Connect with us

GENERAL

INTERVIU. George Maior: Cea mai dramatică discuţie pentru intrarea în NATO am avut-o pe 11 septembrie 2001

Published

on

Directorul SRI, George Maior, relatează, într-un interviu pentru Mediafax, că “cea mai dramatică” discuţie din negocierile pentru intrarea în NATO a avut-o, ca şef al Departamentului de Integrare Euroatlantică din MApN, chiar pe 11 septembrie 2001, când a avut sentimentul că vom va intra în Alianţă. George Maior a spus că discuţia oficială pe care o avea programată la sediul NATO pe 11 septembrie 2001 nu a mai avut loc din cauza evenimentului din SUA, dar a ieşit cu câţiva dintre oficialii NATO în oraş, “la o discuţie, care deja schimba parametrii şi paradigma de abordare a modului în care vedeam integrarea României în Alianţă”.George Maior SRI

Directorul SRI afirmă că negocierile pentru intrarea în NATO au fost cele mai complicate şi complexe pe care le-a dus România pe plan internaţional pentru realizarea unui obiectiv stragetic major. De asemenea, el precizează că acum România şi-a conturat un profil puternic în NATO şi este a doua ţară contributoare cu informaţii la unitatea civilă de informaţii a Alianţei. El menţionează că doreşte ca în viitor lucrurile să se redreseze din punct de vedere al alocărilor bugetare pentru Apărare şi menţionează, legat de recentele evoluţii din zonă, că speră să nu se ajungă la un “neorăzboi rece”.

Legat de neimplicarea SRI în anul electoral în curs, Maior spune că “orice abatere are un nume şi un prenume în cadrul Serviciului şi va sancţionată corespunzător”.

Prezentăm integral interviul acordat de George Maior agenţiei Mediafax:

Reporter: Aţi fost secretar de stat şi şef al Departamentului pentru Integrare Euroatlantică şi Politică de Apărare, calitate din care aţi coordonat, din punct de vedere strategic şi militar, aderarea României la NATO. Cum aţi caracteriza acum negocierile?

George Maior: Au fost, cred, cele mai complicate şi complexe negocieri pe care le-a dus România pentru realizarea unui obiectiv stragetic major – integrarea în cea mai puternică alianţă politico-militară – din istoria relaţiilor internaţionale. Au fost luni consistente de discuţii care au vizat absolut toate palierele şi dimensiunile strategice legate de apartenenţa la NATO, de la tranformarea organismului militar, o transformare radicală – imaginaţi-vă că aveam o armată de 370 de mii înainte de 1989, configurată pe un sistem teritorial, greoaie, învăţată să apere teritoritorial ţara, într-adevăr, dar şi supusă unui registru ideologic foarte presant, care a trebuit să se se transforme – într-o forţă mai eficientă, mai mobilă, mai bine dotată pentru a răspunde pe de-o parte necesităţii de a contribui efectiv militar la forţa acestei organizaţii şi, pe de altă parte, pentru a îndeplini misiuni ale acestei organizaţii, unele chiar în colţuri foarte îndepărtate ale lumii, în arii geografice la care nu ne-am fi aşteptat, mă refer la Afganistan în primul rând.

Rep: Imediat după aderarea la NATO vorbeaţi despre avantajele economice şi de securitate. Menţionaţi creşterea indirectă a investiţiilor, mai ales a celor americane. De asemenea, invocaţi interesele comune de securitate româno-americane ca fiind cele care oferă garanţie şi durabilitate nu numai schimburilor comerciale, ci şi investiţiilor în infrastructura de securitate din România. Acum, la 10 ani de la intrarea în NATO, câte din aceste aşteptări s-au confirmat şi câte nu?

George Maior: Eu cred că apartenenţa la o asemenea organizaţie, la un club de elită din punct de vedere strategic, militar, diplomatic, a reprezentat clar un stimulent pentru investiţiile străine, inclusiv cele americane, dar nu numai, în evoluţia economică a ţării. Apartenenţa la un teritoriu sigur, faptul că această ţară este protejată în mod fundamental de ameninţările de tip clasic sau neconvenţional prin apartenenţa la NATO a reprezentat clar un stimulent pentru investitorii străini şi, dacă vedem evoluţia investiţiilor străine post-aderare, ea reflectă şi matematic acelaşi lucru.

