Statele Unite au solicitat miercuri Chinei să nu mai sprijine invazia rusă în Ucraina pentru a evita, astfel, să se plaseze ”de partea greșită a istoriei”, ca reacție la discuția telefonică pe care președintele Xi Jinping a avut-o cu omologul rus, Vladimir Putin, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Ţările care aleg tabăra lui Vladimir Putin se vor plasa inevitabil de partea greşită a istoriei. Acum este momentul ca liderii mondiali să denunţe clar agresiunea flagrantă a preşedintelui Putin şi să fie alături de ucraineni”, a subliniat un purtător de cuvânt al diplomației americane, exprimându-și îngrijorarea față de ”alinierea Chinei cu Rusia”.

”La mai bine de trei luni de la invadarea brutală (a Ucrainei) de către Rusia, China este încă de partea Rusiei. Continuă să răspândească propaganda rusă în întreaga lume. Continuă să protejeze Rusia în cadrul organizaţiilor internaţionale, sustrăgându-se de la responsabilităţile ca membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU. Şi continuă să nege existenţa atrocităţilor comise de Rusia în Ucraina sugerând, dimpotrivă, că acestea sunt înscenate”, a estimat oficialul american.

Astfel, purtătorul de cuvânt al diplomației american a atras atenția Beijingului cu privire la orice ”ajutor militar” acordat Moscovei, dar și cu referire la oricare încercări de a sprijini Rusia să ”eludeze sancțiunile” impuse de Occident.

Politico Europe relatează că președintele chinez, Xi Jinping, a oferit miercuri cea mai lipsită de ambiguitate declarație de susținere a omologului său rus, Vladimir Putin, de la invadarea Ucrainei, promițând să sprijine ”suveranitatea și securitatea” Moscovei.

”China este dispusă să promoveze o dezvoltare constantă și pe termen lung a cooperării pragmatice bilaterale. China este dispusă să sprijine reciproc Rusia în ceea ce privește interesele fundamentale și chestiunile de interes primordial, cum ar fi suveranitatea și securitatea, precum și (să realizeze) o cooperare strategică mai strânsă”, a declarat Xi, citat de televiziunea de stat CCTV.

”Din acest an, în fața turbulențelor și transformărilor globale, relațiile sino-ruse au menținut un bun impuls de dezvoltare. Cooperarea economică și comercială dintre cele două țări progresează fără probleme”, a declarat Xi. 

În mod notabil, nu există nicio referire la ”război” sau la ”încetarea focului”. Xi i-a mai spus lui Putin că ”criza din Ucraina” ar trebui ”rezolvată în mod rezonabil”. Fără a cere o încetare a focului, Xi a spus doar că țara sa a căutat să ”faciliteze pacea mondială”.

Prietenia dintre cele două țări a fost consolidară la începutul lunii februarie prin anunțarea unui parteneriat strategic ”fără limite”, prilejuită de participarea președintelui Vladimir Putin la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice, cu doar câteva săptămâni înainte de declanșarea invaziei ruse în Ucraina. 

Statele Unite şi-au exprimat sâmbătă „preocuparea” în ceea ce priveşte posibilele limite impuse de Beijing vizitei în Xinjiang a Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Michelle Bachelet, a declarat secretarul de stat american, Antony Blinken, citat de AFP, scrie Agerpres. 

„Statele Unite rămân preocupate de vizita Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Michelle Bachelet, şi a echipei sale în Republica Populară Chineză şi de eforturile acesteia din urmă de a restrânge şi manipula această deplasare”, a afirmat Antony Blinken într-un comunicat, adăugând că condiţiile acestei vizite „nu au permis o evaluare completă şi independentă a situaţiei drepturilor omului, inclusiv în Xinjiang”, în estul ţării.

Antony Blinken a subliniat că SUA sunt deranjate de rapoartele conform cărora locuitorii din Xinjiang au fost avertizați să nu se plângă sau să vorbească deschis despre condițiile din regiune, că nu s-a oferit nicio informație despre locul unde se află sutele de uiguri dispăruți și despre condițiile în care se află peste un milion de persoane aflate în detenție.

„Înaltului Comisar ar fi trebuit să i se permită întâlniri confidențiale cu membrii familiilor uigurilor și ale altor comunități minoritare etnice din diaspora din Xinjiang care nu se află în centrele de detenție, dar cărora li se interzice să călătorească în afara regiunii. Observăm, de asemenea, că Înaltului Comisar nu i s-a permis accesul la persoanele care au făcut parte din programul de transfer al forței de muncă din Xinjiang și care au fost trimise în alte provincii din China”, a mai spus el. 

Michelle Bachelet a afirmat sâmbătă într-o videoconferinţă de presă că vizita sa în China „nu a fost o anchetă, dar „a îndemnat Beijingul să oprească măsurile „arbitrare” ce vizează minoritatea musulmană uigură din Xinjiang.

Vizita a fost prima în China după 17 ani a unui Înalt Comisar pentru drepturile omului.

În timp ce Rusia reprezintă o amenințare imediată, cea pe termen lung pe care o reprezintă China pentru ordinea globală este mult mai gravă, a declarat săptămâma trecută secretarul de stat american Antony Blinken, într-un discurs menit să mobilizeze comunitatea internațională pentru a descuraja și contracara China, pe care SUA o consideră o amenințare pe termen lung la adresa stabilității globale. 

Discursul a încercat să definească un echilibru între interesele economice și militare concurente, subliniind în același timp politica guvernului american față de China.

Luând cuvântul joi la Universitatea George Washington, Blinken a declarat: „China este singura țară care are atât intenția, cât și mijloacele economice, tehnologice, militare și diplomatice pentru a promova o viziune diferită a ordinii internaționale”.

Statele Unite, India, Japonia şi Australia se opun oricărei „schimbări a statu-quo-ului prin forţă”, în special în regiunea Asia-Pacific, a declarat marţi premierul japonez Fumio Kishida, la sfârşitul unei reuniuni la Tokyo a aşa-numitei alianţei Quad din care fac parte cele patru ţări, relatează AFP, citat de Agerpres.

Statele membre ale alianţei Quad, care şi-au exprimat îngrijorarea în legătură cu influenţa tot mai mare şi manevrele militare ale Chinei în regiune, au anunţat, de asemenea, un plan care vizează alocarea a cel puţin 50 de miliarde de dolari (circa 47 de miliarde de euro) în proiecte de infrastructură în regiunea Asia-Pacific în următorii cinci ani.

„În condiţiile în care invadarea Ucrainei de către Rusia subminează principiile fundamentale ale ordinii internaţionale, suntem de acord că încercările unilaterale de a schimba statu-quo-ul prin forţă nu vor fi niciodată tolerate nicăieri, în special în regiunea Indo-Pacific”, a mai spus premierul nipon.

Luni, preşedintele american Joe Biden a declarat că Statele Unite vor răspunde militar dacă China va interveni cu forța în Taiwan, conform angajamentului pe care și l-au asumat. 

Tot în cursul zilei de luni, Joe Biden l-a asigurat pe premierul nipon, Fumio Kishida, pe care l-a numit „bunul meu prieten”, de angajamentul Statelor Unite privind apărarea Japoniei. 

SUA furnizează Taiwanului arme defensive, dar a rămas în mod intenționat ambiguă cu privire la eventualitatea unei intervenții militare în cazul unui atac din partea Chinei.

În cadrul politicii „O singură Chină”, SUA recunoaște poziția Chinei conform căreia Taiwanul face parte din teritoriul chinez, dar nu a recunoscut niciodată în mod oficial pretențiile Beijingului asupra insulei cu 23 de milioane de locuitori.

De asemenea, cei patru membri ai Quad îşi exprimă cu regularitate îngrijorarea în legătură cu manevrele militare ale Chinei în jurul insulelor din Pacific.

În declaraţia comună de marţi, preşedintele american Joe Biden şi premierii australian, Anthony Albanese, nipon, Fumio Kishida, şi indian, Narendra Modi, au făcut referire la „militarizarea” zonelor contestate, la „utilizarea periculoasă a navelor de gărzilor de coastă şi a miliţiilor maritime şi la eforturile de a perturba exploatarea resurselor offshore ale altor ţări”, activităţi de care China este acuzată că le desfăşoară în regiune.

În ultimele săptămâni, Beijingul a trimis zeci de avioane de război în zona de identificare a apărării aeriene a Taiwanului, iar liderul chinez Xi Jinping a declarat că „reunificarea” dintre China și Taiwan este inevitabilă, refuzând în același timp să excludă folosirea forței.