Alianța NATO este pregătită să majoreze cheltuielile pentru apărare și să plaseze mai multe trupe de-a lungul flancului său estic, a declarat secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, în timp ce a sosit joi pentru un summit de urgență al Alianței, urmat de alte două summit-uri cruciale ale G7 și ale Uniunii Europene pe fondul războiului declanșat de Rusia în Ucraina.
Invazia Rusiei în Ucraina a creat “cea mai gravă criză de securitate din ultima generație”, a declarat secretarul general, subliniind că “există un nou sentiment de urgență”.
La reuniunea de joi, Stoltenberg a declarat că se așteaptă “ca liderii să fie de acord să accelereze investițiile în apărare”.
Războiul din Ucraina a servit ca un semnal de alarmă pentru mulți membri NATO, inclusiv pentru România, care la 1 martie a decis să majoreze cheltuielile pentru apărare de la 2% la 2,5% din PIB. Două zile mai târziu, Polonia a dezvăluit o majorare la 3% în 2023, iar la 27 februarie, Germania i-a surprins pe mulți anunțând o suplimentare de 100 de miliarde de euro pentru apărare în 2022, triplându-și bugetul anual.
De asemenea, el a făcut referire la patru noi grupuri de luptă pe care NATO le înființează în Bulgaria, România, Ungaria și Slovacia.
Secretarul general a precizat că aliații NATO oferă sprijin Ucrainei, inclusiv sisteme avansate de apărare aeriană, arme antitanc și muniție. Dar a reiterat opoziția de lungă durată a alianței față de trimiterea de trupe sau față de impunerea unei zone de interdicție aeriană solicitate de Ucraina.
NATO, a declarat Stoltenberg, are “responsabilitatea” de a se asigura că conflictul nu escaladează dincolo de Ucraina.
Referindu-se la temerile că Rusia ar putea folosi arme chimice în Ucraina, secretarul general a declarat că “orice utilizare a armelor chimice ar schimba fundamental natura conflictului, ar fi o încălcare flagrantă a dreptului internațional și va avea consecințe severe și pe scară largă”.
Și, deși a refuzat să speculeze cu privire la modul în care NATO ar răspunde la un astfel de atac, Stoltenberg a recunoscut riscul ca agenții chimici să se răspândească pe teritoriul NATO.
“NATO este întotdeauna gata să se apere, să protejeze și să reacționeze la orice tip de atac asupra unei țări aliate NATO”, a mai spus el.
După summitul din 25 februarie, când a declanșat planurile de apărare ale Alianței, inclusiv pentru România, NATO a activat, pentru prima dată în istorie, Forța sa de Reacție Rapidă prin trimiterea în România a unui detașament de 500 de militari din partea Franței, țara care asigură comanda militară a “vârfului de lance” a acestei forțe care întrunește până la 40.000 de soldați, și care va conduce și grupul de luptă al NATO în România. Pe lângă cei 500 de militari francezi sosiți în România, Belgia a mobilizat 300 de soldați în țara noastră, iar Portugalia o companie de infanterie formată din 174 de militari. De asemenea, SUA au dislocat în România un batalion Stryker de 1.000 de soldați, care au venit în completarea celor peste 900 de militari americani care se află deja în România, americanii dublându-și astfel prezența militară pe teritoriul țării noastre. Totodată, 22 de avioane de luptă aliate – șase germane, opt italiene și opt americane – asigură misiuni de poliție aeriană NATO în România.
