoase, pentru protejarea forței de muncă și atenuarea riscurilor de șomaj în situații de urgență;
  • Au fost adoptate măsuri specifice de sprijin pentru fermieri și pescari (ajutor direct, flexibilizarea și adaptarea rigorilor administrative pentru plăți);
  • A fost adoptat unui pachet de măsuri privind fondurile aferente politicii de coeziune, în cadrul „Inițiativei de investiții pentru răspunsul la Coronavirus” (CRII) care permite mobilizarea rapidă a sumelor aferente bugetului 2020 și redirecționarea acestora pentru a finanța operațiuni de prevenție, achiziții de echipamente și materiale necesare pentru funcționarea sistemelor de urgență și medicale, dar și măsuri sociale și economice pentru sprijinirea populației și a întreprinderilor mici. Este vorba de 37 de miliarde de Euro.
  • La nivelul Consiliului UE a fost adoptat deja mandatul de negociere cu Parlamentul European pentru un nou pachet de măsuri pentru a asigura flexibilitate deplină în reprogramarea fondurilor (CRII plus), pentru a răspunde nevoilor de investiții de la nivelul statelor membre. Măsurile vor permite o utilizare rațională a 60 de miliarde de euro (conform datelor Comisiei) pentru a face față provocărilor în următoarele 12 luni;
  • Prin intermediul Fondului de Ajutor pentru persoanele cele mai defavorizate (FEAD) se vor asigura alimente și asistență de bază pentru cei aflați în situații economice critice. Aproximativ 2 miliarde de euro din bugetul FEAD vor fi alocați în acest sens; 
  • Se va utiliza Fondul de solidaritate al UE (FSUE), propunere în cadrul „Inițiativei de investiții pentru răspunsul la Coronavirus” (800 de milioane de euro) pentru situații de urgență și acoperirea pagubelor generate de COVID-19;
  • Nu trebuie uitată suplimentarea cu 3 miliarde euro credite de angajamente în vederea reactivării Instrumentului pentru sprijin de urgență (Emergency Support Instrument/ESI), cu o finanțare de 2,7 miliarde de euro (angajamente), precum și a consolidării Mecanismului Uniunii de Protecție Civilă/RescEU, cu 300 milioane euro;

În plus, în urma măsurilor luate, fondurile europene se pot mobiliza mult mai ușor și redirecționa spre lupta cu virusul (dotarea spitalelor, echipamente, susținerea cadrelor medicale, contracararea efectelor negative în plan economic și social prin sprijinirea grupurilor vulnerabile și a celor aflați în șomaj tehnic), regulile de disciplină bugetară au fost suspendate, ajutoarele de stat se pot acorda mai ușor, procedurile de achiziții se realizează mult mai simplu, prin clarificarea aspectelor legate de urgența acestora. De asemenea, au fost adoptate măsuri din sfera impozitării – scutiri de taxe vamale și TVA pentru produse medicale și echipamente etc.

Lista acestor măsuri nu este exhaustivă, dar sper să creeze o imagine relevantă a eforturilor întreprinse la nivel UE pentru identificarea soluțiilor optime de răspuns la această criză.

România va fi prima țară a UE care va găzdui rezerva strategică de materiale medicale a UE/ Care sunt măsurile luate prin implicarea activă a României

CaleaEuropeană.ro: O parte dintre măsurile adoptate de Comisia Europeană au fost solicitate și de România, fie că vorbim despre flexibilitatea între fonduri, fie că vorbim de instrumente precum schema de 100 de miliarde de euro venită în sprijinul firmelor și pentru evitarea concedierilor de personal. Mai concret, ce măsuri europene au fost luate și la solicitarea țării noastre și cum vor ajuta aceste instrumente România în eforturile noastre de a gestiona criza sanitară și socio-economică?

Luminița Odobescu: Autoritățile române au fost extrem de active în încercarea de a identifica soluții la nivel european, în contextul acestei crize. Într-adevăr, o parte din măsurile luate la nivelul Uniunii au fost inițiate inclusiv ca urmare a propunerilor României.  Președintele României, primul ministru, Guvernul au fost implicați activ in identificarea de soluții la nivel european care să ajute sistemul medical românesc, dar și economia, respectiv sa combată implicațiile economice și sociale ale acestei crize. Au fost foarte multe reuniuni de coordonare, nu numai la nivelul Consiliului European, dar și la nivel ministerial, toate în format videoconferință.

