Connect with us

INTERVIURI

INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte

Published

on

© CaleaEuropeană.ro

Corespondență din Varșovia

Înființarea Fondului Inițiativei celor Trei Mări, care pornește cu un capital de un miliard de euro, a fost posibilă numai prin cooperarea dintre Banca pentru Dezvoltare a Poloniei și partenerii de la EximBank România, a declarat șefa instituției financiare din Polonia, în timp ce a explicat arhitectura de funcționare a acestui fond, filosofia care ar trebui să ghideze dezvoltarea regiunii și cum promovează Polonia proiectul Inițiativei celor Trei Mări în rândul actorilor globali.

Beata Daszyńska-Muzyczka, președinte al Consiliului de administrație al Băncii de Stat pentru Dezvoltare a Poloniei și președinte al Consiliului de supraveghere al Fondului de investiții al Inițiativei celor Trei Mări (3SI), a vorbit într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro în cadrul unei conferințe consacrate viitorului Inițiativei și organizate la Varșovia despre cooperarea cu instituțiile omoloage din România, despre potențialul Inițiativei și a anunțat că portofoliul de parteneri al acesteia, din care fac parte SUA, Germania și Comisia Europeană, ar putea fi extins cu sprijinul Japoniei.

“În primul rând, aș dori să le mulțumesc colegilor noștri de la ExIm Bank din România, pentru că toate declarațiile noastre și punerea în comun a puterilor noastre au făcut posibilă înființarea Fondului celor Trei Mări. Fără această cooperare cu România, bineînțeles, și fără cooperarea cu instituțiile financiare din regiune, nu am fi reușit. Dar mai ales colegii din România, care au decis să ne unim, astfel încât cele două țări ale noastre să înființeze fondul, iar restul țărilor și restul instituțiilor financiare, când vor putea, să se alăture Fondului celor Trei Mări, care există deja”, a declarat Daszyńska-Muzyczka.

Fondul Inițiativei celor Trei Mări a fost înființat în mai 2019 în baza deciziilor luate la summitul 3SI de la București din septembrie 2018. El reunește nouă dintre cele 12 state membre ale Inițiativei, pentru că Austria a decis din start să nu facă parte din Fondul celor trei mări, și un investitor privat.

“Așadar, sunt zece investitori, nouă țări și un investitor privat. Angajamentul fondului este de aproape un miliard de euro (…) pentru a investi în primele trei investiții. Fiecare investiție în sectoare separate, pentru că noi investim în trei sectoare – transporturi, energie și digital -, iar fiecare sector are o singură investiție. Acest lucru este important că avem dovada că funcționează”, a subliniat ea.

Șefa Băncii de Dezvoltare a Poloniei a precizat că fondul “este doar declanșatorul cum să cooperăm împreună, cum să ne gândim la infrastructura din această regiune, cum să construim datele de conectivitate între nord și sud”.

Beata Daszyńska-Muzyczka a atras însă atenția că Inițiativa celor Trei Mări este un proiect nou în comparație cu alte inițiative precum Grupul de la Vișegrad, care se bazează însă pe scopuri politice.

Ea a spus astfel că la nivelul Inițiativei celor Trei Mări “ne concentrăm în principal pe activitățile comerciale și pe nevoile de infrastructură pe care le avem în această regiune” și a dezvăluit viziunea sa în a expune potențialul și lacunele regiunii și lacunele.

“În fața noastră, avem o perioadă lungă de timp pentru a convinge investitorii din întreaga lume, pentru a arăta potențialul nostru în Europa, în Europa de Vest și la nivel global”, a afirmat înaltul oficial bancar.

Beata Daszyńska-Muzyczka a povestit cum a prezentat potențialul Inițiativei celor Trei Mări în cadrul unei vizite pe care prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki a efectuat-o în Japonia.