Rep: Cum a evoluat România în NATO de la aderare, din perspectiva securităţii nationale şi a atribuţiilor SRI, inclusiv din punct de vedere al cooperarii cu servicii similare din Alianţă?

George Maior: România şi-a conturat un profil puternic în NATO, în primul rând pornind de la poziţionarea sa geografică la frontierele acestei organizaţii. Aşezarea la frontieră, dar în interiorul frontierei bune, ca să spun aşa, reprezintă şi un avantaj, dar implică şi o mare responsabilitate. Şi din acest punct de vedere, şi din perspectivă conceptuală, doctrinară dacă vreţi din punct de vedere al politicii de securitate NATO, dar şi perspectivă militară, România s-a manifestat extrem de activ şi oamenii care lucrează din partea României în cadrul organizaţiei sunt foarte apreciaţi.

Din punct de vedere al informaţiilor, suntem a doua ţară contributoare cu informaţii la unitatea civilă de informaţii a NATO, despre ea pot să vorbesc acum, unde contribuie, de altfel, şi SRI, a coordonat deja mai multe rapoarte pe informaţii legate de securitatea energetică, SRI împreună cu colegii de la SIE, şi chiar avem oameni din partea Serviciului care lucrează, de fapt, în aceste unităţi foarte apreciate, unul dintre ei fiind chiar unul dintre adjuncţii unităţii de informaţii civile a Alianţei. Deci sunt foarte mulţumit şi de schimbul de informaţii care se desfăşoară în context NATO şi de contribuţia noastră cu analiză şi informaţie la sistemul de informaţie al Alianţei.

Rep: Din poziţia de şef al Comisiei de Apărare din Senat aţi solicitat în repetate rânduri majorarea bugetului MApN, invocând tocmai angajamentele asumate faţă de NATO. Consideraţi că acum bugetul Ministerului Apărării – de 1,42% din PIB – este suficient, în condiţiile în care dumneavoastră vorbeaţi atunci despre de 2,38% din PIB?

George Maior: Eu am fost cel care, împreună cu experţii din NATO, am ajuns la concluzia că o contribuţie serioasă a României în sens militar ar necesita un asemenea buget. Acest lucru se întâmpla în anul 2001. Şi am avut foare mult de luptat şi cu Ministerul Finanţelor de atunci şi cu Guvernul României pentru a impune acest standard care, dacă ar fi fost aplicat până la capăt, ar fi asigurat o pondere mai serioasă, în sens strategic, a României în Alianţă. Din păcate şi criza economică şi sunt aspecte obiective, nu prea avem ce să comentăm în acest sens, au dus la o diminuare a acestui procent alocat Apărării în cadrul Bugetului României. Eu sper ca în timp lucrurile să se redreseze, pentru că, vedeţi, timpurile sunt incerte din punct de vedere al securităţii, iar România trebuie să-şi poată dezvolta în continuare organismul militar, dar şi sistemele de informaţii pentru a răspunde acestor provocări noi.

Rep: Puteţi relata un aspect inedit din perioada 2000-2004 legat de negocierile de aderare la NATO, ceva ce nu se putea spune atunci, dar care acum, la 10 ani de la intrare, poate fi interesant?

George Maior: Da. Cea mai dramatică discuţie am avut-o – şi acest lucru a fost întâmplător, era programtă negociere importantă la sediul Alianţei – chiar în data de 11 septembrie 2001. Eram în sediul NATO, ne pregăteam pentru discuţii complexe când s-a petrecut evenimentul cunoscut din SUA. Sediul NATO a fost atunci evacuat, negocierile, normal, nu s-au mai desfăşurat în acea zi şi am ieşit împreună cu câţiva dintre oficialii NATO în oraş, la o discuţie, care deja schimba parametrii şi paradigma de abordare a modului în care vedeam integrarea României în Alianţă. Deja vorbeam de transformarea Alianţei pentru a răspunde acestor noi riscuri, în primul rând terorismul. Şi era interesant să văd cum ei însişi îşi chiar notau anumite aspecte pe care eu le subliniam în legătură cu necesitatea adaptării NATO la o lume complet schimbată atunci. A fost un moment chiar deosebit şi, într-adevăr, timpul a confirmat, NATO şi-a reconceptualizat arhitectura după 11 septembrie, conceptul strategic, multe dintre strategiile care erau în vigoare atunci. Am avut sentimentul, după acea discuţie, că vom fi admişi în NATO tocmai prin capacitatea noastră de a ne adapta noi înşine la acest tip de ameninţări şi de a ne aduce o contribuţie semnificativă la transformarea Alianţei.

Pe de altă parte, îmi amintesc că cel puţin în intervalul martie – iunie 2002, deci câteva luni înainte de decizia de admitere a României, la Summit-ul de la Praga, în Alianţă, cred că am efectuat 15 deplasări într-un interval de două-trei luni în SUA şi la Bruxelles pentru a ajusta toate aspectele şi au fost foarte multe, procedurale, pe concepte doctrinare, de reorganizare, de unităţi şi capabilităţi pentru a fi în strandardele Alianţei şi inclusiv de interoperabilitate. Ajunsesem deja să lucrez cu un fus orar aparte, din cauza acestei intensităţi de deplasări nici nu mai ştiam dacă mergeam fie spre Bruxelles, fie spre Washington sau mă întorceam în ţară, atât de mult s-a lucrat. Şi apreciez foarte multă lume de bună calitate din cadrul Ministerului Apărării, MAE, Servicii de informaţii care au contribuit cu expertiză la aceste lucruri.

Rep: În 2002 au fost trimise mai multe sute de CD-uri intitulate “România în drumul spre NATO” către diverse medii din statele membre ale organizaţiei. CD-ul conţinea, pe lângă declaraţii ale politicienilor momentului, imagini din Bucureşti Mall, din Parlament, până la imagini de pe ogoare şi din fabrici, dansuri populare şi dansuri ţigăneşti, precum şi imagini de la întâlnirile oficiale ale autorităţilor române cu lideri politici şi militari ai statelor membre NATO. Ce aţi pune acum pe un astfel de CD?

George Maior: Eu mă ocupam de aspectele profunde, strategice, militare, diplomatice. Evident, lumea era poate prea entuziastă în a încerca dezvoltarea unor campanii propagandistice cu mai mult sau mai puţin gust, dar e de înţeles. Era un ideal atât de puternic înrădăcinat în mentalul colectiv încât lumea spera că poate şi prin aceasta voinţa României de a adera va fi subliniată mai bine. Acum, la atât timp, mai puţină propagandă şi mai multă acţiune strategică, diplomaţie, participare sunt mult mai relevante, bineînţeles.

Rep: Cum evaluaţi situaţia de securitate în contextul recentelor evoluţii din zonă – Ucraina si Rusia? Implică şi riscuri interne? Dată fiind această situaţie, vă menţineţi afirmaţia făcută la sfârşitul anului trecut, conform căreia este nevoie de o “cooperare pragmatică inclusiv în domeniul informaţiilor, pentru interesul nostru naţional, şi cu Rusia”?

George Maior: Eu sper că recentele evoluţii pe care, de altfel, le-am subliniat în trecut, şi uitaţi-vă atent la felul în care, şi din perspectivă instituţională, Serviciul s-a raportat la ameninţările provenind din zona estică, eu sper că nu vom ajunge la un fel de neorăzboi rece. Evident că aceste evoluţii geopolitice au implicaţii relativ la securitatea regională şi securitatea României. Nu cred că putem vorbi de o ameninţare militară directă, în schimb va trebui să fim foarte atenţi la aspecte legate de stabilitatea regională, aspecte legate de elemente de influenţare a evoluţiilor din regiune prin metode specifice serviciilor de informaţii. Deci atenţie pe linie de contraspionaj sporită, am avut de altfel din totdeauna necesitatea de a crea aici un baraj informativ solid, în această regiune, pe care, de fapt, o avem în vedere şi am avut-o întotdeaunea în vedere, şi necesitatea de a cunoaşte mai bine evoluţiile şi de a încerca să oferim prognoze vizavi de ele.