Astfel, aș începe prin a aminti că România a fost unul dintre promotorii ideii de a dezvolta capacitatea Mecanismului UE de Protecție Civilă (rescEU), prin crearea unei flote de avioane și elicoptere, prin sporirea capacității de evacuare aeriană medicală și, bineînțeles, prin crearea unor stocuri medicale strategice.

Discuțiile pe această temă au fost inițiate și promovate de România, ca priorități ale Președinției române a Consiliului UE, în primul semestru al anului trecut. În acest context, țara noastră a întreprins o serie de demersuri pentru creșterea gradului de conștientizare a necesității reducerii dependenței de importul de medicamente și echipamente medicale din țări terțe, prin crearea unor stocuri esențiale la nivel UE.

Iată că, în prezent, în contextul actualei crize, România va fi prima țară a UE care va găzdui rezerva strategică de materiale medicale a UE, achiziționând, în numele UE, 150 de ventilatoare, pe care le va pune la dispoziția statelor membre cele mai afectate de pandemie. 

Tot la inițiativa țării noastre, au fost luate măsuri în vederea flexibilizării procedurilor de utilizare a fondurilor europene, acordându-se posibilitatea redirecționării acestora către domenii direct afectate de răspândirea virusului (sistemul de sănătate, economie, etc.).

De asemenea, tot în urma unor propuneri susținute de România, ajutoarele de stat se pot acorda în prezent mult mai ușor, ținându-se cont de urgența situației și a nevoilor pe care trebuie să le acopere.

Aș mai menționa, totodată, unele măsuri din sfera impozitării (scutiri de taxe vamale și TVA pentru produse medicale și echipamente), care au fost promovate la nivel UE tot de partea română. Vă asigur ca lista este una lungă.

Solidaritatea României cu Italia: Am arătat că nu putem rămâne deoparte când un membru al familiei europene are nevoie de sprijin

CaleaEuropeană.ro: România s-a alăturat recent clubului de națiuni solidare la nivel european și a trimis o echipă de medici și asistenți medicali în Italia, țara cea mai afectată de această pandemie. Ce valoare are gest la nivel european?

Luminița Odobescu: Este, în primul rând, un gest de solidaritate, care arată că, deși, la rândul ei, România este afectată și luptă cu acest virus, nu poate rămâne deoparte atunci când un membru al familiei europene din care face parte are nevoie de sprijin.

Ceea ce ne unește în momentele bune trebuie să ne unească și în momentele dificile. Trebuie să rămânem solidari, iar astfel de gesturi consolidează construcția europeană, care se bazează eminamente pe valori. Depozitarii acestor valori sunt oamenii, iar umanitate fără solidaritate nu există.

În al doilea rând, forța și aria de propagare a acestui virus ne demonstrează din nou că frontierele fizice nu ne protejează de pericole sau o fac pe termen scurt  și nu ne dau decât iluzia unei siguranțe durabile. Ne confruntăm cu toții cu un inamic comun, care ne amenință, în egală măsură, pe toți. Efortul României de a ajuta Italia, în condițiile în care evoluția imprevizibilă a situației ne dă în continuare motive de îngrijorare, arată că ne însușim lecția esențială a solidarității. Și nu, nu există gesturi mici, orice ajutor în momente dificile poate salva vieți. Pentru că fiecare viață contează. 

Se poate spune că România va fi în prima linie a asigurării unei infrastructuri defensive într-o eventuală situație de criză

CaleaEuropeană.ro: Președintele Klaus Iohannis a anunțat recent că România este primul stat membru care a primit acceptul Comisiei Europene pentru a găzdui o rezervă strategică UE de echipamente medicale. Ce presupune acest lucru și ce semnificație are în noua narațiune în care sănătatea a devenit domeniu zero al siguranței europene?

Așa cum am arătat deja, România și-a exprimat și în trecut interesul de a deveni un hub regional în cadrul Mecanismului UE de Protecție Civilă (rescEU). Astfel, țării noastre i-a fost alocat de curând un prim grant, în valoare de 10 milioane de euro. 

Procedura de achiziție a primelor echipamente medicale (în speță, 150 de ventilatoare) a fost demarată deja. În perioada imediat următoare, echipamentul achiziționat de România în numele UE va fi distribuit în statele membre, în ordinea priorităților, acolo unde este necesar, pe baza deciziilor adoptate de Comisie, în consultare cu statele afectate.