“Ei nu au auzit niciodată, desigur, despre cele Trei Mări, și m-am întâlnit cu ei în timpul misiunii noastre de lucru împreună cu prim-ministrul și nu am vorbit despre Polonia, ci am vorbit despre regiune. Pentru că, din punctul de vedere al investitorilor globali, este o oportunitate mai bună de a investi în întreaga regiune a continentului, deoarece trebuie să petreci mult timp pentru a analiza fiecare țară în parte. Au oportunitatea să se preocupe de potențialul nostru în întreaga regiune, de la Marea Baltică până la Marea Adriatică și Marea Neagră, nu numai de infrastructură, ci și de potențialul intelectual pe care îl avem în această regiune. Vrem să realizăm ceea ce a fost realizat de partea vestică a Uniunii Europene“, a detaliat ea.

Șefa băncii de stat poloneze a estimat că japonezii sunt “foarte interesați de această idee fantastică a Inițiativei celor Trei Mări”.

Ce am făcut noi? Am tradus un întreg raport, axat pe nevoile noastre în materie de infrastructură, și nu numai pe infrastructura precum drumurile, transportul feroviar, energia și digitalul, ci și pe asistență medicală și educație. L-am tradus în limba japoneză, iar ei au fost foarte interesați. Așa că acum avem multă comunicare, multe întâlniri cu fonduri de investiții, dar este nevoie de timp. Este nevoie de timp pentru că va trebui să ne concentrăm asupra modului în care să explicăm și să răspundem la multe întrebări, pentru că încurajăm oamenii să ne dea banii lor. Și va trebui să construim o relație, va trebui să creăm încredere, să fim parteneri de încredere. Așadar, este esențial modul în care prezentăm întreaga regiune prin fiecare țară în parte și cum facem o prezentare a Inițiativei celor Trei Mări“, a explicat Beata Daszyńska-Muzyczka.

Oficialul bancar a mai punctat că “modalitatea cea mai inteligentă” de a utiliza banii necesari pentru cerințele din infrastructură este de a avea în vedere tabloul mai larg de finanțare, care cuprinde bugetul public național, noile perspective ale fondurilor europene și investițiile private.

Un al doilea aspect cheie este dat de cooperarea dintre diferitele ministere de resort din statele Inițiativei – infrastructură, tehnologie și fonduri europene – pentru a genera conectivitate nord-sud.

Ea a reiterat că “fondul celor Trei Mări este doar un mic impuls pentru cooperare”, precizând că țările din regiune vor beneficia de 600 de miliarde de euro pentru sectoarele industriale, transporturilor, energiei și digitalului, în timp ce mărimea fondului de investiții al 3SI este de la 3 până la 5 miliarde.

Astfel, șefa băncii poloneze a punctat că Fondul 3SI este un fond de acțiuni, iar pentru cele 3-5 miliarde de euro se caută capitaluri proprii de la investitori privați.

“Desigur, 1 miliard reprezintă angajamentul tuturor instituțiilor financiare din regiune și al unui investitor privat. Și acum este momentul pentru capital privat, dar, desigur, putem profita de această posibilitate. Putem folosi sistemul de garanții – de exemplu, Invest EU, care a înlocuit Planul Juncker. Noi, ca o bancă de dezvoltare poloneză, vom coopera acum cu colegii noștri din România (EximBank) pentru a folosi eficient acești bani de la InvestEU”, a completat ea, evocând cooperarea financiară cu instituțiile de profil europene, inclusiv Banca Centrală Europeană, Banca European de Investiții sau Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

Beata Daszyńska-Muzyczka a mai indicat că instituția pe care o conduce stă la dispoziția omologilor din România pentru a sprijini proiectul unei bănci de dezvoltare națională în România.

Inițiativa celor Trei Mări este o platformă politică flexibilă și informală, la nivel prezidențial, reunind cele 12 state membre ale Uniunii Europene aflate între Marea Baltică, Marea Adriatică și Marea Neagră – Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia și Slovenia.

