Prim-ministrul Italiei, Giorgia Meloni, a salutat miercuri seară anunțul președintelui american Donald Trump potrivit căruia nu va impune, începând cu 1 februarie, tarife asupra a opt țări europene și a declarat că Italia a avut dreptate să ceară dialog, nu represalii, în relația cu Washingtonul.
“Așa cum a spus întotdeauna Italia, este esențial să continuăm să promovăm dialogul între națiunile aliate”, a scris Meloni pe rețelele de socializare, după ce liderul de la Casa Albă și secretarul general al NATO, Mark Rutte, au încheiat o întâlnire bilaterală la Davos cu premisele unui viitor acord pentru securitatea în Arctica.
Acest lucru l-a determinat pe Trump să decidă renunțarea la decizia de a impune tarife împotriva a opt țări europene membre ale NATO – Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Marea Britanie, Norvegia și Suedia – care au trimis militari în Groenlanda ca parte a unui exercițiu danez în Arctica.
Italia a lansat o strategie pentru Arctica, definind regiunea polară drept “un cadran strategic în echilibrele globale” și o “prioritate UE și NATO”, interesul Romei fiind acela de a menține “lumea occidentală unită”. Cu acel prilej, șeful diplomației italiene Antonio Tajani a avut o convorbire telefonică cu secretarul de stat american Marco Rubio, în vreme ce ministrul apărării de la Roma Guido Crosetto a criticat dislocările fragmentate de trupe din partea unor aliați, cerând o abordare coordonată sub egida NATO.
“Imaginați-vă: 15 italieni, 15 francezi, 15 germani — mie îmi sună ca începutul unei glume. Cred că este în interesul nostru să menținem lumea occidentală unită, gândind mereu în termeni de NATO”, a adăugat el.
Trump și Rutte au stabilit cadrul unui posibil acord viitor privind Groenlanda și întreaga regiune arctică.
Potrivit lui Trump, dacă această soluție va fi agreată, ea “va fi una excelentă pentru Statele Unite ale Americii și pentru toate statele NATO”, indicând faptul că una dintre măsuri va fi crearea unei “cupole de aur” cu privire la Groenlanda, un nume de cod pentru un sistem de apărare antirachetă.
Înțelegerea preliminară la care au ajuns președintele american și secretarul general al NATO a urmat discursului lui Trump la Forumul Economic Mondial de la Davos, unde acesta a dat înapoi și a asigurat că nu va folosi forța pentru a prelua insula arctică, pe care a descris-o drept o “uriașă bucată de gheață” pe care numai SUA o pot proteja, motivele fiind legate de “securitate națională și internațională” și nu de resursele Groenlandei.
În discursul său de la Davos, președintele SUA s-a axat pe dimensiunea de securitate legată de Groenlanda.
“Groenlanda este un teritoriu vast, aproape în întregime nelocuit și nedezvoltat, aflat neapărat într-o poziție strategică esențială între Statele Unite, Rusia și China, și care se află practic fără apărare. (…) Toată lumea vorbește despre minerale Nu există pământuri rare. Nu există așa ceva ca pământuri rare. Există procesare rară, dar pământurile rare sunt atât de răspândite încât, pentru a ajunge la ele aici, trebuie să străbați sute de metri de gheață. Acesta nu este motivul pentru care avem nevoie de Groenlanda. Avem nevoie de ea din motive de securitate națională strategică și de securitate internațională. Această insulă uriașă, nesecurizată, face de fapt parte din America de Nord, pe frontiera nordică a emisferei vestice. Acesta este teritoriul nostru. Prin urmare, reprezintă un interes fundamental de securitate națională al Statelor Unite ale Americii și, de fapt, de sute de ani politica noastră a fost să prevenim pătrunderea amenințărilor externe în emisfera noastră, lucru pe care l-am făcut cu mare succes”, a explicat Trump.
Liderii lumii reuniți la Forumul Economic Mondial de la Davos s-au văzut zilele acestea nevoiți să gestioneze o criză transatlantică de proporții, declanșată prin decizia președintelui SUA de a impune tarife vamale de 10% împotriva a opt țări europene de la data de 1 februarie, cu sporirea lor la 25% începând cu 1 iunie, până „în momentul în care se ajunge la un acord pentru achiziția completă și totală a Groenlandei” de către Statele Unite, obiectiv respins cu fermitate de europeni.
Pe acest fond, liderii celor 27 de guverne ale Uniunii Europene se vor reuni pe 22 ianuarie, pentru a discuta un răspuns la amenințările președintelui american Donald Trump de a prelua Groenlanda, în vreme ce ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene s-au întrunit de urgență la Bruxelles și au luat în calcul aplicarea unor tarife în valoare de 93 de miliarde de euro asupra Statelor Unite sau restricționarea accesului companiilor americane pe piața europeană. Totodată, Parlamentul European a înghețat procedurile de adoptare a acordului comercial dintre Uniunea Europeană și Statele Unite “până când SUA reia o cale de cooperare, nu de confruntare”.