Asumarea de către România a acestui rol reprezintă o dovadă în plus a atașamentului țării noastre față de construcția europeană, dar și a spiritului de solidaritate și de cooperare în care România înțelege să funcționeze în raport cu celelalte state membre.  

Pe termen lung, acest mecanism se va transforma într-un obiectiv strategic, de securitate a UE, având în vedere că în această rezervă vor fi stocate produse de laborator, medicamente, vaccinuri, echipamente medicale etc. absolut esențiale în situații de criză și a căror disponibilitate, în prezent, depinde de importul din state terțe. Se poate spune, deci, că România va fi în prima linie a asigurării unei infrastructuri defensive într-o eventuală situație de criză.

”Uniți vom dăinui, despărțiți ne vom prăbuși”

CaleaEuropeană.ro: Un test major al perioadei următoare va fi capitolul solidarității economice și eterna dispută Sud-Nord, unde discordia pendulează între nevoile statelor mai afectate și mai deficitare din punct de vedere bugetar și postura mai inflexibilă a statelor cu o politică fiscală cumpătată. De asemenea, Comisia Europeană vrea să includă un Plan Marshall de redresare economică în viitorul cadru financiar multianual. Care sunt viziunea și obiectivele României în aceste negocieri?

Așa cum au spus-o mai mulți lideri europeni, aceasta criză este un test – un test de rezistență și de viziune. Situația în care ne aflăm ne-a arătat că e nevoie sa ne ajutăm și să luptăm împreuna, dar ne-a mai arătat și că nu suntem singuri.

Măsurile actuale, atât la nivel de state membre, cât și la nivel european, au fost axate, în primul rând, pe gestionarea actualei crize, pe multiple paliere. Acum, în urma discuțiilor de la cel mai recent Consiliu European în format videoconferință, suntem în plin proces de reflecție, în vederea identificării și convenirii unei strategii de ieșire din criză (care implică o coordonare a măsurilor de ridicare a restricțiilor naționale pentru a limita posibile efecte negative), dar și a unei strategii de relansare economică – așa-numitul Plan Marshall.

România, prin vocea Președintelui, dar și a Guvernului, este activă în această discuție. Accentul este pus mai ales pe inclusivitate, respectiv pentru asigurarea unui acces al tuturor statelor membre la resurse financiare.

Pledăm pentru solidaritate și pentru o cooperare intensă între statele membre. Sunt convinsă că acestea ne vor conduce, în cele din urmă, la un numitor comun. Natura crizei pe care o traversăm, impactul multidimensional pe termen scurt, mediu și lung impun soluții de solidaritate – orice componentă a edificiului european este important.

Pe scurt, așa cum a menționat recent și ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, ”Uniți vom dăinui, despărțiți ne vom prăbuși”.

Criza actuală trebuie să rămână o lecție a solidarității, o oportunitate de reactivare a valorilor, de consolidare a libertăților noastre democratice, de regândire a priorităților, inclusiv în ceea ce privește sistemele de sănătate și respectiv de gestionare a crizelor.

Ambasadorul Luminița Odobescu este reprezentantul permanent al României la Uniunea Europeană din septembrie 2015, iar în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019 a gestionat, din această calitate, activitatea de la Bruxelles a primei președinții a României la Consiliul Uniunii Europene.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

INTERVIU Vicepreședintele PPE Siegfried Mureșan: România a obținut o sumă istorică de fonduri UE pentru că Președintele și Guvernul au vorbit pe o singură voce

Published

on

© Facebook/ Siegfried Muresan

România a obținut o sumă istorică de bani de la UE și se bucură de credibilitate la nivel european datorită Președintelui și Guvernului care vorbesc pe o singură voce, a declarat eurodeputatul Siegfried Mureșan, vicepreședintele grupului PPE din Parlamentul European și vicepreședinte al Partidului Popular European, într-un interviu pentru CaleaEuropeană.ro

Siegfried Mureșan, în calitate de responsabil de negocierile bugetare cu privire la rezoluția Parlamentului European ca răspuns la acordul Consiliului European pe Bugetul Multianual al UE 2021 – 2027 și Pachetul de Redresare, a vorbit despre prioritățile popularilor europeni în raport cu acest subiect, precum și despre șansa de dezvoltare pe care o are România după ce a obținut o alocare de aproape 80 miliarde de euro pentru următorul exercițiu financiar. 

