După câteva săptămâni în care spiritul european a fost pus la încercare, instituțiile europene și statele membre au realizat că e nevoie de solidaritate, iar România s-a implicat extrem de activ în încercarea de a identifica soluții la nivel european în gestionarea crizei fără precedent cu un dușman invizibil și imprevizibil, a declarat reprezentantul permanent al României la Uniunea Europeană, Luminița Odobescu, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro.
“Izbucnirea și răspândirea rapidă a infecțiilor cu COVID-19 a reprezentat o undă de șoc pentru statele și organizațiile internaționale (…) Uniunea Europeană nu a făcut excepție, însă această stare de fapt nu se datorează unei lipse de solidaritate între Statele Membre, ci este rezultatul factorului-surpriză. (…) Măsurile adoptate la nivel intern în UE vin să completeze acest tablou al unei Europe care, chiar dacă a avut un start mai ezitant, funcționează în prezent la viteza așteptată de cetățeni și de partenerii externi“, a argumentat Odobescu, detaliind măsurile pe care le-a luat Uniunea Europeană, dar și contribuția însemnată a României.
Reprezentantul țării noastre la UE a punctat că “o parte din măsurile luate la nivelul Uniunii au fost inițiate inclusiv ca urmare a propunerilor României” și a subliniat că România a atras atenția și asupra importanței cooperării transatlantice.
Luminița Odobescu a reamintit că inițiativa de înființare rezervei strategice medicale sub auspiciile Mecanismului UE de Protecție Civilă (rescEU) a fost promovată ca prioritate a președinției României la Consiliul UE, în prima jumătate a anului 2019, iar în prezent România va fi prima țară a UE care va găzdui rezerva strategică de materiale medicale a UE. “Se poate spune că România va fi în prima linie a asigurării unei infrastructuri defensive într-o eventuală situație de criză“, a susținut aceasta.
Diplomatul român a precizat că printre măsurile adoptate la nivel european ca urmare a propunerilor țării noastre se mai află obținerea flexibilității transferului între fondurile de coeziune pentru a gestiona criza sanitară, relaxarea regulilor pentru acordarea de ajutoare de stat sau scutiri de taxe vamale și TVA pentru produse medicale și echipamente.
Nu în cele din urmă, reprezentantul permanent al României la UE a precizat că gestul de solidaritate marcat prin trimiterea unei echipe de medici în Italia, țara cu cele mai multe decese din cauza pandemiei, a arătat că “nu putem rămâne deoparte când un membru al familiei europene are nevoie de sprijin“.
Vă invităm să parcurgeți, în continuare, interviul integral acordat de ambasadorul Luminița Odobescu:
CaleaEuropeană.ro: Criza provocată de noul coronavirus a prins Uniunea Europeană într-o lipsă inițială de solidaritate din partea statelor membre, care s-au concentrat cu precădere asupra măsurilor exclusiv naționale de gestionare a pandemiei. Cum ne putem explica această întârziere având în vedere că timpul și acutizarea pandemiei ne-a demonstrat că solidaritatea europeană – sanitară, umană, politică și economică – este cartea corectă de jucat?
Luminița Odobescu: Ne confruntăm cu o criză fără precedent, cu un dușman invizibil, imprevizibil și care afectează viața noastră, a tuturor. Într-o astfel de situație, excepționala și nemaiîntâlnită, cel puțin în istoria recentă, guvernele trebuie să acționeze rapid pentru a-și proteja cetățenii. În plus, nu trebuie să uităm că sănătatea rămâne un domeniu de competență națională.
În acest context, măsurile de protecție s-au concentrat, inițial, pe gestionarea internă. Ulterior, amploarea crizei, realitatea faptului că acest virus nu are frontiere, că ne afectează pe toți, au condus la o intensificare a coordonării statelor membre și la implicarea activă a instituțiilor europene în sprijinul acestei coordonări.
După câteva săptămâni în care spiritul european a fost pus la încercare, instituțiile europene și statele membre au realizat că e nevoie de solidaritate, că e nevoie de coordonare și de o abordare europeană, nu numai pentru a lupta împotriva răspândirii virusului, dar și pentru a face față consecințelor economice și sociale ale acestei crize.