În ceea ce priveşte cooperarea pe linia informaţiilor, eu îmi menţin afirmaţia că pentru interesul naţional al României – şi mă refer la diverse tipuri de ameninţări, începând cu terorismul şi terminând cu crima organizată transfrontalier sau alte aspecte negative care pot influenţa securitatea naţională a României – e nevoie de cooperare pragmatică cu orice stat care poate oferi asemenea informaţii, fie că vorbim de state din Orientul Mijlociu, de state care nu fac parte din sistemul nostru oficial de alianţe. Şi, din acest punct de vedere, orice ne interesează care poate aduce un plus de cunoaştere pentru securitatea României.

Rep: Recent, tot cu implicarea SRI, membri ai unor formatiuni ungare au fost declaraţi indezirabili. În ce măsură situaţia legată de relaţiile interetnice este o ameninţare la adresa securităţii naţionale?

George Maior: Nu e vorba doar de SRI, e vorba şi de MAI. Cred că uneori retorica a depăşit anumite limite raţionale pentru cetăţeni din state care, până la urmă, fac parte din UE, din sistemul acesta de Alianţă Nord-Atlantică şi asemenea semnale sunt necesare pentru, dacă vreţi, a pune o linie roşie peste care nu se poate trece. Şi aici vorbim, într-adevăr, şi de standarde, norme europene relativ la drepturile omului, independenţa, suveranitatea statelor şi în această perspectivă. N-aş vrea nici să exagerăm pe de altă parte lucruri, ele sunt bine cunoscute de Serviciu, aşa cum se desfăşoară în teren, în realitatea cotidiană, aveam o cunoaştere bună şi informăm în permanenţă decidenţii în legătură cu aceasta pentru a lua deciziile cele mai înţelepte. Bineînţeles, dacă se încalcă legea, informăm şi mecanisme de aplicare a legii, pentru că există legi care trebuie aplicate.

Rep: Dar au fost cazuri izolate, sau se poate vorbi de mai mult de atât?

George Maior: Eu aş spune că lucrurile acum sunt sub control.

Rep: La precedentul bilanţ afirmaţi că SRI a contracarat cel puţin două atacuri cibernetice majore împotriva unor instituţii ale statului, însă această ameninţare rămâne una majoră, iar Serviciul trebuie să se adapteze tehnologic pentru a-i face faţă. A a avut loc această adaptare? Chiar şi dumneavoastră aţi fost ţinta unui hacker. Ce ati gandit cand ati constatat acest lucru?

George Maior: Nu este confortabil şi mă bucur că el a fost deferit justiţiei. Ameninţarea cibernetică va fi o problemă constantă cu care ne vom confrunta pe termen mediu şi lung. Datorită multor factori, în primul rând a evoluţiei tehnologiei, ea este extrem de versatilă, extrem de sofisticată, poate viza de la culegerea de informaţii strategice din ministere de exemplu, referitoare la resurse, până la posibilitatea afectării unor infrastructuri critice din acest domeniu, astfel încât trebuie să dezvoltăm capacităţi defensive dar şi ofensive de abordare a acestei ameninţări. Eu sper că până la sfârşitul anului, deşi deja am operaţionalizat Centrul Naţional de Apărare Cibernetică, coordonat de SRI, în cadrul Serviciului, să avem un sediu nou, dotat cu cele mai performante tehnologii, pentru a coordona la nivel naţional acestă problematică, repet, cu care ne vom confrunta din ce în ce mai intens.

Rep: În urmă cu 7 ani vorbeaţi despre unificarea SRI şi SIE într-un singur Serviciu, Serviciul de Informaţii al României, invocând ruperea acestei distincţii între intern şi extern. Mai este aceasta o opţiune?

George Maior: Este clar că realitatea ne arată că distincţia dintre intern şi extern în domeniul securităţii statelor este din ce în ce mai vagă şi acest lucru îl discutăm şi cu alţi parteneri – vedeţi o ameninţare care provine din exterior se transformă rapid într-o ameninţare internă şi invers. Eu mă bucur că cooperarea cu celelalte instituţii din domeniul informaţiilor s-a adaptat şi se adaptează în continuare la acestă problematică. Şi noi avem, şi nu ne împiedică cu nimic legea, foarte multe acţiuni externe pentru a proteja teritoriul naţional, pentru a ţine pericoul departe de graniţe. Bineînţeles că această chestiune a fost o opinie personală, rămâne o opinie personală a mea, aici doar voinţa politică sau decizia politică într-un viitor îşi va spune cuvântul.

Rep: Tot atunci vorbeaţi despre crearea în SRI a unei structuri de urmărire a respectării drepturilor omului, care va aviza suplimentar acţiuni ale instituţiei cu un grad mai sporit de sensibilitate. S-a realizat această structură?

George Maior: Da, deci orice mandat de siguranţă naţională care este procesat în interiorul Serviciului şi apoi supus aprobărilor necesare până la cea mai importantă dată de judecător este evaluat şi prin prisma Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, ca să ştiţi acest lucru, inclusiv în motivarea sa, şi mă bucur mai mult că prin legislaţia nouă din domeniul penal, mă refer la Coduri, lucrurile sunt mai clar specificate acolo dacă le veţi citi cu atenţie, inclusiv din perspectiva ajustării sistemului de luare a mandatelor la exigenţele Convenţiei a drepturilor omului şi a practicii Curţii Europene de la Strasbourg, care a fost luată în considerare.

Rep: Suntem în an electoral şi, ca şi în anii electorali precedenţi, este posibil ca numele SRI să fie vehiculat în contextul luptei politice. Cum se poziţionează SRI şi cum va contracara asemenea situaţii?

George Maior: Repet, SRI trebuie să fie, să se manifeste în acelaşi ritm, fără a slăbi ritmul de cunoaştere a realităţilor ce pot afecta securitatea naţională a României, trebuie să manifeste independent şi neutru faţă de o luptă politică ce nu interesează Serviciul decât dintr-o singură perspectivă: aceea de a sta deoparte de mizele politice, ideologice aflate într-o competiţie de o asemenea anvergură. Mă refer la alegeri prezidenţiale. Orice abatere are un nume şi un prenume în cadrul Serviciului şi va sancţionată corespunzător, ei ştiu acest lucru, s-au învăţat în decursul istoriei acestui Serviciu cu aceste valori. Dacă se întâmplă vreun incident el are întotdeauna un nume şi un prenume şi acest lucru se va vedea şi public.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

GENERAL

Brexit de culise. Emmanuel Macron, sceptic că Theresa May va putea obține de această dată votul Parlamentului pentru acordul de retragere, evaluând șansele la 5%

Published

on

Corespondență din Bruxelles 

Șefii de stat și de guvern au dubii că premierul Theresa May ar putea să convingă Parlamentul britanic să aprobe acordul de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană.

Șefa guvernului de la Londra a încercat miercuri seară, mai bine de o oră, să îi convingă pe liderii europeni, reuniți la Bruxelles pentru summitul Consiliului European, că va putea obține încrederea parlamentarilor britanici care au respins deja de două ori acordul convenit în luna noiembrie. După ce May a părăsit încăperea, liderii UE-27 au ajuns la un consens, și anume că sunt mai puțin siguri ca înainte că Legislativul de la Londra va accepta de această dată înțelegerea privind retragerea Regatului Unit din UE.

Probabil cel mai sceptic dintre toți s-a arătat președintele Franței, Emmanuel Macron, care le-a spus celorlați lideri că, înainte de a veni la Bruxelles, crederea că există 10% șanse ca Theresa May să obțină votul de încredere. După pledoaria prim-ministrului britanic, acesta și-a reevaluat estimările la 5%, informează Reuters. 