 

Amintim că cei 27 de lideri europeni au aprobat pachetul uriaș de relansare economică a Uniunii Europene în urma crizei provocate de coronavirus, un plan de 1.824 de miliarde de euro compus dintr-un fond de redresare de 750 de miliarde de euro (Next Generation EU- NGEU) și un Cadru Financiar Multianual 2021-2027 (CFM) de 1.074 de miliarde de euro. De asemenea, liderii europeni au depășit dificultățile și în ce privește condiționalitățile, iar acordarea fondurilor europene va fi supusă în premieră criteriului respectării statului de drept, în timp ce acordarea granturilor din cadrul NGEU va fi evaluată din perspectiva obiectivelor cuprinse în recomandările specifice de țară. Acordul între șefii de stat sau de guvern a fost obținut la ora 6:30, marți dimineață, după patru zile și patru nopți de negocieri, transformând acest summit într-unul dintre cele mai lungi din istoria Uniunii Europene.

Tot marți dimineață, președintele Klaus Iohannis a anunțat, de la Bruxelles, că România a obținut 79,9 miliarde de euro din acordul privind bugetul și relansarea UE convenit de liderii statelor membre ale Uniunii Europene. Șeful statului a spus că România va beneficia de aproape 80 de miliarde de euro pentru proiecte europene, indicând construcţia de spitale, şcoli, modernizarea marilor sisteme publice, precum şi reconstrucţia economică.

În acest context, Siegfired Mureșan a subliniat că România a obținut acum o sumă istoric de mare de fonduri europene pentru următorii ani datorită faptului că „Guvernul, miniștrii de resort, prim-ministrul și președintele au vorbit pe aceeași limbă, au tras în aceeași direcție”.

„Nu a mai existat situație în care președintele să dea o direcție oficială a statului român și miniștrii Guvernului, cum se întâmpla în timpul guvernării PSD, să vorbească pe persoană fizică, pe cont propriu, în afara liniei oficiale date acesta”, a adăugat acesta.

Mai mult, spune Mureșan, „datorită credibilității României în momentul de față, pe plan european, am obținut un rezultat foarte bun”. Prin urmare, „trebuie să absorbim acești bani, să îi punem la lucru”, dar pentru acest lucru „avem nevoie de o corelare între politica noastră la nivel european, la nivel național și la nivel local”, ceea ce înseamnă că primarii, Guvernul și nivelul european de reprezentare trebuie să aibă aceleași interese pentru ca lucrurile să nu se blocheze. 

De exemplu, menționează vicepreședintele PPE, în ultimii ani de zile, fondurile europene au venit acolo unde au existat președinți de consilii județene și primari competenți” datorită cărora „fața orașelor și a județelor s-a schimbat, lucrurile îmbunătățind-se foarte multe. Cu toate acestea, atenționează politicianul de la Bruxelles, au existat blocaje la marile proiecte de infrastructură, de investiții, amintind că „trei guverne PSD au depus un singur mare proiect de investiții la Bruxelles și anume, podul peste Dunăre de la Brăila”.

Siegfried Mureșan subliniază că „Uniunea Europeană ajută România acum mai mult decât oricând” prin aceste fonduri care sunt „mai multe decât am primit oricând in ultimii ani”, iar ajutorul este unul imediat, în contextul pandemiei de coronavirus, cât și pe termen lung, pe următorii șapte ani. În acest context, în care se pune accentul foarte mult pe solidaritate și unitate, România are datoria „de a se dezvolta bine” pentru a contribui la dezvoltarea Uniunii Europene în ansamblu. 

În ceea ce privește rezoluția Parlamentului European care vizează începerea negocierilor finale dintre Consiliu și Parlament pe bugetul UE pe următorii 7 ani, Siegried Mureșan, în calitate de coordonator privind redactarea documentului din partea grupului PPE, precizează că rezoluția „este foarte importantă fiindcă va fi adoptată cu majoritate largă și transmite un mesaj foarte puternic Consiliului”, pe care eurodeputații îl susțin în raport cu munca depusă pentru anvelopele naționale, însă își doresc creșterea bugetului la unele programe europene.

Din perspectiva grupului PPE, dar nu numai, Siegfried Mureșan menționează că alocări bugetare financiare sunt necesare pentru Programul Erasmus+, Programul European de Sănătate sau politica de migrație și azil, în special partea de securitate a frontierelor externe ale Uniunii Europene.