Inițiativa își propune dezvoltarea economică a statelor din regiune, prin stimularea interconectivităţii în trei domenii principale – transport, energie, digital -, creșterea convergenței reale între statele membre ale Uniunii Europene, contribuind astfel la consolidarea unității și coeziunii în cadrul Uniunii și la consolidarea proiectului european, precum și întărirea relației transatlantice, inclusiv prin stimularea prezenței economice a SUA în regiune.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERVIURI

EXCLUSIV Interviu de la Aachen. Ambasadorul Germaniei în România: Nu există o alegere mai bună pentru premiul Carol cel Mare decât președintele Iohannis. A susținut un discurs fantastic despre Europa

Published

on

© Calea Europeană

Corespondență din Aachen – Dan Cărbunaru și Robert Lupițu

Noul ambasador al Germaniei la București, Peer Gebauer, a declarat sâmbătă, într-un interviu în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro, că nu există o alegere mai bună pentru decernarea Premiului Carol cel Mare decât președintele român Klaus Iohannis, cel care a fost laureat sâmbătă cu prestigiosul premiu care onorează contribuțiile personalităților politice la unitatea Europei.

Este un premiu foarte apreciat, iar faptul că este acordat aici, la Aachen, care este un centru de integrare europeană, este foarte important. Mă bucur foarte mult că un mare lider european, precum președintele Iohannis, a primit astăzi acest premiu. Nu există o alegere mai bună. Dumnealui a ținut un discurs fantastic despre viziunea sa pentru Europa și pentru integrarea europeană“, a spus Gebauer, într-un scurt interviu acordat la Aachen.

Diplomatul german a subliniat că modul în care România a evoluat în ultimii 30 de ani se datorează curajului poporului român și a arătat că țara sa apreciază expertiza României în cadrul procesului de integrare europeană.

Interviul poate fi urmărit mai jos, începând de la minutul 30.

Într-o postare separată publicată pe Facebook, Ambasada Germaniei la București l-a felicitat “călduros” pe președintele Klaus Iohannis pentru premiul „Carol cel Mare”.

Premiul internațional „Carol cel Mare” al orașului Aachen este cel mai vechi și mai cunoscut premiu, conferit anual, începând cu anul 1950, personalităților publice sau organizațiilor care s-au remarcat prin implicarea deosebită în favoarea Europei și unității europene.

Președintele Klaus Iohannis a fost laureat sâmbătă, la Aachen, cu Premiul “Carol cel Mare” pentru contribuția adusă la unitatea europeană. Ca oameni ai timpului nostru, avem datoria morală de a susține în continuare proiectul de pace și dezvoltare care este Uniunea Europeană, un proiect de solidaritate, bazat pe voința noastră comună de a lucra împreună pentru pacea și bunăstarea Uniunii Europene și a cetățenilor europeni, a spus președintele Klaus Iohannis, care a devenit sâmbătă, la Aachen, primul lider român laureat al Premiului Carol cel Mare pentru unitatea europeană.

Comitetul director al Premiului Carol cel Mare a decis, la 14 decembrie 2019, să acorde președintelui Klaus Iohannis premiul pentru anul 2020 ca recunoaștere a meritelor în ceea ce privește “conducerea României pe o traiectorie pro-europeană, bazată pe valorile statului de drept”, pentru “eforturile depuse pentru consolidarea Uniunii Europene și a statelor membre”, precum și pentru “promovarea echității, a protecției minorităților și a diversității culturale și pentru rolul său de creator de punți de legătură între societățile din vestul și estul Europei”.

Klaus Iohannis se alătură unei galerii importante de lideri precum cancelarul german Angela Merkel, fostul președinte al Comisiei Europene și premier al Luxemburgului Jean-Claude Juncker sau Papa Francisc.

Distincția este acordată șefului statului pentru contribuția sa la unitatea europeană, el călcând astfel pe urmele unor mari lideri din Europa și transatlantici care au intrat în posesia medaliei simbolice ce poartă chipul împăratului Carol cel Mare, întemeietorul Imperiului Carolingian, primul împărat recunoscut în Europa de Vest după căderea Imperiului Roman de Apus, care a domnit și a fost înmormântat la Aachen și care este considerat “Pater Europae” – Părintele Europei.