Discuțiile dintre șefii de stat și de guvern ai UE-27 s-au prelungit târziu în noapte, cu un rezultat cât un moment de respiro, atât pentru Regatul Unit, cât și pentru Uniunea Europeană: Cei 27 au convenit să prelungească articolului 50 al Tratatului Uniunii Europene până la 22 mai, cu doar o zi înainte de alegerile europene, cu condiția ca acordul de retragere să treacă de votul Parlamentului britanic.

În cazul unei noi respingeri de către parlamentul britanic, “Consiliul European decide să îl proroge până la 12 aprilie 2019 şi aşteaptă ca Regatul Unit să indice calea de urmat înainte de această dată”, au scris liderii europeni.

Decizia a depresurizat atmosfera tensionată, dar încă nu există certitudine cu privire la rezultatul acestui carusel numit Brexit. Există riscul, având precendentul din ianurie și începutul lunii martie, ca Parlamentul britanic să respingă din nou acordul de retragere a Regatului Unit din UE.

În acesta caz, premierul Theresa May trebuie să prezinte Bruxelles-ului în plan B. Dacă acesta va fi acceptat de Uniunea Europeană, atunci există posibilitatea unei noi extinderi a Articolului 50. Dacă a doua variantă prezentantă de șefa guvernului de la Londra este respinsă, atunci Regatul Unit va părăsi comunitatea europeană fără un acord.

Trebuie precizat că o prelungire exinstă a Brexit-ului ar avea urmări politice și juridice masive asupra procesului de funcționare a Uniunii, după cum este precizat și într-un document al Comisiei Europene.

Singura opțiune a Uniunii Europene în acest moment este aceea de a fi în expectativă, sperând la ce-i mai bun, dar pregătindu-se pentru ce este mai rău.

Continue Reading

GENERAL

Premierul Viorica Dăncilă a participat astăzi la reuniunea Grupului Socialiștilor Europeni (PES), organizată înainte de summitul Consiliului European

Published

on

Premierul Viorica Dăncilă a participat astăzi la reuniunea Grupului Socialiștilor Europeni, întâlnire la care au luat parte și prim-vicepreședintele Comisiei Europene, dar și Înaltul Reprezentant al UE pentru Politică de Securitate și Afaceri Externe, Federica Mogherini.

Întâlnirea, organizată înainte de summitul Consiliului European, la care a participat și președintele PES, Serghei Stanishev, dar și președintele Comitetului European al Regiunilor, Karl-Heinz Lambertz, precum și comisarul european pentru afaceri economice, Pierre Moscovici, a reunit șefi de guvern din state precum Spania (premierul Pedro Sanchez), Portugalia (premierul Antonio Costa), Malta (Joseph Muscat), Slovacia ( prim-ministrul Peter Pellegrini), sau membri ai partidelor ce fac parte din PES precum ministrul luxemburghez de Exerne, Jens Asselborn, Nicola Zingaretti, membru al Partidului italian Democratic, președintele Partidului belgian Socialist, Elio Di Rupo.

La întâlnirea socialiștilor europeni a luat parte și liderul Partidului Laburist, Jeremy Corbyn, aflat la Bruxelles pentru a discuta despre o ”alternativă” a Brexit-ului.

Prim-ministrul britanic Theresa May a anunţat cu doar o zi înainte ca șefii de stat sau de guvern să se întâlnească la Bruxelles că i-a scris preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk, pentru a solicita amânarea retragerii Regatului Unit din Uniunea Europeană până la 30 iunie.

“I-am scris în această dimineaţă preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk, pentru a-l informa că Regatul Unit doreşte o extindere a Articolului 50 până la 30 iunie“, a declarat şefa guvernului britanic.

Potrivit unui document, Comisia Europeană respinge scurta prelungire a Articoluui 50, până la 30 iunie, oferind două soluții: o amânarea a ieșirii Regatului Unit din Uniuena Europeană până la 23 mai, dată când au loc alegerile europene ce vor defini viitoarea arhitectură a instituțiilor europene, sau o amânare extinsă, în acest caz Marea Britanie fiind obligată să participe la alegerile europene.