De altfel, în ceea ce privește Programul European de Sănătate, vicepreședintele PPE susține că o alocare financiară mai mare ar fi în interesul României, cu precădere în contextul crizei sanitare generate de COVID-19 care a exacerbat neajunsurile sistemului național de sănătate.

„Este în interesul României. România este țara europeană care acordă cele mai puține fonduri europene pe cap de locuitor pentru sănătate. Așa a fost in ultimii ani și finanțarea sistemului medical este una din principalele sale probleme. Cu cât vom avea un fond de sănătate mai mare, cu atât este mai bine și pentru România. Bani din care vor putea fi construite spitale dacă e nevoie, modernizate spitalele existente, fiindcă am văzut acum pe durata pandemiei că se poate oricând să vină un al doilea val. Pentru a putea avea grijă de toate persoanele infectate avem nevoie de capacități mari în spitale și avem nevoie de capacități mari și pentru a evita intrarea într-o nouă perioadă de carantină. Dacă capacitățile in spitale sunt mici, oricând virusul se răspândește un pic, va trebui să reintram in carantină, căci dacă nu, spitalele ar fi suprasolicitate. De aceea, acest fond de sănătate este atât de important”, a explicat Siegfried Mureșan.

În ceea ce privește banii pentru protecția frontierelor externe ale UE, „o altă prioritate a grupul Partidului Popular European, acceptată de Parlamentul European”, eurodeputatul PNL a precizat că grupul din care face parte cere creșterea bugetului pentru că „un control bun al frontierei externe a UE înseamnă că putem tri în siguranță și ne putem mișsca liberi în interiorul UE, fără controale la frontierele interne dintre statele membre.

„Vedem că în vecinătatea noastră nu toate țările sunt sigure, nu toate țările sunt stabile. Vedem provocări din partea Turciei la adresa Ciprului, presiuni imigraționiste câteodată pe granița dintre Turcia și Grecia. Trebuie să întărim controlul frontierei externe a UE”, a mai explicat Siegfried Mureșan.

Ca atare, spune acesta, „poziția existentă de negociere între Parlament și Consiliu este una firească, intrăm într-o rundă finală de negocieri, la capătul căreia sunt sigur că vom adopta un buget bun pentru UE, per ansamblu, și repet, bun și pentru România, căci tot ceea ce s-a obținut pentru România până acum e bun obținut”.

 

Continue Reading

INTERVIURI

Președintele Parlamentului European, despre aderarea României la Schengen: “Sunt bucuros să văd că președinția germană pune accentul pe înaintarea procesului de aderare”

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Președintele Parlamentului European a afirmat luni că este în interesul tuturor statelor membre și al instituțiilor UE ca procesul de reformă și de extindere a spațiului Schengen să continue și ca toată Europa să poată beneficia de spațiul de liberă circulație.

“Cred că este interesul tuturor că acest proces să continue. După cum știți, sunt diferiți pași care trebuie îndepliniți și diferite evaluări care trebuie făcute constant. Desigur, sper că toată Europa să poată beneficia de Schengen. Acesta este punctul de vedere al Parlamentului European”, a spus David Sassoli, într-un interviu acordat pentru CaleaEuropeană.ro și alte cinci publicații din Franța, Germania, Irlanda, Italia și Spania.

“Sunt bucuros să văd că președinția germană pune accentul pe înaintarea procesului de aderare. Sper că asta poate ajuta la integrarea mai bună a cetățenilor și a companiilor și să beneficieze de libertatea de mișcare, care este foarte importantă. După cum știți, Parlamentul a fost mereu angajat către acest obiectiv și vedem toate evoluțiile într-o lumină pozitivă“, a mai precizat David Sassoli, răspunzând astfel unei întrebări din partea CaleaEuropeană.ro.

Citiți și Președinția Germaniei la Consiliul UE susține aderarea României la Schengen: Prin cancelarul Angela Merkel, am avut deja idei concrete precum intrarea cu aeroporturile

Parlamentul European a solicitat statelor membre și Consiliului Uniunii Europene să ia măsurile necesare pentru a admite Bulgaria, România și Croația în spațiul Schengen, într-o rezoluție adoptată la 19 iunie, cu o largă majoritate de 520 voturi pentru, 86 împotrivă și 59 abțineri și care se referă la restabilirea rapidă și completă a liberei circulații transfrontaliere în urma crizei COVID-19.