Astfel, s-a acționat pe mai multe paliere strategice, pe care le-aș menționa, pe scurt:
- asigurarea de echipamente medicale și medicamente (inclusiv prin proceduri de achiziții în comun);
- mobilizarea de fonduri suplimentare pentru cercetare (100 milioane euro granturi și alte fonduri disponibile prin instrumentele financiare gestionate de BEI);
- adoptarea de măsuri pentru gestionarea impactului economic și social al crizei. Ieri, miniștrii de finanțe din Eurogrup+, inclusiv cu participarea României, au agreat în acest sens un pachet financiar de peste 500 de miliarde euro și au convenit să lucreze pentru un nou Fond de relansare, în cadrul unui Plan mai amplu de relansare economică;
- asigurarea circulației persoanelor și a fluxului de mărfuri (pe de o parte, prin stabilirea de culoare verzi pentru transportul de mărfuri, de reguli speciale pentru lucrătorii sezonieri/transfrontalieri, de linii directoare pentru transportul cargo aerian etc.,mai ales pentru produse medicale și, pe de altă parte, prin repatrierea cetățenilor europeni din țările terțe. Trebuie amintit că aproximativ 250.000 cetățeni au fost repatriați cu zboruri organizate de statele membre, iar Mecanismul UE de Protecție Civilă a facilitat repatrierea a peste 15.500 de cetățeni).
Comisia Europeană a venit cu o listă semnificativă de propuneri, pe toate domeniile asupra cărora pandemia a avut un impact semnificativ, iar coordonarea dintre statele membre s-a îmbunătățit semnificativ și vizibil. Măsurile adoptate la nivel european au fost întărite de sprijinul între statele membre, prin preluarea de pacienți, trimiterea de doctori și asistente, furnizarea de echipamente medicale.
Deci, după un început dificil, situația la nivel european, din punct de vedere al reacției, al propunerilor și al coordonării s-a îmbunătățit substanțial. Comunicarea, pe fondul propagandei continue și al știrilor false, s-a ameliorat. Sigur, în continuare sunt lucruri de făcut, criza nu s-a terminat, însă avansăm în direcția cea bună.
România a atras atenția asupra importanței cooperării transatlantice/ Europa, chiar dacă a avut un start mai ezitant, funcționează în prezent la viteza așteptată de cetățeni și de partenerii externi
CaleaEuropeană.ro: Timpul scurs și întârzierile în probarea și afișarea solidarității între statele membre au fost exploatate și au permis infiltrarea unor acțiuni de dezinformare și propagandă menite să discrediteze unitatea Uniunii Europene, dar și relația transatlantică. Pericolul lor a fost cuantificat în rapoarte oficiale, dar și în comunicarea publică a unor lideri precum Înaltul Reprezentant sau președintele Franței. Ne-am învățat lecția și am înțeles riscurile care însoțesc ezitările și tensiunile între europeni, dar și în relația Europa- SUA? Cât de bine am reacționat și ce ar putea fi îmbunătățit?
Luminița Odobescu: Izbucnirea și răspândirea rapidă a infecțiilor cu COVID-19 a reprezentat o undă de șoc pentru toate statele și organizațiile internaționale, puțin pregătite să facă față unei asemenea crize și fără să fi cunoscut un exercițiu anterior de coordonare în astfel de situații.
Uniunea Europeană nu a făcut excepție, însă, așa cum am arătat deja, această stare de fapt nu se datorează unei lipse de solidaritate între Statele Membre, ci este rezultatul factorului-surpriză, care a făcut ca fiecare guvern să se uite mai întâi către sine și către instrumentele pe care are le are la dispoziție cu efect imediat. Am înțeles, însă, rapid, că o criză globală de acest tip nu poate primi răspunsuri individuale, ci necesită o acțiune susținută și coordonată, care să vizeze atât consecințele medicale imediate, cât și impactul mai larg asupra economiilor și societăților noastre.
La nivelul Uniunii Europene am trecut deja în acest scenariu al cooperării și coordonării strânse pentru stoparea răspândirii virusului, protecția cetățenilor europeni aflați în Europa sau în afara acesteia și sprijinirea acelor state-terțe care sunt cele mai expuse și care nu beneficiază de capacități suficiente, fie medicale sau de susținere a economiei. Printre acțiunile la nivel global întreprinse de UE se numără facilitarea zborurilor de repatriere a cetățenilor blocați în afara Europei, adoptarea unor măsuri restrictive asupra călătoriilor neesențiale către UE, sprijinirea celor mai vulnerabile state în fața pandemiei (de exemplu Comisia Europeană a mobilizat peste 400 de milioane de euro pentru măsuri de pregătire, prevenție și izolare în statele-partenere) și adoptarea unor măsuri de răspuns la impactul economic și societal al crizei pentru menținerea locurilor de muncă, protecție socială și relansarea economiilor. Pachetul „Team Europe” privind răspunsul global al UE la COVID-19, prezentat de către Comisia Europeană la 7 aprilie, confirmă contribuția strategică a UE ca actor global la lupta împotriva coronavirusului.
Împreună cu alte state membre, România a atras atenția asupra importanței cooperării transatlantice, cel mai recent prin vocea ministrului de externe Bogdan Aurescu, care a subliniat, cu prilejul reuniunii prin videoconferință a miniștrilor afacerilor externe, din 3 aprilie, rolul central al NATO și al cooperării UE-SUA în conturarea răspunsului la criză.
La rândul lor, măsurile adoptate la nivel intern în UE, despre care am vorbit mai sus , vin să completeze acest tablou al unei Europe care, chiar dacă a avut un start mai ezitant, funcționează în prezent la viteza așteptată de cetățeni și de partenerii externi.
În ceea ce privește acțiunile de dezinformare și propagandă care au vizat acțiunea UE, acestea nu reprezintă o noutate decât sub aspectul conținutului, nu al intenției sau formei, cu care ne confruntăm constant. Cred că și aici, răspunsul european a fost unul în acord cu principiile și valorile pe care ni le asumăm, concentrându-se prioritar pe comunicare publică pozitivă și pe furnizarea într-un mod transparent de informații verificabile, actualizate și detaliate. Am ales să comunicăm mai frecvent, mai coordonat și mai explicit, nu să combatem dezinformarea cu mijloacele pe care aceasta o utilizează. Cu sprijinul Comisiei Europene, au fost deschise noi canale de comunicare cu platformele sociale, pentru a le încuraja să promoveze surse de informare care distribuie conținut cu grad înalt de acuratețe și, în același timp, să deconstruiască narațiuni cu caracter evident fals și/sau manipulatoriu.
Perioada prin care trecem ne-a reconfirmat nevoia de unitate europeană și transatlantică și ne-a făcut să înțelegem încă o dată că forța noastră rezidă în capacitatea de a acționa unit și solidar. Aceasta este probabil principala lecție a crizei, iar UE a decis să își asume deplin responsabilitatea față de propriii cetățeni și față de statele partenere care au nevoie de sprijinul nostru.
Fondurile europene vor fi mobilizate mult mai ușor și redirecționa spre lupta cu virusul
CaleaEuropeană.ro: Una din principalele critici care i se aduce Uniunii Europene este că a intrat nepregătită în această criză. Cu toate acestea, viteza cu care anumite inițiative au fost lansate și chiar aprobate de Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene a arătat contrariul. Ce a făcut Uniunea Europeană pentru statele membre și pentru cetățenii europeni până acum și ce măsuri mai sunt în curs de pregătire?
Luminița Odobescu: Așa cum spunem mai devreme, este o criză nouă, de o amploare fără precedent, care a fost greu de anticipat. Chiar dacă la nivelul UE au existat mecanisme de gestionare a crizelor, nu putem spune ca ele au fost adaptate la o astfel de situație, de pericol global. Însă, în orice criză, ceea ce contează este capacitatea de reacție, de a găsi soluții și de a lucra coordonat, rapid și eficient. Setul de măsuri luate de UE până acum arată o bună capacitate de reacție.
Sigur, la început, având în vedere amploarea crizei și ineditul ei, s-a reacționat mai lent, dar, treptat, acțiunile au fost orientate spre eforturile comune, având la bază principiul solidarității.