Pe lista laureaților se află părinții fondatori ai Comunității Europene, arhitecții Uniunii Europene moderne și reprezentanții mișcărilor democratice din Europa Centrală și de Est. Premiul inaugural a fost acordat în 1950 lui Richard de Coudenhove-Kalergi, iar până în 1960 a fost decernat celor mai importanți fondatori ai UE – Alcide de Gasperi, Jean Monnet, Konrad Adenauer, Winston Churchill, Paul Henri Spaak, Robert Schuman – și aliatului american – fostul secretar de stat George Marshall, inițiatorul planului american de reconstrucție a Europei Occidentale postbelice.

Între laureații premiului se numără și importanți lideri care au marcat finalul secolului trecut, precum fostul președinte al SUA Bill Clinton, fostul premier britanic Tony Blair, fostul cancelar german Helmut Kohl, care a primit premiul împreună cu fostul președinte francez Francois Mitterand.

Ultimii doi laureați au fost președintele Franței, Emmanuel Macron, în 2018, și secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, António Guterres, în 2019.

Continue Reading

INTERVIURI

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu | Cum va recupera România decalajul de peste jumătate de secol față de Vestul Europei în lupta cu cancerul de col uterin

Published

on

© Print screen Live Video

 

Interviu realizat de Zaim Diana

Într-o Uniune Europeană a sănătății puternică, cancerul devine o prioritate politică, științifică și operațională comună. CaleaEuropeană vă prezintă în interviul realizat cu Prof. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu principalele obstacole din sistemul de sănătate din România, atunci când vine vorba de îmbunătățirea calității vieții în rândul pacienților bolnavi de cancer, dar și la ce soluții lucrează autoritățile pentru ca România să recupereze decalajul față de statele din Vestul Europei.

În ultimul an și jumătate am putut observa cum instituțiile UE, de la Comisia Europeană, la Parlament European, au lucrat împreună, au purtat negocieri dure, doar ca să facă sănătatea și lupta împotriva cancerului priorități politice și financiare pentru următorii ani. 

Cancerul devine un subiect acordat cu responsabilitate și în România

După ani de zile în care cancerul nu a fost o prioritate comună pe agenda autorităților; profesioniștii din sănătate, asociațiile de pacienți, industria și alți parteneri în lupta împotriva cancerului au făcut toate eforturile pentru a aduce în lumină problematica neoplaziilor maligne și în primul rând a pacienților din țara noastră. Trăim un moment bun în care avem în Parlamentul României o Comisie dedicată luptei împotriva cancerului. Avem sprijinul președintelui României pentru a realiza și implementa un Plan Național de combatere a cancerului. Este pentru prima dată când cancerul devine un subiect abordat cu responsabilitate și, sper eu să fie abordat și cu consecvența de care este nevoie pentru a lupta cu el”, a declarat Patriciu-Achimaș Cadariu pentru CaleaEuropeană. 

Recuperarea decalajelor, problematică, dar nu imposibilă

Pacienții bolnavi de cancer din Uniunea Europeană beneficiază de servicii medicale diferite. Motivul principal pentru care pacienții de România nu beneficiază de aceleași servicii medicale de calitate ca pacienții din Vestul Europei, ar fi decalajul pe care nu mai reușeste să îl recupereze țara noastră față de restul statelor membre. Va reuși să recupereze România prin noul Plan național de cancer decalajul față de statele membre? Mai ales în ceea ce privește calitatea serviciilor medicale și tratamentele de specialitate?

Sunt domenii în care ne plasăm în acest moment în situația țărilor din Vestul Europei de după cel de-al Doilea Război Mondial, de exemplu cancerul de col uterin. Având în vedere că a trecut peste jumătate de secol, acest decalaj nu va fi recuperat peste noapte, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să realizăm pași concreți și rapizi în acest sens. Dispunem cu totul și cu totul de alte tehnologii și abordare. A apărut vaccinul pentru cancerul de col uterin, în combinație cu examinarea citologică (test PAP) și tipizarea HPV. Noile tehnologii, inteligența artificală, ne-ar putea ajuta mult în a recupera acest decalaj în anumite localizări. În ceea ce privește calitatea serviciilor medicale și a tratamentelor este, din nou o chestiune complexă, care pornește cu pregătirea specialiștilor și merge în continuare cu evaluarea serviciilor pacienților. De asemenea, aprobarea de noi tratamente și evident, medicina personalizată care se apropie de noi, ne vor ajuta să mai recuperăm din decalaj”, a mai menționat președintele Grupului din Parlamentul României pentru combaterea cancerului.

Eradicarea cancerului de col uterin, imposibilă fără implementarea unei campanii de vaccinare anti-HPV, care să aibă și succes

Făcând referire și la contextul actual pandemic, de aproape un an de zile se derulează la nivel european o campanie de vaccinare anti-COVID-19. Statisticile arată că România este codașă și la această imunizare în rândul populației. România a eșuat și cu alte patru campanii de vaccinare anti-HPV, reușind astfel să avem cea mai mare rată a mortalității la cancerul de col uterin din UE. Cum va putea eradica România cancerul e col uterin și în cât timp? Va avea România vreodată o campanie de succes pentru vaccinarea anti-HPV?

„În acest moment, acoperirea populației la risc este undeva de 5%. Chiar dacă ne-am fixa o țintă mare în Planul Național de cancer pentru viitorii 4-5 ani, s-ar putea să nu o putem acoperi. În contextul în care se vorbește foarte mult despre vaccinare, este un moment foarte bun să aducem în discuție vaccinarea anti-HPV. Este esențial să construim o campanie de informare și vaccinare după modelul celor din Europa de Vest, cu o targetare corectă a fiecărui grup țință. Fără o campanie corect făcută și concepută, nu vom avea succes în eradicarea cancerului de col uterin, chiar dacă vom cumpăra suficiente doze de vaccin anti-HPV”, a explicat Prof. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu.

Citiți și: România, țara cu cea mai mare rată a mortalității la cancerul de col uterin din UE

Noua cale de urmat a Ministerului Sănătății și prioritățile viitorului ministru

Reamintim faptul că sistemul de sănătate din România se confruntă cu probleme la nivel de guvernanță. Nu există o evaluare sistematică a performanței, iar transparența, în general, lipsește. Au avut loc schimbări frecvente la nivel de conducere, numărul miniștrilor sănătății în ultimul deceniu depășind cifra de 16. Ce priorități ar trebui să aibă pe agendă viitorul ministru al sănătății? Cum putem garanta un dialog constant cu oficialii europeni pentru implementarea unei Uniuni a Sănătății, dacă România nu are constanță în propria guvernare?

„Fiind parte a unei Uniuni, ar fi ideal ca toți cetățenii UE să beneficieze de servicii asemănătoare de sănătate, dar există probleme și la acest capitol, precum finanțarea. Atunci când finanțarea este de câteva ori mai mică decât statele din Vest, nu putem să ne așteptăm la minuni. Fără o pregătire corectă a personalului, degeaba facem investiții în achiziții de aparatură dacă nu vor fi corect utilizate. Un Pact pe sănătate ar trebui să existe, mai ales o concordanță de idei în lupta împotriva cancerului și să hotărâm varianta care să ne aducă cele mai bune beneficii pentru pacienți și să construim cu consecvență noua cale de urmat a sistemului de sănătate din România”, a conchis Patriciu Achimaș-Cadariu în interviul pentru CaleaEuropeană.

În România, ultimul Plan Național de Cancer a fost realizat în 2016, iar statisticile actuale indică nevoia urgentă de actualizare a documentului și includerea Oncologiei, ca domeniu prioritar, în Strategia Națională de Sănătate 2021- 2027.

Planul de combatere a cancerului stabilește o nouă abordare a UE în materie de prevenire, de tratament și de îngrijire în domeniul cancerului. Acest plan va aborda întregul parcurs al bolii, de la prevenire la calitatea vieții pacienților bolnavi de cancer și a persoanelor care au supraviețuit acestei boli, concentrându-se asupra acțiunilor în cazul cărora UE poate genera cea mai mare valoare adăugată.

Citiți și: Comisia Europeană lansează Planul european de combatere a cancerului: Va fi finanțat cu 4 miliarde de euro

Urmăriți și reuniunea de astăzi, 27 septembrie, a Comisiei interparlamentare BECA, unde Parlamentele Naționale din UE au avut un schimb de opinii cu privire la Planul European de Combatere a Cancerului.

Continue Reading

INTERVIURI

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

Published

on

© Government of Poland

Corespondență din Varșovia

România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări (3SI), iar Varșovia este recunoscătoare pentru rolul pe care Bucureștiul și-l asumă atât în cadrul 3SI, cât și la nivelul formatului București 9, a declarat Paweł Jabłoński, ministrul adjunct de externe al Poloniei, subliniind sprijinul pe care Statele Unite îl furnizează inițiativei și explicând importanța strategică a proiectelor în comun împărtășite de România și Polonia, îndeosebi autostrada Via Carpathia și linia de cale ferată Rail2Sea menită să lege porturile Gdansk și Constanța.

Ministru plenipotențiar al guvernului polonez pentru Inițiativa celor Trei Mări, Jabłoński a vorbit despre aceste aspecte într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro în cadrul unei conferințe consacrate viitorului Inițiativei și organizate la Varșovia.

“Ceea ce este de fapt important la Inițiativa celor Trei Mări și ceea ce o face diferită și mai ambițioasă decât cooperarea politică obișnuită de schimb de opinii între liderii politici este că această inițiativă se concentrează foarte mult pe rezultate tangibile în proiecte de infrastructură, transporturi, energie și digital. Aceștia sunt trei piloni cheie pe care i-am stabilit și care ne lipsesc în practică, în mare măsură, în integrarea noastră în Europa Centrală. Când am aderat la UE, noi în 2004, România în 2007, ne-am străduit să realizăm integrarea cu Occidentul. Am înțeles cât de important era să ne apropiem de vecinii noștri occidentali mai dezvoltați, cei mai avansați. (…) Dar am neglijat integrarea între țările noastre, vecinii noștri, partenerii noștri, prietenii noștri. Așa că acum trebuie să facem acest lucru și trebuie să ne explorăm pe deplin potențialul în Europa Centrală și să fim o parte mai puternică a UE“, a declarat el.

Întrebat dacă România și Polonia pot fi considerate “liderii principali” ai Inițiativei în contextul rezultatelor comune obținute, oficialul polonez a răspuns: “Categoric, da”.

Înființată în 2015 pentru a reuni 12 state membre ale UE din jurul a trei mări – Adriatică, Baltică și Neagră -, Inițiativa celor Trei Mări a beneficiat de pe urma deciziilor luate la summit-urile de la Varșovia (2017) și București (2018), când SUA, Germania și Comisia Europeană au devenit partenerii strategici ai 3SI. Mai mult, la summitul de la București a fost luată decizia înființării fondului de investiții al Inițiativei, a fost lansat Forumul de afaceri și a fost adoptată lista principalelor proiectelor de interconectare strategică regională.

Apreciem foarte mult angajamentul României, înțelegem cât de important este, atât pentru dezvoltarea regională, cât și din motive de securitate, și atât în cadrul UE, cât și în cadrul NATO și al formatului B9, este un lucru pentru care suntem foarte, foarte recunoscători. Pentru că avem nevoie ca o țară lider, precum România, să fie co-deținător al unor inițiative precum cele Trei Mări, precum B9, pentru ca noi să înțelegem cu toții aceleași provocări care ne așteaptă. Fără un astfel de angajament din partea României, dar și din partea altor țări din Europa Centrală (…), cooperarea noastră va fi considerată un eșec. Este necesar ca toate țările să înțeleagă în primul rând că este benefic pentru ele să coopereze, mai degrabă decât să concureze unele împotriva altora. Competiția este întotdeauna bună, dar este foarte important să înțelegem, de asemenea, că putem câștiga mult mai mult dacă lucrăm împreună, iar apoi putem fi mai puternici în UE și în NATO în ansamblu”, a precizat Paweł Jabłoński.

Comentând pe marginea “identității atlantiste” a Inițiativei, invocată într-un articol comun de miniștrii de externe ai Poloniei și României, diplomatul polonez a arătat că Statele Unite asigură cel mai puternic sprijin pentru Inițiativa celor Trei Mări.

El s-a referit și la nemulțumirea țării sale privind ridicarea sancțiunilor americane față de conducta Nord Stream 2 care leagă Rusia de Europa via Germania și care va deveni în curând operațională, apreciind faptul că România “împărtășește o opinie similară”.

“Dar, în afară de aceasta, ne bucurăm în continuare, probabil, chiar și de cel mai puternic sprijin al SUA pentru Inițiativa celor Trei Mări. Anul acesta, la Sofia, a fost prezent președintele Biden, prin intermediul unei înregistrări video, evident, dar și-a exprimat și el sprijinul. Am avut sprijinul continuu al secretarului de stat Blinken în numeroase ocazii, în acest an, și sunt absolut sigur, mai ales când ne uităm la Congres, că și acesta a avut, de asemenea, o rezoluție unanimă bipartizană în sprijinul acestei cooperări. America recunoaște pe deplin importanța acesteia. Mai presus de toate, atunci când vorbim despre stabilitate în cooperarea în domeniul energiei, pentru că acest lucru este crucial atunci când dorim să fim cu adevărat independenți și puternici. Trebuie să ne bazăm pe diversificarea surselor de energie. America înțelege să ne sprijină în această analiză pentru a arăta că ne vom bucura de sprijin indiferent de administrația de la Casa Albă și de majoritatea din Congres”, a mai spus Jabłoński.

Cu privire la proiectele inițiativei, diplomatul polonez a arătat că țara sa va urmări să folosească toate instrumentele financiare disponibile, de la bugetul național la fondurile europene venite prin intermediul Cadrului Financiar Multianual și fondului de redresare, pentru a explora acest potențial.

De asemenea, el a subliniat că fondul de investiții al Inițiativei “capătă tracțiune”, inclusiv prin intermediul investitorilor privați.

Întrebat despre stadiul celor două proiecte strategice importante pentru București și Varșovia – autostrada Via Carpathia și linia de cale ferată Rail2Sea -, Paweł Jabłoński a vorbit despre importanța lor, fără a avansa detalii concrete privind stadiul de implementare.

“Aceste proiecte se dezvoltă destul de bine, în special Via Carpathia. Am început deja acest lucru. Sunt câteva elemente ale drumului în curs de realizare. Același lucru este valabil, dacă îmi amintesc bine, și pentru Ungaria, iar noi suntem pe drumul cel bun. Mai este și Slovacia, care s-ar putea să fie cu unul sau doi ani mai târziu, dar și ei vin. România, din câte știu, se descurcă și ea destul de bine în această privință. Așa că sunt foarte optimist în această privință. Același lucru este valabil și pentru Rail2Sea. Va fi foarte important să avem această legătură între porturile noastre, dacă reușim să conectăm Gdansk și Constanța, astfel încât să putem crea un produs comun pentru companiile de transport de marfă, care să poată expedia foarte ușor din orice loc din lume”, a precizat el.

Inițiativa celor Trei Mări a dobândit o importantă forță de atracție în regiune, iar Paweł Jabłoński s-a referit și la cooperarea dintre țările 3SI și state partenere precum Ucraina, Republica Moldova sau Grecia.

În contextul reuniunii recente de la Chișinău dintre președinții României, Poloniei, Republicii Moldova și Ucrainei, diplomatul polonez a afirmat că Inițiativa reunește state membre ale UE din motive de reglementare și acces la proiecte comune, însă s-a arătat convins că această cooperare poate fi explorată.

În același timp, Paweł Jabłoński a salutat participarea Greciei la summitul celor Trei Mări de la Sofia, din vara acestui an, în condițiile în care unul dintre obiectivele Inițiativei este acela al conectivității dintre nordul și sudul Uniunii Europene.

Inițiativa celor Trei Mări este o platformă politică flexibilă și informală, la nivel prezidențial, reunind cele 12 state membre ale Uniunii Europene aflate între Marea Baltică, Marea Adriatică și Marea Neagră – Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia și Slovenia.

Inițiativa își propune dezvoltarea economică a statelor din regiune, prin stimularea interconectivităţii în trei domenii principale – transport, energie, digital -, creșterea convergenței reale între statele membre ale Uniunii Europene, contribuind astfel la consolidarea unității și coeziunii în cadrul Uniunii și la consolidarea proiectului european, precum și întărirea relației transatlantice, inclusiv prin stimularea prezenței economice a SUA în regiune.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
U.E.6 mins ago

Eurobarometru: 53% dintre români, cel mai mare procent din UE, cred că “virușii au fost produși în laboratoarele guvernamentale pentru a ne controla libertatea”

ROMÂNIA26 mins ago

Virgil Popescu: Prețul gazelor naturale a fost plafonat la 0,37 lei KWh și la 1 leu KWh la energie electrică. Românii nu vor plăti iarna aceasta mai mult decât în decembrie 2020

U.E.1 hour ago

Eurostat: 41% dintre deșeurile din plastic au fost reciclate în 2019 în UE. România, peste media europeană, cu un nivel de reciclare de 43%

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Exporturile UE au crescut în 2020 cu 5,4 mld. euro datorită unei implementări și aplicări mai stricte a acordurilor comerciale și a normelor globale

U.E.2 hours ago

Curtea de Justiție a UE amendează Polonia cu 1 milion de euro/ zi din cauza nerespectării statului de drept și a ordinii juridice a Uniunii Europene

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Klaus Iohannis, în cadrul vizitei de stat din Egipt: România este interesată de stabilizarea situațiilor de criză din Orientul Mijlociu și a zonelor vecine

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Comisia Europeană a aprobat României un ajutor de stat de 358 de milioane de euro pentru IMM-urile afectate de pandemie și restricțiile impuse de autorități

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Turcia s-a asociat oficial la programele emblematice ale UE: Orizont Europa, Erasmus+ și Corpul european de solidaritate

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Comisia Europeană adoptă noi norme ”pentru un sector bancar puternic”: Băncile din UE vor deveni mai reziliente la eventualele șocuri economice viitoare și vor contribui la redresarea Europei

Eugen Tomac4 hours ago

Eugen Tomac: Accederea României în Programul Visa Waiver va da și mai multă consistență parteneriatului strategic România-SUA

Daniel Buda7 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene ”să vină cu abordări pragmatice, ancorate în realitate” pentru a diminua impactul PAC asupra schimbărilor climatice

GENERAL1 day ago

Dragoș Pîslaru, despre digitalizarea pieței muncii: PNRR poate așeza România în avangarda Europei prin reformele sistemice pe care le propune

ROMÂNIA2 days ago

Serbia donează României medicamente și concentratoare de oxigen pentru bolnavii de COVID-19: Suntem alături de voi în cele mai grele momente

ROMÂNIA2 days ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG: Am bugetat peste 250 milioane de lei în următorii trei ani pentru dezvoltarea antreprenoriatului digital

NATO5 days ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ6 days ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu6 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi6 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi6 days ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Team2Share

Trending