Eurodeputații solicită, de asemenea, Consiliului și statelor membre să își intensifice eforturile în ceea ce privește integrarea spațiului Schengen și să ia măsurile necesare pentru a admite Bulgaria, România și Croația în spațiul Schengen“, se arată în comunicatul remis CaleaEuropeană.ro.

Cât privește admiterea Bulgariei, României și Croației în spațiul Schengen, apelul Parlamentului European reprezintă un mesaj politic ce se înscrie în linia declaraţiei comisarului european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, care a propus recent ca România, Bulgaria şi Croaţia să adere la Schengen, ca “măsură de actualizare şi consolidare a acestui spaţiu”.

Parlamentul European a dat undă verde încă din 2011 pentru aderarea Bulgariei şi României la Spaţiul Schengen, poziție reafimată de-a lungul vremii de mai multe ori până la cel mai înalt nivel, atât în ceea ce privește Comisia Europeană, cât și legislativul european.

În ceea ce privește Croația, cel mai tânăr membru al Uniunii Europene, aceasta a primit undă verde din partea Comisiei Europene în luna octombrie a anului 2019 pentru aderarea la spațiul Schengen.

Decizia finală pentru aderarea deplină a unui stat membru la spaţiul Schengen necesită un vot în unanimitate al tuturor statelor membre ale Uniunii Europene în cadrul Consiliului pentru Justiție și Afaceri Interne.

Continue Reading

INTERVIURI

INTERVIU Președintele Parlamentului European David Sassoli: Vom copleși cu datorii viitoarele generații. Dacă răspunsul UE nu va fi suficient, atunci vom pune în pericol viitorul tinerilor

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Măsurile ce urmează a fi decise de statele membre și instituțiile UE pentru redresarea economică post-pandemie a Europei vor copleși cu datorii viitoarele generații, a avertizat luni președintele Parlamentului European, David Sassoli, într-un interviu acordat pentru CaleaEuropeană.ro și alte cinci publicații din Franța, Germania, Irlanda, Italia și Spania.

Șeful co-legislativului european a solicitat statelor membre să asculte și să ia în considerare poziția exprimată de Parlamentul European, subliniind că “dacă răspunsul Uniunii Europene și al statelor membre nu va fi suficient, atunci vom pune în pericol viitorul tinerilor“.

“Toată lumea depune eforturile sale maxime pentru a ajunge la un acord. Nu cred că avea sens să discutăm dacă nu aveam încredere unul în celălalt, că putem face acest lucru și cu putem ajunge la un rezultat bun. Însă, nimic nu poate fi luat de la sine. Cu siguranță, am încredere că vom ajunge la un rezultat pozitiv în cadrul acestui proces pentru că este în interesul tuturor. În mod special, dacă solicitările Parlamentului sunt ascultate, atunci cred că lucrurile ar fi mai ușoare”, a spus Sassoli, în interviul acordat pentru Konbini.com (Franța), T-online.de (Germania), TheJournal.ie (Irlanda), Open.online (Italia), CaleaEuropeană.ro (România) și HuffingtonPost.es (Spania).

Citiți și Parlamentul European se reunește în plen: Angela Merkel vine în hemiciclul democrației europene pentru a prezenta prioritățile președinției Germaniei la Consiliul UE

Președintele Parlamentului European urmează să poarte miercuri discuții cu cancelarul german Angela Merkel, în contextul în care aceasta prezintă în plenul de la Bruxelles prioritățile președinției Germaniei la Consiliul UE. De asemenea, Sassoli va participa la prima rundă de negocieri inter-instituționale alături de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele Consiliului European, Charles Michel, și cancelarul Angela Merkel în calitate de reprezentant al președinției rotative a Consiliului UE.

El a mai spus că este neclar cât timp vor dura aceste negocieri, mai ales în condițiile în care Comisia Europeană, Germania și Franța fac presiuni pentru un acord rapid asupra planului gigantic de 1.850 de miliarde de euro. Cu toate acestea, David Sassoli a spus că va reitera poziția Parlamentului European.

