Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, pune un diagnostic Europei într-un an ”de cotitură” în care UE trebuie să aleagă, după un 2023 al ”celor două războaie”.
Într-un discurs rostit la o conferință diplomatică la Lisabona, oficialul european a făcut o scurtă radiografie a consecințelor celor două războaie care ”domină agenda europeană”: războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și războiul recent izbucnit din Orientul Mijlociu.
Acesta și-a structurat intervenția pe nouă puncte din care rezultă trei mesaje, unul principal, două secundare, dar interconectate cu primul: 1. UE traversează un ”moment al lui Demostene” în care trebuie să își apere democrația prin a da dovadă de coerență în fața celor două războaie, fapt ce va proiecta credibilitate la nivel internațional; 2. implicarea UE în soluționarea conflictului din Orientul Mijlociu prin ”impunerea” unei rezolvări ”din afară”, în cooperare cu vecinii arabi, cu SUA; 3. UE ”trebuie să facă tot ce îi stă în putere pentru a preveni o victorie a lui Putin în Ucraina”.
”În timpul pandemiei COVID 19, am creat Next Generation EU prin emiterea unei datorii comune. Unii au evocat un <<moment hamiltonian>>, cu referire la decizia luată în 1790 de Alexander Hamilton, primul secretar al Trezoreriei Statelor Unite, de a prelua datoria statelor federate, creând o datorie federală comună. Cu toate acestea, această analogie este discutabilă, deoarece Next Generation EU nu a vizat datoriile existente ale statelor membre și s-a dorit a fi o operațiune unică. Astăzi, unii vorbesc despre un moment al lui Demostene, referindu-se la marele orator și om de stat atenian care, începând cu anul 351 î.Hr., și-a mobilizat concetățenii prin intermediul filipicelor – o serie de discursuri celebre – pentru a apăra independența și democrația Atenei împotriva imperialismului lui Filip al Macedoniei, tatăl lui Alexandru cel Mare. Această comparație este mai potrivită: acum ne confruntăm cu imperialismul unei mari puteri care amenință nu numai Ucraina, ci și democrația noastră și întreaga Uniune Europeană”, a subliniat Borrell.
El și-a exprimat teamă că, dacă ”nu schimbăm rapid direcția și nu ne mobilizăm toate capacitățile, dacă îi permitem lui Putin să câștige în Ucraina, dacă nu reușim să punem capăt tragediei suferite de poporul din Gaza, proiectul european va fi grav amenințat”.
Făcând referire la războiul ilegal pornit de Rusia în Ucraina, Înaltul Reprezentant al UE s-a arătat convins că Putin nu dorește cu adevărat să negocieze și că ”Rusia nu s-a dezvoltat niciodată ca un adevărat stat național”.
”A fost întotdeauna un imperiu, fie sub țari, fie sub sovietici, fie acum sub Putin. Dacă această identitate imperialistă nu este contestată, Rusia va continua să fie o amenințarfe pentru vecinii săi, în special pentru noi, europenii, iar sistemul său politic va rămâne autoritar, naționalist și violent. Mulți intelectuali ruși au subliniat deja acest lucru: atât timp cât Rusia nu își abandonează proiectul imperialist, nu va putea să se democratizeze sau să se reformeze”, a atras atenția oficialul european.
În acest context, el a ridicat mai multe întrebări într-un apel la dezvoltarea industriei de apărare europene.
”Ce suntem pregătiți să facem pentru a ne asigura că Putin pierde acest război? Suntem pregătiți să facem tot ceea ce este necesar pentru a obține acest rezultat? Vrem cu adevărat să împiedicăm victoria lui Vladimir Putin, (n.r. victorie care ar) însemna instalarea unui guvern marionetă la Kiev, precum cel din Belarus? Personal, cred că trebuie să acționăm mai repede și mai decisiv pentru a sprijini Ucraina, deoarece Rusia reprezintă o amenințare strategică majoră pentru Uniunea Europeană, chiar dacă trebuie să recunosc că nu toate statele membre sunt de acord cu natura acestei amenințări”, s-a întrebat Borrell.
Făcând trimitere la cel de-al doilea conflict, Josep Borrell a opinat că ”Europa ar trebui să se implice mult mai mult în rezolvarea conflictului israeliano-palestinian”.
În contextul în care guvernul israelian respinge soluția celor două state, Înaltul Reprezentant al UE consideră că o rezolvare a acestui război ”trebuie să fie impusă din exterior de către comunitatea internațională, vecinii arabi, Statele Unite și Europa”.
”În opinia mea, există două lecții care trebuie învățate din această tragedie. În primul rând, soluția nu poate fi găsită de către părțile implicate în conflict. Ea trebuie să fie impusă din exterior de către comunitatea internațională, vecinii arabi, Statele Unite și Europa. În al doilea rând, trebuie să schimbăm metoda de negociere. La Oslo, obiectivul final al negocierilor nu a fost clar definit. Trebuie să inversăm acest proces. Comunitatea internațională trebuie mai întâi să definească un obiectiv final, iar apoi, prin negociere, israelienii și palestinienii trebuie să găsească modalitatea de a-l atinge. Astăzi, statele arabe, inclusiv cele care au recunoscut Israelul și mențin relații cu acesta, arată clar că nu se pune problema ca ele să plătească din nou pentru reconstrucția Gaza dacă nu există nicio garanție că soluția celor două state va fi pusă în aplicare cu adevărat. Pacea pe termen lung nu va reveni niciodată dacă nu se va întâmpla acest lucru”, a declarat oficialul european.
Acesta a deplâns faptul că lista de unitate în cazul conflictului israeliano-palestinian ”a slăbit credibilitatea în ceea ce privește apărarea dreptului internațional”.
”Atunci când 144 de state susțin Ucraina în cadrul Adunării Generale a ONU, credem că sunt de partea corectă a istoriei și că, într-adevăr, comunitatea internațională se exprimă. Cu toate acestea, atunci când 153 de țări solicită o încetare a focului umanitară în Gaza, ne luptăm să vedem lucrurile în același mod. Este dificil să apelăm la judecata comunității internaționale și la votul Națiunilor Unite într-un caz și nu în celălalt. Această enigmă prezintă dileme politice și morale semnificative pentru Europa, care trebuie să fie abordate cu claritate și curaj. Acesta este unul dintre principalele motive pentru care conflictul dintre Israel și Palestina și războiul din Ucraina sunt atât de strâns legate, în ciuda diferențelor de natură. Dacă nu vrem să ne pierdem poziția într-o mare parte a lumii, dacă vrem să împiedicăm ca situația din Gaza să submineze sprijinul pentru Ucraina în multe țări – nu doar în lumea musulmană sau arabă, ci și în America Latină – atunci trebuie să ne apărăm poziția într-un mod mult mai compatibil cu percepția lumii despre ceea ce se întâmplă într-un loc și în celălalt”, a conchis Josep Borrell.
