Premierul italian Giorgia Meloni îl va propune pe ministrul afacerilor europene, Raffaele Fitto, să facă parte din următoarea Comisie Europeană și se așteaptă la un portofoliu important pentru acesta, a declarat vineri Palatul Chigi (Guvernul italian), citat de Reuters.
Fitto, în vârstă de 55 de ani, a fost ministrul însărcinat cu eforturile Italiei de a cheltui fondurile UE de redresare COVID-19 și de a îndeplini obiectivele de reformă legate de acești bani.
El are experiență la Bruxelles ca fost deputat european și provine dintr-o familie de politicieni, atât el, cât și tatăl său fiind președinți ai regiunii Puglia din sudul țării lor natale.
“Alegerea noastră cade pe o persoană care are o mare experiență și a reușit să își gestioneze portofoliul cu rezultate excelente: Ministrul Raffaele Fitto”, a declarat Meloni în timpul unei reuniuni a cabinetului, potrivit unei declarații publicate de biroul său.
Fitto este unul dintre cei mai moderați membri ai formațiunii “Frații Italiei”, partidul de extremă-dreapta al lui Meloni, după ce anterior a fost creștin-democrat și apoi membru al partidului Forza Italia al fostului prim-ministru Silvio Berlusconi.
Nominalizarea lui Raffaelle Fitto lasă Belgia în postura de ultima țară care nu și-a nominalizat un comisar, un stat membru frământat de o criză politică și unde bătălia pentru un mandat în Comisia Europeană s-ar putea da între actualul comisar Didier Reynders, fostul prim-ministru și ministru de externe Sophie Wilmes, ministrul de externe Hadja Lahbib și ministrul sănătății Frank Vandenbroucke.
Ursula von der Leyen a stabilit data de 30 august drept termen limită pentru a primi candidaturile din partea tuturor statelor membre înainte de a continua procedura care presupune interviuri unu-la-unu cu candidații, alocarea portofoliilor, verificarea candidaturilor la nivelul Comisiei pentru afaceri juridice a Parlamentului European, audierea comisarilor propuși în comisiile de specialitate ale Parlamentului European și aprobarea lor, înainte de etapa finală care presupune validarea, prin vot în plen, a întregii Comisii Europene.
Procesul pentru edificarea noii sale Comisii Europene constituie un parcurs complicat pentru Ursula von der Leyen, deoarece șefa executivului european nu reușește să obțină un echilibru de gen între candidați, precum nici un echilibru politic între familiile politice europene. Solicitarea acesteia ca fiecare stat membru să trimită la Bruxelles două propuneri, un candidat bărbat și un candidat femeie, a fost ignorată de vasta majoritate a statelor membre. Singura țară UE care a înaintat două propuneri de comisar european, un bărbat și o femeie, este Bulgaria.
Cum arată șantierul în lucru numit “Comisia vdL 2.0” din perspectivă politică și a parității de gen? 13 comisari PPE, 5 Renew Europe, 4 S&D/ opt comisari femei din 27
Radiografia nominalizărilor pentru următoarea Comisie arată că din cele 26 de propuneri, șase state îi propun pe actualii ocupanți ai poziției de comisar din executivul european.
Slovacia, Olanda, Croația, Letonia, Ungaria și Franța sunt țările care au optat să-i propună pe actualii comisari – Maros Sefcovic, Wopke Hoekstra, Dubravka Suica, Valdis Dombrovskis, Oliver Varhelyi și Thierry Breton – pentru un nou mandat.
Statele care și-au mai nominalizat candidați pentru poziția de membru al Comisiei Europene sunt: Austria (Magnus Brunner), Bulgaria (Ekaterina Zaharieva și Julian Popov), Cehia (Josef Sikela), Cipru (Costas Kadis), Danemarca (Dan Jorgensen), Grecia (Apostolos Tzitzikostas), Finlanda (Henna Virkkunen), Irlanda (Michael McGrath), Italia (Raffaelle Fito), Lituania (Andrius Kubilius), Luxemburg (Christophe Hansen), Malta (Glenn Micallef), Polonia (Piotr Serafin), Portugalia (Maria Luis Albuquerque), România (Victor Negrescu), Slovenia (Tomaz Vesel), Spania (Teresa Ribera) și Suedia (Jessika Roswall).
De asemenea, doar opt dintre propuneri sunt femei, dintre care două sunt Ursula von der Leyen (Germania) și Kaja Kallas (Estonia), aceasta din urmă fiind nominalizată pentru funcția de Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate. Spre comparație, prima Comisie condusă de von der Leyen, 2019-2024, are în componența sa 14 bărbați și 13 femei.
În afară de Germania și Estonia, unde numirile lui von der Leyen și Kallas au fost determinate de acordul din cadrul Consiliului European, țările care au mai propus femei în viitoarea Comisie Europeană sunt Bulgaria, Croația, Finlanda, Portugalia, Spania, Suedia.
Din perspectivă politică, social-democrații europeni și-au manifestat frustrarea, deoarece Partidul Popular European, câștigător al alegerilor europene din luna iunie, este pe cale să obțină 13 poziții de comisar european, inclusiv postul de președinte prin Ursula von der Leyen (Germania).
Țările (13) care propun candidați PPE sunt: Austria, Bulgaria (care propune și un candidat Renew Europe), Croația, Finlanda, Germania (prin von der Leyen) Grecia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Olanda, Polonia, Portugalia, Suedia.
Statele UE (4) care propun candidați PES sunt: Danemarca, România, Slovacia, Spania. De altfel, într-o serie de declarații pentru CaleaEuropeană.ro, reprezentanți ai social-democraților europeni și germani și-au arătat susținerea pentru social-democratul Victor Negrescu în obținerea unui portofoliu cu influență și în securizarea poziției de vicepreședinte în Comisia Europeană.
Statele membre (5) care au avansat propuneri din partea grupului liberal Renew Europe sunt: Bulgaria, Estonia (prin Kallas), Franța, Irlanda și Slovenia.
Candidatul din partea Ciprului, Cehiei și Maltei nu au afiliere politică menționată în prezent, în vreme ce candidatul Italiei vine din partea Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, iar comisarul din partea Ungariei este arondat politic grupului de extremă-dreapta Patrioți pentru Europa al premierului maghiar Viktor Orban.