”Orice altă opinie (ca de exemplu o amânare până la 30 iunie 2019) ar antrena grave riscuri juridice şi politice pentru UE şi ar aduce în UE 27 unele dintre incertitudinile actuale din Marea Britanie”, se mai precizează în notă.

Continue Reading

ENGLISH

INTERVIEW Manfred Weber launched in Bucharest his bid as head of the next European Commission: ”We have to reconnect Europe, the Brussels level to the citizens”

Published

on

©️ Calea Europeană/ Diana Zaim

We have to reconnect Europe, the Brussels level to the citizens, came out from Manfred Weber’s call ahead of the EPP local and regional leaders Summit in Bucharest, were we spoke in an interview for Calea Europeană about the plans that a Weber Commission has for Europe and the program of the National Liberal Party from Romania in the upcoming EU elections.

Speaking before the speech where he presented is vision as EPP lead candidate for the president of the European Commission, Manfred Weber described to Calea Europeană the profile that the next European Commissioners should have in his mandate.

 

Robert Lupițu: Mr. Weber, the current President of the European Commission and the former Spitzenkandidat from EPP did not manage to visit Romania during the EP elections campaign back in 2014. But now you are here in Bucharest for the EPP regional and local leaders. Why is Romania important for you and for your project for Europe?

Manfred Weber: For me there is no Europe of East, West, North, South, small or big, poor or rich countries. There are only Europeans with their concerns, with their emotions and with their hopes for the future of our European way of life. That is why first of all I want to listen. The mayors told me about the problems in their regions, their villages and their cities. To listen is the very most important thing for a European politician and then to act. This is why I am in favour of a strong regional policy. I think we have still to invest a lot, especially in Romania. In infrastructure, in hospitals, to make the life better here in Romania. This is what I want to do, together with the agriculture funds. This is what we need for the future. And again, Europe starts with listening, that’s why politicians have to listen.

Robert Lupițu: PNL list of candidates for the EP elections looks like a solid one – 6 current MEPs, two important mayors and on top of the list there is one of the finest Romanian journalists. Why should the Romanian citizens vote for PNL candidates and not for others?

Manfred Weber: First of all, it is about the concrete program of PNL for the future of Romania inside of Europe. I have to say, the last years under the Socialist government, Romania was more perceived as a country we spoke about the weak engagement in the fight against corruption and other developments that were negative. Romania was not anymore in the first row of the European development and this why I think PNL has a good chance to show that Europe must be the first row. Romania is a strong European country and we want to see a strong Romanian voice on the European level. And the second is about the list. I think it is a good mixture, with professionals that have a lot of experience at a European level, six of them are active current members of the European Parliament and also fresh air: mayors who are very professionals and know what to do from a local point of view and others such as journalists. I think is a good mixture and is good to see that PNL is going up in the polls. We are having a good momentum. Everybody must now: when you vote for PNL you will be part of the largest political family in Europe that makes a lot of impact to the decision-making process.

Robert Lupițu: One final question. You mentioned about your program for Europe. How will the Weber Commission look and what type of profile should the next Romanian Commissioner have for your Commission and for your program for Europe?

Manfred Weber: I don’t wan to propose anything. We need a good mixture in the next European Commission between men and women. I think we have to respect the gender balance in the European Commission and we have to think about the practical impact. Is someone capable to deliver what it has to do? So, the next European Commission must be, first of all, a democratically legitimated Commission and it must be a Commission who is really listening a lot. We are not Brussels bubble, we are not elites in Brussels. We should be close to people and that is why all the Commissioners, I myself as a Commission President, must be close to people. And all the project must be linked to the concerns of the people. That is what I deeply believe. We have to reconnect Europe, the Brussels level to the citizens. 

Manfred Weber has served as Leader of the European People’s Party in the European Parliamentsince 2014. He has been a Member of the European Parliament (MEP) from Germany since 2004.

On the 5th September 2018, Weber declared his intention to run for the position of President of the European Commission and was elected as the candidate of the EPP on November 8th.

 

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending