Premierul Lituaniei, Ingrida Simonyte, s-a întâlnit joi, la Berlin, cu cancelarul german Olaf Scholz, după ce parlamentarii germani au votat din nou împotriva trimiterii de rachete cu rază lungă de acțiune Taurus către Ucraina.
Într-un interviu pentru Deutsche Welle care a succedat această întrevedere, oficialul din Lituania i-a criticat pe aliații occidentali ai Ucrainei pentru ”liniile roșii autoimpuse”, în loc să dea dovadă de o descurajare credibilă și unită în fața ”ambițiilor imperialiste” ale lui Putin.
”Problema noastră este că suntem foarte previzibili pentru Rusia și Putin, deoarece le spunem în mod constant ce nu vom face și ne impunem linii roșii, dar Putin nu are nicio linie roșie”, a spus ea.
Cancelarul german Olaf Scholz a exclus cu vehemență ideea de a livra Ucrainei rachete cu rază lungă de acțiune Taurus, motivând că ar atrage Germania în războiul cu Rusia.
Referindu-se la imaginea generală a amenințării Rusiei la adresa NATO și Europei, Simonyte a subliniat că ”Putin a declarat că este pregătit pentru o confruntare pe termen lung cu NATO”.
Ea a adăugat că această viziune a Kremlinului asupra lumii reprezintă un pericol serios pentru țările NATO care se învecinează cu Rusia și Belarus, cum ar fi Lituania, și a făcut apel la o descurajare credibilă.
”Trebuie să ne menținem la niveluri ambițioase de cheltuieli pentru apărare și avem nevoie de personal militar care să fie pregătit de luptă de-a lungul graniței NATO cu Rusia. Trebuie să ne asigurăm că nu doar noi avem încrede în articolul 5, ci și Putin”, a spus ea.
Lituania, care are o graniță estică cu Belarus, aliat al Rusiei, și o graniță sud-vestică cu exclava rusă Kaliningrad, a făcut parte din Uniunea Sovietică între 1944 și 1990.
În prezent, este membră atât a Uniunii Europene, cât și a NATO – la care contribuie cu 2,54% din PIB, a patra cea mai mare contribuție din cadrul alianței și unul dintre cele 11 state membre care au atins anul trecut obiectivul de 2% din PIB pentru apărare.
Germania se numără printre țările criticate pentru că nu și-a îndeplinit obligațiile de stat membru NATO în materie de fonduri destinate apărării, dar premierul Simonyte a lăudat eforturile Berlinului de a remedia această lipsă de la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina în februarie 2022.
”Germania face foarte mult, în comparație cu alte țări, atât la nivel bilateral, cât și prin intermediul structurilor UE”, a spus ea, salutând decizia recentă a Berlinului de a staționa permanent 4.000 de soldați în Lituania ca fiind ”crucială”.
Și Grupul de Luptă din România condus de Franța va fi ridicat, în 2025, la nivel de brigadă, de la 1.500 la 4.000 de militari aliați, arătând reorientarea acțiunilor NATO spre postură de descurajare credibilă.