“Nu putem merge cu spatele, nu putem pune la îndoială sumele stabilite de planul Comisiei, trebuie să avem un calendar adecvat care să includă data exactă când resursele proprii vor intra în vigoare. Cu privire la CFM, vrem să discutăm câteva linii bugetare cu care nu suntem mulțumiți și mă refer la liniile bugetare privind cultura, Erasmus și cercetarea. Nu putem tăia bani în ce-i privește pe tineri, dacă vrem ca tinerii să fie viitorul Europei (…) Cu toții trebuie să facem un efort comun. Trebuie să spunem celorlalte instituții că noi vom copleși cu datorii viitoarele generații, fie că vorbim de împrumuturi sau de subvenții, asta se va întâmpla (…) Dacă răspunsul Uniunii Europene și al statelor membre nu va fi suficient, atunci vom pune în pericol viitorul tinerilor (…) Dacă vom intra în datorii, dar nu oferim nimic care să construiască un viitor pentru generațiile tinere, atunci vom fura resurse de la generațiile tinere“, a avertizat președintele PE.

“Nu este suficient să ajungă la un acord în Consiliu pe instrumentul de redresare și pe bugetul multianual. Trebuie să vină în Parlament cu ele. Cred că este o idee bună să asculte Parlamentul. Cu cât ascultă mai mult Parlamentul, cu atât va fi mai ușor să ajungă să ajungă la soluții. Cred că urmează săptămâni intense înaintea noastră. Vom lucra din greu și cred că Comisia a arătat că are abilități bune de ascultare. Ei vor să activeze articolul 324 din Tratat. Acest lucru transmite un semnal bun, de a începe dezbateri între instituții care să conducă la un rezultat bun. Cu cât vor asculta mai mult ce spune Parlamentul, cu atât va fi mai ușor să găsim soluții“, a completat el.

Înaintea prezentării de către Germania a priorităților sale la cârma UE, David Sassoli a apreciat că ambițiile președinției semestriale germane sunt în deplin acord cu solicitările Parlamentului European. 

“Avem nevoie de o Europă care relansează toate economiile statelor membre și avem nevoie ca cetățenii să fie într-o poziție în care să poată ieși din această situație teribilă”, a afirmat acesta.

Pe de altă parte, David Sassoli a făcut un apel către președinția germană și către instituțiile UE să reducă diferențele dintre Nord și Sud.

“Am spus de multe ori că Europa va fi mai unită atunci când va reduce diferențele dintre Nord și Sud. (…) Dacă președinția germană și instituțiile UE acționează către această viziune, cred că vom putea spune că am atins obiectivele pe care ni le-am asumat la începutul lunii martie, când toată lumea a înțeles că fie Uniunea Europeană va fi întărită, fie se va prăbuși. Trebuie să continuăm să ne consolidăm Uniunea. În termeni practici, asta înseamnă să dăm Uniunii Europene noi instrumente. Putem aborda provocări globale numai dacă dăm Uniunii Europene noi puteri. De aceea, un proces de care nu am uitat și care va fi relansat de o manieră mai intensă este Conferința privind Viitorul Europei”, a mai precizat el.

De asemenea, David Sassoli a subliniat că este nevoie de o Europă mai independentă, mai rezilientă și mai autonomă în fața efectelor crizelor. “Dar pentru a face asta, trebuie să avem punctul nostru de vedere propriu. Trebuie să aducem înapoi în Europa mare parte din producția pe care am delegat-o altora. Pentru a face asta trebuie să reflectăm la cum putem fi un jucător pe scena internațională”, a mai spus el.

Citiți și Președinția Germaniei la Consiliul UE susține aderarea României la Schengen: Prin cancelarul Angela Merkel, am avut deja idei concrete precum intrarea cu aeroporturile

Președintele Parlamentului European a mai subliniat că este în interesul tuturor ca procesul de reformă și de extindere a spațiului Schengen să continue, întrebat fiind de contextul unei posibile aderări a Bulgariei, României și Croației la spațiul de liberă circulație

Sper că toată Europa să poată beneficia de Schengen. Acesta este punctul de vedere al Parlamentului European. (…) Sunt bucuros să văd că președinția germană pune accentul pe înaintarea procesului de aderare. Sper că asta poate ajuta la integrarea mai bună a cetățenilor și a companiilor și să beneficieze de libertatea de mișcare, care este foarte importantă. După cum știți, Parlamentul a fost mereu angajat către acest obiectiv și vedem toate evoluțiile într-o lumină pozitivă“, a mai precizat David Sassoli.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending