Connect with us

INTERVIURI

INTERVIU Cristian Winzer, secretar de stat MAE: Agora – Viitorul Europei este un demers care se înscrie în logica profundă pro-europeană, aceea că cei care decid sunt cetățenii

Published

on

La finalul celor trei dezbateri ”Agora-Viitorul Europei” putem trage concluzia că românii sunt mai pro-europeni și că demersul acestor serii de evenimente se înscrie în logica pro-europeană, aceea că cei care decid sunt cetățenii, a declarat Cristian Winzer, secretar de stat în cadrul structurii coordonate de Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, după cea de-a treia dezbatere publică cu cetățenii ”Agora – Viitorul Europei”, organizată la Cetatea Făgărașului de către Reprezentanța Comisiei Europene în România și CaleaEuropeana.ro, cu sprijinul Ministrului delegat pentru Afaceri Europene, Centrului Europe Direct Făgăraș și al autorităților locale.

Cred că putem să tragem o singură concluzie românii sunt mai pro-europeni decât ar fi crezut cineva  până acum pentru că unitatea în diversitatea, nu este doar un motto sau un simbol a Europei, ci este și un simbol al României. Am observat, așa cum ați spus și dumenavoastră mai devreme, că la Târgoviște și Piatra Neamț românii au votat pentru mult mai mult împreună. Scenariul care a fost votat astăzi, din punctul meu de vedere, tot acolo ne duce pentru că se dprește, evident să se realizeze mai mult. Mai mult, evident, că nu se poate face decât împreună. Și din acest  punct de vedere, trebuie să apreciem dezbaterea democratică, rezultatul extrem de interesant, în cunoștință de cauză, am convingerea fermă, așa cum am spus de ficare dată, că au votat românii și executivul european va fi foarte atent la aceste dezbateri și inclusiv la nivel european acestea vor avea un ecou extrem de puternic”, a precizat Winzer, argumentând modul în care administrația politică vede poziționarea românilor.

“Indiferent de scenariu, cred că toată evoluția poate fi făcută doar împreună. Sunt convins că România, așa cum spuneam de fiecare dată, va ști să își poziționeze foarte bine interesele, să reprezinte interesele fiecărui cetățean astfel încât vocea națională să fie ascultată. În acest amplu proces de reconstrucție și reconsolidare a Uniunii Europene, am convingerea fermă că vom avea un punct de vedere extrem de puternic și că vom juca un rol activ”, a completat acesta, răspunzând la întrebarea reporterului CaleaEuropeană care făcea referire la rezultatul votului din cadrul dezbaterii de la Făgăraș, unde scenariul trei a ieșit pe primul loc, putând fi privit într-o cheie intermediară, în drumul spre “mai mult împreună”.

Demersul pe care dumneavoastră, împreună cu Reprezentanța Comisiei Europene în România l-ați inițiat, se înscrie în logica profundă, pro-europeană. S-a putut trage astfel concluzia că cei care decid astăzi sunt cetățenii. Vorbim de drepturi egale, fiecare are o opinie care trebuie ascultată, însumând aceste opinii, să ajungem să tragem o concluzie, să reprezinte un punct de vedere național. Evident că acest proiect pe care l-ați inițiat a reușit să facă acest lucru. Cred că și la nivel european, acest proiect va reuși să facă o imagine deosebită și să deschidă seria acestor dialoguri ale națiunilor cu proprii cetățeni”, a conchis oficialul român, explicând modul în care România poate fructifica astfel de momente care arată că diferiți actori care și-au unit eforturile au consultat cetățeanul, veriga ultimă și cea mai importantă, cea căreia îi sunt destinate politicile europene, efectuând un proces invers, de jos în sus.

Citiți și ”Agora – Viitorul Europei”: La Făgăraș, cetățenii români au votat pentru ca România să facă parte din nucleul dur al țărilor Uniunii Europene

Urmăriți și VIDEO ”Agora – Viitorul Europei”: Cetățenii români au dezbătut, la Cetatea Făgărașului, cele cinci scenarii din Cartea Albă a Comisiei Europene și au votat privind viitorul României în UE

Reprezentanța Comisiei Europene în România și CaleaEuropeana.ro au organizat luni, 4 septembrie, la Cetatea Făgărașului, cu sprijinul Centrului Europe Direct Făgăraș, al Ministrului delegat pentru Afaceri Europene și al autorităților locale, cea de-a treia dezbatere publică cu cetățenii ”Agora – Viitorul Europei”, la finalul căreia participanții au decis că România trebuie să își dorească și să realizeze mai mult în interiorul Uniunii Europene.

Axată pe cele cinci scenarii privind viitorul Europei, prezentate în Cartea Albă publicată de Comisia Europeană în martie 2017, dezbaterea a fost inițiată de cinci personalități locale, fiecare susținând unul dintre scenariile analizate în Cartea Albă privind Viitorul Europei, urmată de o dezbatere mai largă cu cetățenii care, la final, au votat scenariul pe care îl consideră cel mai potrivit pentru un viitor de succes al României în Uniunea Europeană. 

”UE-27 își desfășoară activitatea ca și acum, dar în care anumite state membre doresc să facă mai mult în comun, se formează una sau mai multe „coaliții ale doritorilor”, care conlucrează în anumite domenii de politică. Printre aceste domenii de politică se pot număra apărarea, securitatea internă, impozitarea sau aspectele sociale. Statutul celorlalte state membre este menținut și acestea au posibilitatea de a se alătura ulterior grupurilor care doresc să realizeze mai mult”, arată scenariul 3 – Cei care își doresc mai mult realizează mai mult – , cel care a obținut cele mai multe voturi din partea cetățenilor care au participat la dezbaterea de la Făgăraș.

Dezbaterea publică cu cetățenii de la Făgăraș a fost precedată de cea organizată Piatra Neamț (1 septembrie) și de cea de la Târgoviște (28 august).

Reprezentanța Comisiei Europene în România și platforma media CaleaEuropeana.ro au organizat, cu sprijinul Centrelor Europe Direct, al Ministrului delegat pentru Afaceri Europene și al autorităților locale, o serie de trei dezbateri publice cu cetățenii, câte una în fiecare regiune istorică, intitulate ”Agora – Viitorul Europei”, axate pe cele cinci scenarii privind viitorul Europei, prezentate în Cartea Albă publicată de Comisia Europeană în martie 2017. 

Context

Cartea albă privind viitorul Europei a fost anunțată de președintele Juncker în discursul privind starea Uniunii din 14 septembrie 2016, inițiativa fiind salutată de liderii UE-27 cu ocazia summitului de la Bratislava din 16 septembrie 2016. Ea analizează modul în care Europa se va schimba în următorii zece ani, de la impactul noilor tehnologii asupra societății și a locurilor de muncă, la preocupările suscitate de globalizare și cele în materie de securitate.

Documentul prezintă cinci scenarii, fiecare dintre ele conturând modul în care ar putea arăta Uniunea la orizontul anului 2025, în funcție de alegerile pe care le va face Europa. Scenariile au un caracter ilustrativ,  nu se exclud reciproc și nu sunt exhaustive.

De la discursul președintelui Juncker privind Starea Uniunii din 2016, Reprezentanța Comisiei Europene a organizat/participat la 12 dezbateri și dialoguri pe tema viitorului Europei și a celor cinci scenarii puse în discuție.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERVIURI

INTERVIU Mircea Geoană: Deciziile summitului NATO – cea mai importantă transformare de doctrină militară în generații. Vom avea apărare avansată pe flancul estic și în România

Published

on

© NATO

Corespondență din Bruxelles

Deciziile summitului NATO de la Bruxelles reprezintă cea mai importantă transformare de doctrină și strategie militară a NATO în generații, iar dacă Vladimir Putin dorea mai puțină prezență NATO pe flancul estic, tot ceea ce a obținut prin războiul din Ucraina a fost o prezență masivă aliată pe acest flanc, a afirmat secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, într-un interviu în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro.

“am luat decizii istorice. Nu mă sfiesc să spun acest lucru. Pe termen scurt, grupurile de luptă, iar pe termen mediu și lung va exista o prezență și mai robustă, permanentă și integrată. De la prezență avansată la apărare avansată pe flancul estic, iar pentru România, pentru țara mea, aceasta reprezintă o garanție de 100 de carate”, a afirmat Mircea Geoană.

Al doilea om din conducerea Alianței a precizat că a fost rezolvată ecuația omogenității flancului estic prin decizia de a stabili patru noi grupuri de luptă – în România, Bulgaria, Ungaria și Slovacia – în completarea celor patru din Polonia și republicile baltice.

“Problema omogenității a fost rezolvată chiar astăzi. Știți cu toții că aveam patru grupuri de luptă în zona baltică și în Polonia. Cele patru din Europa de sud-est, inclusiv cel românesc, reprezintă de fapt coerență deplină pentru această etapă așa cum suntem convinși că liderii noștri militari și politici vor decide ca etapa următoare de prezență militară NATO pe flancul estic, că această coerență între Marea Baltică și Marea Neagră va rămâne în continuare”, a mai spus Geoană.


Citiți și Declarația resetării apărării NATO a fost adoptată de liderii euro-atlantici: Rusia a spulberat pacea în Europa. Am plasat 40.000 de soldați pe flancul estic, înființăm patru grupuri de luptă – unul în România – și vom consolida semnificativ postura de apărare


Interviul integral cu Mircea Geoană:

CaleaEuropeană.ro: Ce înseamnă deciziile luate astăzi pentru flancul estic al NATO, pentru România și pentru întreaga zonă de la Marea Baltică la Marea Neagră?

Mircea Geoană: Putem spune că deciziile de astăzi reprezintă cea mai importantă transformare de doctrină și strategie militară a NATO în generații. Într-un fel, războiul lui Putin a determinat o reacție naturală din partea Alianței. Am putea spune că deciziile pe care le-au luat liderii astăzi și pe care le vor confirma și la Madrid la summitul din luna iunie reprezintă practic completarea extinderii din punct de vedere militar, pentru că după ce vom lua decizii la Madrid calitatea prezenței militare și a apărării și descurajării NATO pe flancul estic și la cei nou veniți în NATO va fi la același nivel cu cea din vestul Europei.

Vorbeam și cu președintele Joe Biden înainte de summit, ne aminteam de momentele în care eram la Washington și dânsul ne ajuta foarte mult ca președinte al Comisiei de politică externă din Senatul american să intrăm în NATO și împreună cu Madeleine Albright, acum 25 de ani, am inventat Parteneriatul Strategic România-SUA. Pentru Madeleine Albright există și din partea mea cuvinte de compasiune, un om extraordinar și un prieten foarte bun.

Astăzi am luat decizii istorice. Nu mă sfiesc să spun acest lucru. Pe termen scurt, grupurile de luptă, iar pe termen mediu și lung va exista o prezență și mai robustă, permanentă și integrată. De la prezență avansată la apărare avansată pe flancul estic, iar pentru România, pentru țara mea, aceasta reprezintă o garanție de 100 de carate. Garanție de securitate, Articolul 5, prezență aliată în România și ultimă generație de echipamente și de măsuri de apărare și descurajare pe care le vom avea și în România și în general la nivelul întregii Alianțe.

CaleaEuropeană.ro: Vorbim practic acum, după summitul de la Bruxelles, fără să mai așteptăm neapărat Madridul de o consfințire a ideii că vom avea un flanc estic omogen?

Mircea Geoană: Problema omogenității a fost rezolvată chiar astăzi. Știți cu toții că aveam patru grupuri de luptă în zona baltică și în Polonia. Cele patru din Europa de sud-est, inclusiv cel românesc, reprezintă de fapt coerență deplină pentru această etapă așa cum suntem convinși că liderii noștri militari și politici vor decide ca etapa următoare de prezență militară NATO pe flancul estic, că această coerență între Marea Baltică și Marea Neagră va rămâne în continuare. Așa cum noi ne uitam la 360 de grade, pentru noi și comandanții noștri militari întregul spațiu NATO este important. Ne uităm și la partea de nord, la Norvegia, ne uităm și la flancul sudic, la Turcia. Ne uităm și la flancul sudic apropo de riscurile care vin în continuare dinspre terorism, dinspre direcțiile din sud. Evident că vorbim ca români și suntem foarte interesați de ceea ce se întâmplă în România, dar faptul că noi luam decizii de coerență pentru întreaga Alianță din orice direcție, din orice domeniu, reprezintă un plus pentru fiecare stat aliat. Și de aceea mă bucur și ca român că ceea ce încercăm să facem de multe decenii, în acest moment se conturează și se consfințește.

CaleaEuropeană.ro: În declarația summitului, se menționează faptul că statele NATO prin activarea forței de reacție rapidă, în premieră chiar în România, au fost plasați 40.000 de soldați pe flancul estic. Vorbim la ora actuală de 40.000 de soldați aliați care se află în zona flancului estic în mai multe țări sau este o intenție de a desfășura forța de reacție rapidă la întreaga sa componență?

Mircea Geoană: Pentru a face puțină distincție între cifrele pe care le avem acum, activarea planurilor de luptă pentru țările din flancul estic înseamnă, de o manieră automată, că un număr din forțele predestinate NATO trec în momentul activării sub comanda NATO a Comandantului Suprem Aliat. Deci cele 40.000 de forțe terestre care sunt sub comanda Generalului Tod Wolters reprezintă doar un fragment din prezența NATO. SUA au în Europa 100.000 de militari. Țările de pe flancul estic au forțe naționale în plus față de cele de care am vorbit care sunt la ordinul sutelor de mii.

În clipa de față vorbim de o robustețe fără precedent. Vorbim de peste 100 și ceva de aeronave de luptă care patrulează cerul NATO, vorbim de 5 portavioane și grupuri de luptă în jurul portavioanelor care sunt din Mediteraneană până în zona Artică, deci sporirea prezenței cibernetice legată de spațiu. În clipa de față avem o forță de descurajare considerabilă, dar la Madrid liderii noștri vor lua decizii cu privire la o prezență permanentă, sustenabilă, pe termen lung. Ceea ce facem acum răspunde la o criză imediată, iar la Madrid vom lua decizii de așezare a NATO pe flancul estic pentru următoarele decenii. Este un moment foarte important și eu mă bucur să văd cât de bine funcționează Alianța, cât de unită este Alianța, cât de mult investește aliatul american în relația cu aliații săi și mă bucur ca român, pentru că suntem și membri ai Uniunii Europene, să îl văd pe președintele Biden participând la summitul NATO. Este și casa domniei sale, la propriu și la figurat. Și participarea sa la Consiliul European este iarăși un semn al relației NATO-UE care este mai strânsă decât oricând și cred că pentru România acest lucru este cu atât mai favorabil.

CaleaEuropeană.ro: Joe Biden participă la Consiliul European la care liderii europeni vor adopta formal Busola Strategică a apărării europene, practic spulberând orice idee că apărarea europeană ar putea să fie la un moment dat concurentă cu NATO. Cred că am ajuns la acest punct și numitor comun, văzând și acțiunea revanșardă și războinică a Rusiei că suntem cele două fețe ale aceleiași monede, nu?

Mircea Geoană: Cred că președintele Putin a făcut o eroare de calcul strategică profundă atacând Ucraina într-un mod atât de barbar. Pe de-o parte a stârnit acest sentiment de rezistență și eroism din partea ucrainenilor, făcându-i să își apere cu enorm de mult sacrificiu libertatea și suveranitatea. Dar pe de altă parte a reprezentat și un semnal de trezire, mai ales la nivel european. În câteva zile Germania și-a schimbat profund politica sa de apărare, văzând cum alte țări din vestul Europei, precum Italia, Spania, Olanda sau chiar și Canada. În clipa de față există o unitate aproape ireproșabilă între liderii europeni și americani. NATO rămâne și va rămâne întotdeauna principala platformă de securitate a spațiului euroatlantic, iar ceea ce UE va face în domeniul militar, suntem convinși că o să fie perfect complementar și într-o logică comună de securitate cu NATO.

Este un moment de mare unitate în cadrul taberei occidentale, iar pentru NATO este reconfirmarea rolului indispensabil al Organizației noastre în tot ceea ce înseamnă securitate europeană.

CaleaEuropeană.ro: Ați menționat prezență permanentă, summitul de la Madrid, transformarea de la postură de descurajare la postură de apărare. Vom putea vedea prezență permanentă aliată în statele membre NATO, în sensul unei prezențe permanente cu baze permanente sau se va menține acest principiu rotațional care asigură o prezență permanentă?

Mircea Geoană: Liderii noștri au însărcinat comandanții militari NATO să vină cu opțiuni, dar sensul discuției este legat de o prezență permanentă, robustă, acoperind toate domeniile: naval, aerian, apărare, antirachetă, apărare cibernetică, prepoziționare de echipamente, exerciții militare mai masive, mai complexe și mai frecvente. Evident că liderii militari ne vor da opțiuni, vor da opțiuni liderilor noștri, dar în esență este vorba de o prezență permanentă, sustenabilă și care reprezintă practic o schimbare profundă în cultura strategică a NATO. Și asta a obținut domul Putin. Voia mai puțin NATO în flancul estic, va avea și vom avea prezență NATO masivă în flancul estic.

CaleaEuropeană.ro: O altă decizie importantă anunțată de secretarul general Jens Stoltenberg este aceea a activării elementelor de apărare împotriva amenințărilor de ordin chimic, biologic, radiologic și nuclear. Este acesta un semnal că NATO are indicii că Rusia va avansa în atrocitățile sale și va ataca chimic în Ucraina?

Mircea Geoană: Nu avem indicii cu privire la o intenție iminentă de a folosi astfel de arme complet interzise și care ar adăuga la un dosar deja destul de stufos privind crimele de război. Ceea ce ne preocupă pe noi și ceea ce ne face să fim inclusiv în plan public, știind că acest tip de afirmație din partea NATO creează un anumit tip de reacție și în opiniile noastre publice, este faptul că am preferat în mod deliberat și ca un semnal către Rusia că nu avem indicii cu privire la intenția de a le folosi acum, dar modul în care folosesc intoxicare, minciuni și modul în care au operat în Siria în trecut, ne face să spunem că Federația Rusă are un istoric de minciună, dezinformare și după aceea de atac cu armă chimică. Nu avem indicii militare iminente, dar pentru a putea să fim prudenți transmitem inclusiv ucrainenilor echipamente de protecție pentru acest tip de incidente posibile, dar cred că scopul principal a fost cel de a comunica cu Kremlinul direct, spunându-i că dacă acest lucru se întâmplă vor exista consecințe severe, inclusiv de natură economică, sancțiuni suplimentare și o reacție de și mai mare indignare și de susținere pentru Ucraina din partea noastră. Sperăm să înțeleagă mesajul primit de la liderii NATO de astăzi de la Bruxelles.

CaleaEuropeană.ro: Ne așteptam cu toții ca după summitul de la Madrid, la 30 septembrie, NATO să aibă un nou secretar general, cu dvs. continuând ca secretar general adjunct încă un an pentru a asigura probabil continuitate și pentru a arăta că Alianța are această adaptabilitate, flexibilitate și agilitate. Ce mesaj transmite NATO prin faptul ca reînnoiește cu încă un an mandatul lui Jens Stoltenberg care va face în continuare echipă cu dvs. pentru următorul an?

Mircea Geoană: În primul rând, într-un moment atât de complicat nu ne putem dispensa de un lider atât de înțelept, de respectat și de influent cum este Jens Stoltenberg. Vreau să îi mulțumesc pentru că avea o oferă de a merge într-o funcție foarte interesantă acasă în Norvegia. La solicitarea aliaților, inclusiv a președintelui Biden, a decis să mai stea un an. Modul în care a fost aplaudat la scena deschisă de către lideri când a spus că acceptă această prelungire, ne face să fim mândri pentru Jens, dar și pentru noi ca echipă. Eu sunt cu atât mai încântat pentru că facem o echipă extrem de unită și îl respect în mod deosebit. Credem că într-o perioadă foarte complicată Alianța are nevoie de o mână fermă, experimentată și care a făcut dovadă de-a lungul anilor că știe să gestioneze oameni. Asta nu înseamnă că peste un an de zile nu vom găsi un succesor sau o succesoare. Jens Stoltenberg e clar că va rămâne în istoria Alianței noastre ca unul dintre cei mai redutabili secretari generali și asta mă face să fiu cu atât mai mândru că m-a ales să fiu alături de el în echipa noastră de conducere.

Continue Reading

INTERVIURI

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Published

on

Interviu realizat de Zaim Diana

Prof. univ. dr. Patriciu Achimaș-Cadariu, coordonatorul științific al noului Plan Național de Combatere a Cancerului, a reiterat într-un interviu pentru CaleaEuropeana.ro, importanța realizării acestui nou Plan care să țină cont de obiectivele europene și care să corespundă în același timp nevoilor pacienților oncologici din România. 

Obiectivele asumate în noul Plan Național de Cancer pot fi îndeplinite doar cu ajutorul finanțărilor europene: A fost proiectat un PNNR al cancerului

„Obiectivul în acest moment este să promovăm acest plan, pentru că altfel va rămâne ca și multe alte planuri într-un sertar. În 2016 am lansat un proiect pentru un Plan Național de Combatere a Cancerului, care probabil a sfârșit într-o biblioteca prăfuită. Suntem datori pacienților noștri cu un astfel de program. Modelul este cel european și trebuie să spunem că nu am inventat aici nimic, am preluat un model european care există de ani de zile, dar la care noi suntem restanți. De aceea și în 2016 au fost acele eforturi, dar realmente am rămas ultima țară europeană care nu are un astfel de plan de combatere a cancerului. Nu îl facem pentru alții, îl facem în primul rând pentru pacienții noștri”, a explicat Prof. univ. dr.Patriciu Achimaș-Cadariu.

Există finanțare europeană pentru Planul Național de Combatere a Cancerului

„Acum, într-un final, lumea a realizat că apartenența noastră europeană ne ajută. Există finanțare europeană pentru pacienții români, dar această finanțare nu vine de maniera că cineva semnează o hârtie și după aceea își bate joc de banii respectivi. Ca și în situația PNRR-ului, care este ultima noastră șansă de dezvoltare în acest moment, un plan de combatere a cancerului este un echivalent al PNRR-ului. Dacă nu ai un plan care să cuprindă în mod coordonat, sistematic și articulat toți pilonii care se referă la îngrijirea pacientului de cancer, de la informare, profilaxie primară, secundară, diagnostic, tratament, paleație; dacă nu avem un fel de PNRR al cancerului, nimeni nu o să ne dea bani. Banii europeni vor fi accesați în baza unor proiecte, care vor fi și necompetitive și competitive, ele nu pot fi depuse la Bruxelles, dacă nu avem Planul de Combatere al cancerului as a whole. O motivație mai bună, când ai un buget limitat al sănătății și pe de altă parte să poți beneficia de această finanțare foarte importantă europeană, cred că nu există”, a subliniat Prof. univ. dr.Patriciu Achimaș-Cadariu.

Fără finanțare europeană, obiectivele Planului Național de Combatere a Cancerului nu pot fi îndeplinite 

Potrivit Prof. univ. dr.Patriciu Achimaș-Cadariu, „România investește în îngrjirea pacientului cu cancer, dar obiectivele din plan sunt mult mai ample, pentru care nu există o finanțare care să acopere tot ceea ce înseamnă acest continuum al profilaxiei și îngrijirii pacienților cu cancer.” 

Ce etape mai trebuie parcurse pentru ca Planul Național de Combatere a Cancerului să devină operațional

„Planul se află în transparență la Ministerul Sănătății, el va trebui asumat în mod oficial de România. Varianta Parlamentului este una cred, corectă. Există și alte modalități. Vor trebui redactate norme și după aceea va trebui trimis și la Bruxelles. Legea cancerului este important să fie realizată tocmai pentru a susține Planul Național de Cancer și să fie cu totul inclus în strategia de sănătate a României pentru anii care urmează. Munca cea grea începe abia după, va trebui să exsite o entitate care să urmărească fiecare strigare pentru proiecte și să le realizeze și să obțină finanțarea și apoi să realizeze prin specialiști și implementarea respectivelor direcții”, a conchis în interviu Patriciu Achimaș-Cadariu.


La 3 februarie 2021, Comisia Europeană a făcut un pas hotărât în conturarea unei Uniuni Europene a Sănătății, prin lansarea primului Plan European de Combatere a Cancerului, cu o finanțare de 4,1 miliarde de euro. Obiectivul asumat de Comisia Europeană de a lupta cu această maladie și de a ajuta în mod echitabil fiecare pacient al UE, indiferent de statul membru din care provine, fiecare Guvern național trebuie să se implice în efortul comun european de a oferi șanse egale de supraviețuire pacienților oncologici. Acest efort se transpune prin realizarea unor Planuri Naționale de Combatere a Cancerului, care să fie elaborate în baza obiectivelor europene.

De această dată, România nu a întârziat să își asume elaborarea unui nou Plan Național updatat noului context european. Astfel, în aprilie 2021, Parlamentul României a decis constituirea unui grup de lucru pentru realizarea unui Plan Național de Combatere a Cancerului, care să corespundă cu adevărat nevoilor pacienților oncologici din țara noastră și care să îmbunătățească poziționarea României în clasamentele UE privind mortalitatea, programele de screening sau accesul la medicație inovativă. În România, ultimul Plan Național de Control al Cancerului a fost realizat în 2016, iar statisticile actuale au indicat nevoia urgentă de actualizare a documentului și includerea Oncologiei, ca domeniu prioritar, în Strategia Națională de Sănătate 2021- 2027.

Citiți și: România are un nou Plan Național de Combatere a Cancerului. Programele de screening, terapiile inovative și traseul pacientului, printre principalele obiective

S-a constituit la nivelul Parlamentului Grupul de lucru pentru realizarea Planului Național de Combatere a Cancerului și bineînteles, o Comisie tehnică, având ca obiectiv principal realizarea unui traseu bine stabilit și standardizat al pacientului între diversele paliere de îngrijiri pentru un abord multidisciplinar, integrat al cancerului. Coordonator științific al Planului fost Prof. univ. dr. Patriciu Achimaș-Cadariu (Camera Deputaților) și coordonatorul tehnic fost Conf. univ. dr. Constantin Dina (Ministerul Sănătății).

Continue Reading

CONSILIUL UE

Interviu exclusiv cu ambasadoarea Franței la București, țara care deține președinția Consiliului UE: Franța recunoaște “pe deplin” că România îndeplinește criteriile de aderare la Schengen

Published

on

© Ambasada Republicii Franceze în România

Interviu realizat de Robert Lupițu

Franța recunoaște “pe deplin” faptul că România îndeplinește criteriile tehnice de aderare la spațiul Schengen, iar extinderea acestui spațiu de liberă circulație ar putea fi luată în calcul în contextul discuțiilor privind reforma Schengen, a afirmat joi Laurence Auer, ambasadoarea Republicii Franceze în România, într-un interviu acordat pentru CaleaEuropeană.ro.

În zorii președinției franceze a Consiliului UE, care a debutat la 1 ianuarie și ale cărei obiective vor fi prezentate în perioada următoare în toate capitalele UE, inclusiv la București, și în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, Laurence Auer a explicat în exclusivitate obiectivele enunțate de președintele Emmanuel Macron la 9 decembrie, când a etalat prioritățile Franței pentru o “Europă suverană și stăpână pe destinul său”.

În ceea ce privește chestiunea guvernanței spațiului Schengen, pe care Parisul a anunțat-o ca fiind o prioritate, ambasadoarea Franței a îndemnat la răbdare din partea României, care de curând a aniversat 15 ani de la aderarea la UE.

“Franța a iniţiat eforturi de reformă structurală. Astfel, în timpul Președinției franceze a Consiliului, va fi examinată o nouă versiune a „codului de frontieră” Schengen. (…) Dar Franţa, chiar dacă deţine Preşedinţia în exerciţiu a Consiliului UE, este doar un stat membru dintre cele 27. Prin urmare, trebuie să dăm dovadă de răbdare în vederea următoarelor negocieri”, a spus Auer.

Diplomatul francez a indicat că toate statele membre au un cuvânt de spus în privința viitorului Europei, de la “Germania, Italia, Spania, Europa de Nord și de Sud, dar și țările Europei Centrale și de Est și în special România”. 

De asemenea, Auer a salutat eficiența cu care România și Franța colaborează cu instituțiile UE în chestiunea energiei nucleare, pe care Parisul și Bucureștiul o doresc inclusă în taxonomia UE și încadrată astfel pe lista investițiilor prietenoase cu mediul în calea către neutralitatea climatică. “Suntem optimişti că aceste eforturi comune, din partea franceză şi română, vor avea rapid succes”, a spus ea.

Comisia Europeană a început pe 31 decembrie consultările cu Grupul de experți pentru finanțare durabilă al statelor membre și cu Platforma pentru finanțare durabilă cu privire la un proiect de text al unui act delegat complementar de taxonomie care să acopere anumite activități în domeniul gazelor și al energiei nucleare, dând astfel curs solicitărilor României, Franței și altor state UE care consideră crucială acceptarea gazelor naturale și a energiei nucleare pe lista investițiilor verzi ale Uniunii Europene.

Având în vedere criza de securitate de la răsărit precum și concomitența proceselor de reflecție privind prima Busolă strategică a UE și noul Concept strategic al NATO, Laurence Auer a asigurat că “nu s-a pus niciodată problema ca Uniunea Europeană să rivalizeze cu NATO, să concureze împotriva Alianţei sau să o slăbească”.

“Franța este pe deplin implicată în NATO”, a declarat ea, precizând totodată că există în desfășurare discuții privind sprijinul Franței pentru aliații din regiunea Mării Negre.

CaleaEuropeană.ro: “Modelul european este forța noastră”. Sunt cuvintele rostite de președintele Emmanuel Macron la momentul prezentării prioritățile președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene. Multe s-au schimbat de la ultima președinție franceză (2008). Ambițiile etalate de Franța pentru această președinție sunt dintre cele răsunătoare, impunătoare, dar și sensibile. O Europă suverană și stăpână pe destinul său în care Franța are în vedere reformarea regulilor bugetare privind deficitul de 3%, o potențială suplimentare a fondului de redresare, reforma spațiului Schengen, prevenirea monopolului giganților digitali și impulsionarea apărării.  Ce va însemna acest mandat pentru Franța și pentru Europa unită?

Laurence Auer: Franța și-a plasat Președinția sub egida următorului motto: relansare, putere, apartenență. Relansarea, după criza provocată de pandemie, este să realizăm împreună dubla tranziție, ecologică și digitală, a economiilor noastre. Franța va găzdui un summit pe acest subiect pe 10 și 11 martie, pentru a da o nouă dimensiune modelului european de creștere și investiții.

Puterea este, după cum subliniați şi dumneavoastră, o Europă suverană, care își apără interesele și valorile, care anticipează crizele și care devine un actor mai puternic dincolo de granițele sale. În timpul Președinției franceze, va avea loc adoptarea unei „Busole strategice”, care să definească amenințările cu care se confruntă UE, precum și instrumentele de răspuns la acestea. Până la sfârșitul lunii iunie, Franța va lua inițiativa unor întâlniri internaționale la nivel înalt cu statele din zonele Indo-Pacific, Africa și Balcanii de Vest.

Apartenenţa este provocarea de a cultiva sentimentul de aderare al cetățenilor europeni, prin cultura și valorile democrației și ale statului de drept. De asemenea, înseamnă a oferi o voce cetățenilor europeni, în special tinerilor, o voce cu privire la viitorul Europei. Franța va avea la dispoziție șase luni pentru a dezvolta, cât mai mult posibil aceste trei axe, relansarea, puterea și apartenența, înainte de a preda ştafeta Președinției cehe. Franța face parte dintr-un „trio” de președinții, alături de Cehia și Suedia.

CaleaEuropeană.ro: Președinția franceză a Consiliului UE va sta și sub semnul unor noi astre politice. Parisul are un nou interlocutor la Berlin, în persoana cancelarului social-democrat Olaf Scholz, în timp ce Franța și-a relansat relațiile cu Italia prin Tratatul de la Quirinale. Cum intenționează Franța să fructifice acest culoar favorabil?

Laurence Auer: Tratatul de la Quirinale semnat recent cu Italia este încă o dovadă care demontează ideea falsă potrivit căreia Franța ar fi într-un parteneriat exclusiv cu Germania. Desigur, relațiile franco-germane sunt deosebit de solide și aceste două țări sunt o forță motrice pentru construcția europeană. Noua coaliție de la Berlin este hotărâtă, ca și Franța, să consolideze Uniunea Europeană. Dar cei 27 de membri au toți un cuvânt de spus în ceea ce priveşte viitorul Europei: este deci Germania, Italia, Spania, Europa de Nord și de Sud, dar și țările Europei Centrale și de Est și în special România. Chiar dacă este dificil să acorde aceeași atenție unui număr atât de mare de parteneri, Franța a dorit să nu lase nicio țară în urmă și să asculte pozițiile fiecăreia înainte de a-și stabili agenda pentru Președinția sa. Acesta este motivul pentru care președintele Macron și-a îndeplinit promisiunea de a vizita toate statele membre UE în timpul mandatului său. De aceea, miniștrii francezi responsabili cu afacerile europene și tranziția ecologică au vizitat în ultimele luni Bucureștiul, pentru consultări cu omologii români.

CaleaEuropeană.ro: Tot la capitolul politic, ne așteptăm ca acest mandat să fie puternic personalizat de președintele Macron. Nu numai pentru că se va afla într-o cursă electorală pentru realegere, dar și pentru că și-a construit o carieră de eurofil prin Inițiativa Europeană de la Sorbona sau scrisoarea privind “Renașterea Europeană” transmisă cetățenilor europeni. Cum va fi influențată președinția franceză de personalitatea politică a președintelui Macron?

Laurence Auer: În sistemul politic francez, așa cum este prevăzut în Constituția noastră, Președintele Republicii are într-adevăr un rol preponderent. El este cel care a stabilit, la conferința de presă din decembrie, prioritățile Președinției franceze a Consiliului UE. Implementarea agendei acestei Președinții este asigurată până la sfârșitul lunii iunie, cu un calendar de reuniuni și evenimente. Printr-o situație similară am trecut deja în 1995, când Președinția a fost deținută concomitent cu alegerile prezidențiale și legislative, ceea ce nu i-a afectat în niciun fel eficacitatea.

CaleaEuropeană.ro: Președinția franceză se va derula și în cadrul unor crize concomitente. De la COVID-19 la criza prețurilor energiei și la criza de securitate din Europa de Est. În domeniul energiei există însă și o discuție mai extinsă privind Green Deal și taxonomia. Vor reuși Franța și state partenere în această privință, cum este și România, să impună includerea energiei nucleare pe lista investițiilor “verzi”? Ce înseamnă energia nucleară pentru viitorul verde și independența energetică a Europei?

Laurence Auer: Energia este unul dintre domeniile în care Franța și România colaborează foarte eficient cu instituțiile europene. Confruntate cu actuala criză a prețurilor, cele două țări ale noastre doresc să protejeze consumatorii prin stabilizarea piețelor energetice. Cooperarea franco-română în aceste probleme europene, cu care ne vom confrunta în viitor, se referă în special la energia nucleară.

Ţările noastre consideră că este o energie indispensabilă în vederea reducerii emisiilor de carbon din economiile europene și, astfel, pentru atingerea obiectivelor noastre de protejare a climei. Desigur, trebuie să investim mai mult și în energii regenerabile, precum energia solară sau eoliană. Dar energia nucleară este și una dintre energiile care produc cel mai puțin carbon. Un grup de experți, mandatat de Comisie, a arătat clar într-un raport din toamna anului trecut că producţia de electricitate de origine nucleară poate fi considerată o activitate verde. Este important ca Uniunea Europeană să ia în considerare acest lucru atunci când clasifică viitoarele investiții. Franța și România sunt pe deplin de acord asupra acestui punct. Comisia Europeană a propus un text care merge în această direcție. Suntem optimişti că aceste eforturi comune, din partea franceză şi română, vor avea rapid succes.

CaleaEuropeană.ro: Criza de securitate de la Est are multiple valențe, chiar și pentru Franța. În mod tradițional, Parisul este favorabil unui dialog cu Moscova, în pofida agresivității acesteia. Pentru România și statele din regiune înseamnă dorința unei creșteri a prezenței NATO în zonă și la Marea Neagră. Care este poziția Franței și disponibilitatea de implicare în regiunea Mării Negre? 

Laurence Auer: Franța este deja prezentă în mod frecvent și vizibil în regiune. Pe tot parcursul lunii decembrie, fregata Auvergne a efectuat o misiune în Marea Neagră. Această navă de 140 m, cea mai modernă din Marina franceză, a participat la exerciții cu Forțele aeriene române și a făcut escală la Constanța pe 16 decembrie, ceea ce a reprezentat un prilej de a confirma excelenţa relației noastre în domeniul apărării. Acesta este un exemplu al implicării concrete în Marea Neagră a Franței, una dintre cele mai active dintre țările non-riverane. În contextul tensiunilor puternice în această regiune, Franța intenționează, desigur, să își mențină tot sprijinul pentru aliații săi. Discuțiile sunt în desfășurare cu privire la mijloacele cele mai potrivite pentru a face acest lucru.

CaleaEuropeană.ro: Anul 2022 va fi și anul apărării europene. Un summit găzduit de Franța va preceda adoptarea Busolei Strategice prezentate de Înaltul Reprezentant, iar președinția franceză a Consiliului se va încheia în același timp în care NATO își va adopta următorul Concept Strategic. Va fi președinția franceză a Consiliului UE și o șansă de a risipi toate îndoielile că Uniunea Europeană a Apărării ar putea vreodată să concureze cu NATO?

Laurence Auer: Este important aici să clarificăm lucrurile: nu s-a pus niciodată problema ca Uniunea Europeană să rivalizeze cu NATO, să concureze împotriva Alianţei sau să o slăbească. Scopul nostru comun este complementaritatea între aceste două organizații. Franța este pe deplin implicată în NATO, care rămâne principala organizație responsabilă pentru apărarea noastră colectivă. În acest sens, aș dori să vă reamintesc că Franța a preluat, de la 1 ianuarie, comanda Forței întrunite cu nivel de reacţie foarte ridicat a NATO (VJTF). Această unitate, creată în 2014, este disponibilă permanent și capabilă să acţioneze în câteva zile pentru a apăra orice țară a Alianței.

Dar Uniunea Europeană, unde câteva state membre sunt neutre și, prin urmare, nu sunt membre NATO, este și un actor geopolitic, care posedă competenţe de apărare. În ultimii ani, aceste competenţe s-au dezvoltat în mod deosebit. Franța pledează, așadar, pentru o Alianţă Nord-Atlantică mai credibilă, mai eficientă și mai modernă, cu obiective clare, dezvoltând în același timp, datorită UE, un pilon european autonom al NATO. Însăși Statele Unite susțin principiul unei apărări europene mai puternice, pentru a contribui la securitatea transatlantică. În acest an, exercițiile paralele ale Busolei Strategice ale UE și ale Conceptului Strategic al NATO pot contribui la această bună complementaritate. Franța se va angaja pe deplin în acest sens împreună cu partenerii săi.

CaleaEuropeană.ro: Debutul președinției franceze a Consiliului UE coincide cu aniversarea a 15 ani de la aderare pentru România. După acest deceniu și jumătate – de progrese semnificative, dar și de pași în lateral în anumite privințe din partea României – putem spune că Uniunea Europeană a rămas restantă României cu un drept pentru care Bucureștiul respectă toate criteriile – acela de a fi primită în Schengen? Când vom putea finaliza această epopee?

Laurence Auer: Sunt bucuroasă să salut aniversarea a 15 ani de la aderarea României la UE. Ultimii 15 ani au arătat cât de mult poate aduce Uniunea Europeană României, dar și cât de mult aduce România Uniunii. În ceea ce privește Schengen, România, ca și Bulgaria și Croația, îndeplinesc de fapt criteriile tehnice necesare pentru aderare. Franța recunoaște pe deplin acest lucru. Din păcate, mai multe crize, legate de sosirea migranților sau de pandemie, au arătat că spațiul Schengen nu funcționează bine. Acesta este motivul pentru care Franța a iniţiat eforturi de reformă structurală. Astfel, în timpul Președinției franceze a Consiliului, va fi examinată o nouă versiune a „codului de frontieră” Schengen. Președintele Macron a cerut, de asemenea, consolidarea guvernanței politice a spațiului. Extinderea spațiului Schengen ar putea fi luată în considerare în acest context. Secretarul de stat Clément Beaune a declarat, cu ocazia vizitei sale la București, în septembrie anul trecut, că Franța este pregătită să ia în considerare concomitent extinderea şi reforma. Dar Franţa, chiar dacă deţine Preşedinţia în exerciţiu a Consiliului UE, este doar un stat membru dintre cele 27. Prin urmare, trebuie să dăm dovadă de răbdare în vederea următoarelor negocieri.


Puteți citi, pe larg, despre obiectivele și activitățile președinției Franței la Consiliul UE aici.

Continue Reading

Facebook

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI10 hours ago

Marian-Jean Marinescu o compară pe Maia Sandu cu ”europenii fără îndoieli” precum ”Walesa, Havel, Kohl”: Moldovenii trebuie să știe că poarta către UE le este deschisă

PARLAMENTUL EUROPEAN11 hours ago

Președinta Parlamentului European, mesaj către ”prietena” Maia Sandu: Republica Moldova își are locul în familia europeană. Nu putem să ne dezamăgim vecinii care privesc spre Europa

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Comisia Europeană prezintă planuri pentru un răspuns imediat al Uniunii care să abordeze nevoile de finanțare ale Ucrainei și reconstrucția sa pe termen mai lung

INTERNAȚIONAL12 hours ago

UE dezvăluie primul parteneriat strategic din istorie cu țările din Golf

PARLAMENTUL EUROPEAN12 hours ago

Maia Sandu, discurs istoric de la pupitrul Parlamentului European: Crimeea este Ucraina, Donbas este Ucraina, Kiev este Ucraina. Și vor fi întotdeauna

REPUBLICA MOLDOVA12 hours ago

În aplauzele Parlamentului European, Maia Sandu a cerut o decizie politică pentru candidatura R. Moldova la UE: Este luminița de la capătul tunelului, farul care ne ghidează în această furtună cumplită

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

UE își intensifică acțiunile de consolidare a capacităților de apărare și propune măsuri pentru a întări baza industrială și tehnologică a Europei

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Comisia Europeană propune integrarea măsurilor REPowerEU în PNRR-urile României și ale celorlalte țări membre

COMISIA EUROPEANA13 hours ago

Comisia Europeană a decis să ofere 248 milioane de euro pentru a ajuta 5 state membre, inclusiv România, să primească refugiați ucraineni

COMISIA EUROPEANA14 hours ago

CE prezintă REPowerEU, un plan cuprinzător pentru reducerea rapidă a dependenței de combustibilii fosili din Rusia și pentru accelerarea tranziției ecologice

PARLAMENTUL EUROPEAN11 hours ago

Președinta Parlamentului European, mesaj către ”prietena” Maia Sandu: Republica Moldova își are locul în familia europeană. Nu putem să ne dezamăgim vecinii care privesc spre Europa

SUA15 hours ago

Premierul Greciei, discurs istoric în Congresul SUA: Nu vom accepta încălcarea suveranității și a drepturilor noastre teritoriale. Ultimul lucru de care are NATO nevoie este o altă sursă de instabilitate pe aripa de sud-est a Alianței

NATO20 hours ago

Finlanda și Suedia au depus oficial cererile de aderare la NATO, o schimbare majoră a arhitecturii de securitate în Europa după invazia Rusiei în Ucraina

U.E.2 days ago

Viktor Orban, în debutul celui de-al cincilea mandat de premier: Deceniul care vine va fi unul al pericolelor, insecurității și războiului

ROMÂNIA2 days ago

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat reuniunea Comitetului de monitorizare a PNRR: Timpul și ritmul în care acționăm sunt decisive pentru ca reformele și investițiile să se concretizeze cât mai repede

NATO3 days ago

Stoltenberg: Vom căuta modalități de a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la NATO

NATO3 days ago

Stoltenberg: Am discutat cu ministrul de externe turc și mă aștept să dăm curs rapid cererii de aderare a Finlandei și Suediei. Intenția Turciei nu este de a bloca aderarea la NATO

INTERNAȚIONAL4 days ago

Mai mult ajutor militar din partea SUA este în drum spre Ucraina, a anunțat șeful diplomației ucrainene după întâlnirea cu Antony Blinken

NATO4 days ago

Secretarul general adjunct al NATO: Finlanda și Suedia sunt cei mai apropiați parteneri ai NATO. Vom găsi condițiile pentru un consens dacă decid să solicite aderarea

CONSILIUL EUROPEAN6 days ago

De la Hiroshima, primul oraș din istorie bombardat nuclear, șeful Consiliului European denunță “referirile rușinoase ale Rusiei la utilizarea armelor nucleare”

Team2Share

Trending