Lista de măsuri adoptate la nivel UE este lungă. Am menționat deja câteva, însă, pentru o imagine cât mai clară a eforturilor intense întreprinse pentru contracaraea efectelor pandemiei, aș completa cu alte câteva exemple concrete, relevante:
- Până în prezent, au fost lansate de către Comisie cinci proceduri de achiziții comune UE pentru echipamente de protecție, în cadrul Sistemului de răspuns și avertizare rapidă (EWRS) la amenințările transfrontaliere de sănătate, cu participarea majorității statelor membre UE. Aceste proceduri se află în diferite faze de desfășurare, România fiind parte la toate;
- BEI a redirecționat 40 de miliarde de euro pentru contracararea crizei. În plus, ieri Eurogrup-ul+ a agreat un pachet de garanții care va facilita acordarea de credite BEI către IMM-uri, în valoare de 200 de miliarde de euro;
- Prin intermediul instrumentului SURE, propus de Comisie, statele membre vor primi asistență financiară de până la 100 de miliarde de euro, sub formă de împrumuturi în condiții avantajoase, pentru protejarea forței de muncă și atenuarea riscurilor de șomaj în situații de urgență;
- Au fost adoptate măsuri specifice de sprijin pentru fermieri și pescari (ajutor direct, flexibilizarea și adaptarea rigorilor administrative pentru plăți);
- A fost adoptat unui pachet de măsuri privind fondurile aferente politicii de coeziune, în cadrul „Inițiativei de investiții pentru răspunsul la Coronavirus” (CRII) care permite mobilizarea rapidă a sumelor aferente bugetului 2020 și redirecționarea acestora pentru a finanța operațiuni de prevenție, achiziții de echipamente și materiale necesare pentru funcționarea sistemelor de urgență și medicale, dar și măsuri sociale și economice pentru sprijinirea populației și a întreprinderilor mici. Este vorba de 37 de miliarde de Euro.
- La nivelul Consiliului UE a fost adoptat deja mandatul de negociere cu Parlamentul European pentru un nou pachet de măsuri pentru a asigura flexibilitate deplină în reprogramarea fondurilor (CRII plus), pentru a răspunde nevoilor de investiții de la nivelul statelor membre. Măsurile vor permite o utilizare rațională a 60 de miliarde de euro (conform datelor Comisiei) pentru a face față provocărilor în următoarele 12 luni;
- Prin intermediul Fondului de Ajutor pentru persoanele cele mai defavorizate (FEAD) se vor asigura alimente și asistență de bază pentru cei aflați în situații economice critice. Aproximativ 2 miliarde de euro din bugetul FEAD vor fi alocați în acest sens;
- Se va utiliza Fondul de solidaritate al UE (FSUE), propunere în cadrul „Inițiativei de investiții pentru răspunsul la Coronavirus” (800 de milioane de euro) pentru situații de urgență și acoperirea pagubelor generate de COVID-19;
- Nu trebuie uitată suplimentarea cu 3 miliarde euro credite de angajamente în vederea reactivării Instrumentului pentru sprijin de urgență (Emergency Support Instrument/ESI), cu o finanțare de 2,7 miliarde de euro (angajamente), precum și a consolidării Mecanismului Uniunii de Protecție Civilă/RescEU, cu 300 milioane euro;
În plus, în urma măsurilor luate, fondurile europene se pot mobiliza mult mai ușor și redirecționa spre lupta cu virusul (dotarea spitalelor, echipamente, susținerea cadrelor medicale, contracararea efectelor negative în plan economic și social prin sprijinirea grupurilor vulnerabile și a celor aflați în șomaj tehnic), regulile de disciplină bugetară au fost suspendate, ajutoarele de stat se pot acorda mai ușor, procedurile de achiziții se realizează mult mai simplu, prin clarificarea aspectelor legate de urgența acestora. De asemenea, au fost adoptate măsuri din sfera impozitării – scutiri de taxe vamale și TVA pentru produse medicale și echipamente etc.
Lista acestor măsuri nu este exhaustivă, dar sper să creeze o imagine relevantă a eforturilor întreprinse la nivel UE pentru identificarea soluțiilor optime de răspuns la această criză.
România va fi prima țară a UE care va găzdui rezerva strategică de materiale medicale a UE/ Care sunt măsurile luate prin implicarea activă a României
CaleaEuropeană.ro: O parte dintre măsurile adoptate de Comisia Europeană au fost solicitate și de România, fie că vorbim despre flexibilitatea între fonduri, fie că vorbim de instrumente precum schema de 100 de miliarde de euro venită în sprijinul firmelor și pentru evitarea concedierilor de personal. Mai concret, ce măsuri europene au fost luate și la solicitarea țării noastre și cum vor ajuta aceste instrumente România în eforturile noastre de a gestiona criza sanitară și socio-economică?
Luminița Odobescu: Autoritățile române au fost extrem de active în încercarea de a identifica soluții la nivel european, în contextul acestei crize. Într-adevăr, o parte din măsurile luate la nivelul Uniunii au fost inițiate inclusiv ca urmare a propunerilor României. Președintele României, primul ministru, Guvernul au fost implicați activ in identificarea de soluții la nivel european care să ajute sistemul medical românesc, dar și economia, respectiv sa combată implicațiile economice și sociale ale acestei crize. Au fost foarte multe reuniuni de coordonare, nu numai la nivelul Consiliului European, dar și la nivel ministerial, toate în format videoconferință.
Astfel, aș începe prin a aminti că România a fost unul dintre promotorii ideii de a dezvolta capacitatea Mecanismului UE de Protecție Civilă (rescEU), prin crearea unei flote de avioane și elicoptere, prin sporirea capacității de evacuare aeriană medicală și, bineînțeles, prin crearea unor stocuri medicale strategice.
Discuțiile pe această temă au fost inițiate și promovate de România, ca priorități ale Președinției române a Consiliului UE, în primul semestru al anului trecut. În acest context, țara noastră a întreprins o serie de demersuri pentru creșterea gradului de conștientizare a necesității reducerii dependenței de importul de medicamente și echipamente medicale din țări terțe, prin crearea unor stocuri esențiale la nivel UE.
Iată că, în prezent, în contextul actualei crize, România va fi prima țară a UE care va găzdui rezerva strategică de materiale medicale a UE, achiziționând, în numele UE, 150 de ventilatoare, pe care le va pune la dispoziția statelor membre cele mai afectate de pandemie.
Tot la inițiativa țării noastre, au fost luate măsuri în vederea flexibilizării procedurilor de utilizare a fondurilor europene, acordându-se posibilitatea redirecționării acestora către domenii direct afectate de răspândirea virusului (sistemul de sănătate, economie, etc.).
De asemenea, tot în urma unor propuneri susținute de România, ajutoarele de stat se pot acorda în prezent mult mai ușor, ținându-se cont de urgența situației și a nevoilor pe care trebuie să le acopere.
Aș mai menționa, totodată, unele măsuri din sfera impozitării (scutiri de taxe vamale și TVA pentru produse medicale și echipamente), care au fost promovate la nivel UE tot de partea română. Vă asigur ca lista este una lungă.
Solidaritatea României cu Italia: Am arătat că nu putem rămâne deoparte când un membru al familiei europene are nevoie de sprijin
CaleaEuropeană.ro: România s-a alăturat recent clubului de națiuni solidare la nivel european și a trimis o echipă de medici și asistenți medicali în Italia, țara cea mai afectată de această pandemie. Ce valoare are gest la nivel european?
Luminița Odobescu: Este, în primul rând, un gest de solidaritate, care arată că, deși, la rândul ei, România este afectată și luptă cu acest virus, nu poate rămâne deoparte atunci când un membru al familiei europene din care face parte are nevoie de sprijin.
Ceea ce ne unește în momentele bune trebuie să ne unească și în momentele dificile. Trebuie să rămânem solidari, iar astfel de gesturi consolidează construcția europeană, care se bazează eminamente pe valori. Depozitarii acestor valori sunt oamenii, iar umanitate fără solidaritate nu există.
În al doilea rând, forța și aria de propagare a acestui virus ne demonstrează din nou că frontierele fizice nu ne protejează de pericole sau o fac pe termen scurt și nu ne dau decât iluzia unei siguranțe durabile. Ne confruntăm cu toții cu un inamic comun, care ne amenință, în egală măsură, pe toți. Efortul României de a ajuta Italia, în condițiile în care evoluția imprevizibilă a situației ne dă în continuare motive de îngrijorare, arată că ne însușim lecția esențială a solidarității. Și nu, nu există gesturi mici, orice ajutor în momente dificile poate salva vieți. Pentru că fiecare viață contează.
Se poate spune că România va fi în prima linie a asigurării unei infrastructuri defensive într-o eventuală situație de criză
CaleaEuropeană.ro: Președintele Klaus Iohannis a anunțat recent că România este primul stat membru care a primit acceptul Comisiei Europene pentru a găzdui o rezervă strategică UE de echipamente medicale. Ce presupune acest lucru și ce semnificație are în noua narațiune în care sănătatea a devenit domeniu zero al siguranței europene?
Așa cum am arătat deja, România și-a exprimat și în trecut interesul de a deveni un hub regional în cadrul Mecanismului UE de Protecție Civilă (rescEU). Astfel, țării noastre i-a fost alocat de curând un prim grant, în valoare de 10 milioane de euro.
Procedura de achiziție a primelor echipamente medicale (în speță, 150 de ventilatoare) a fost demarată deja. În perioada imediat următoare, echipamentul achiziționat de România în numele UE va fi distribuit în statele membre, în ordinea priorităților, acolo unde este necesar, pe baza deciziilor adoptate de Comisie, în consultare cu statele afectate.
Asumarea de către România a acestui rol reprezintă o dovadă în plus a atașamentului țării noastre față de construcția europeană, dar și a spiritului de solidaritate și de cooperare în care România înțelege să funcționeze în raport cu celelalte state membre.
Pe termen lung, acest mecanism se va transforma într-un obiectiv strategic, de securitate a UE, având în vedere că în această rezervă vor fi stocate produse de laborator, medicamente, vaccinuri, echipamente medicale etc. absolut esențiale în situații de criză și a căror disponibilitate, în prezent, depinde de importul din state terțe. Se poate spune, deci, că România va fi în prima linie a asigurării unei infrastructuri defensive într-o eventuală situație de criză.
”Uniți vom dăinui, despărțiți ne vom prăbuși”
CaleaEuropeană.ro: Un test major al perioadei următoare va fi capitolul solidarității economice și eterna dispută Sud-Nord, unde discordia pendulează între nevoile statelor mai afectate și mai deficitare din punct de vedere bugetar și postura mai inflexibilă a statelor cu o politică fiscală cumpătată. De asemenea, Comisia Europeană vrea să includă un Plan Marshall de redresare economică în viitorul cadru financiar multianual. Care sunt viziunea și obiectivele României în aceste negocieri?
Așa cum au spus-o mai mulți lideri europeni, aceasta criză este un test – un test de rezistență și de viziune. Situația în care ne aflăm ne-a arătat că e nevoie sa ne ajutăm și să luptăm împreuna, dar ne-a mai arătat și că nu suntem singuri.
Măsurile actuale, atât la nivel de state membre, cât și la nivel european, au fost axate, în primul rând, pe gestionarea actualei crize, pe multiple paliere. Acum, în urma discuțiilor de la cel mai recent Consiliu European în format videoconferință, suntem în plin proces de reflecție, în vederea identificării și convenirii unei strategii de ieșire din criză (care implică o coordonare a măsurilor de ridicare a restricțiilor naționale pentru a limita posibile efecte negative), dar și a unei strategii de relansare economică – așa-numitul Plan Marshall.
România, prin vocea Președintelui, dar și a Guvernului, este activă în această discuție. Accentul este pus mai ales pe inclusivitate, respectiv pentru asigurarea unui acces al tuturor statelor membre la resurse financiare.
Pledăm pentru solidaritate și pentru o cooperare intensă între statele membre. Sunt convinsă că acestea ne vor conduce, în cele din urmă, la un numitor comun. Natura crizei pe care o traversăm, impactul multidimensional pe termen scurt, mediu și lung impun soluții de solidaritate – orice componentă a edificiului european este important.
Pe scurt, așa cum a menționat recent și ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, ”Uniți vom dăinui, despărțiți ne vom prăbuși”.
Criza actuală trebuie să rămână o lecție a solidarității, o oportunitate de reactivare a valorilor, de consolidare a libertăților noastre democratice, de regândire a priorităților, inclusiv în ceea ce privește sistemele de sănătate și respectiv de gestionare a crizelor.
—
Ambasadorul Luminița Odobescu este reprezentantul permanent al României la Uniunea Europeană din septembrie 2015, iar în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019 a gestionat, din această calitate, activitatea de la Bruxelles a primei președinții a României la Consiliul Uniunii Europene.
