Connect with us

INTERNAȚIONAL

Klaus Iohannis a discutat cu Volodimir Zelenski despre minoritatea română din Ucraina în cadrul întâlnirii de la New York: Este necesară remedierea corespunzătoare a problemelor provocate de Legea Educației din Ucraina

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele României Klaus Iohannis a subliniat în cadrul întrevederii cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, ce a avut loc în marja celei de-a 74-a reuniuni a Adunării Generale a Națiunilor Unite, că ”este necesară remedierea corespunzătoare, prin găsirea de soluții clare, funcționale pentru problemele provocate de Legea Educației adoptată de Ucraina în septembrie 2017, care a afectat drepturile persoanelor aparținând minorității române în ceea ce privește asigurarea învățământului în limba maternă.”

Potivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale, ”președintele Klaus Iohannis a exprimat deschiderea pentru a avansa cooperarea dintre România și Ucraina, inclusiv prin implicarea celor doi Președinți, subliniind necesitatea identificării rapide de soluții la problemele care trenează pe agenda bilaterală”.

Citiți și:
Klaus Iohannis și Volodimir Zelenski s-au întâlnit la New York: Președintele Ucrainei a mulțumit României ”pentru sprijinul neschimbat pentru suveranitatea și integritatea teritorială” a țării sale

În acest sens, Președintele României a evidențiat că este necesară remedierea corespunzătoare, prin găsirea de soluții clare, funcționale pentru problemele provocate de Legea Educației adoptată de Ucraina în septembrie 2017, care a afectat drepturile persoanelor aparținând minorității române în ceea ce privește asigurarea învățământului în limba maternă, astfel încât nivelul și calitatea învățământului în limba română să nu fie diminuate.

Președintele Klaus Iohannis a evocat în acest context eforturile semnificative pe care statul român le depune pentru a asigura cele mai bune condiții persoanelor aparținând minorităților naționale din România, inclusiv cea ucraineană, ceea ce a determinat ca modelul românesc în acest domeniu să fie apreciat la nivel internațional și european.

Conform sursei citate, șeful statului a reiterat sprijinul constat al României pentru parcursul european al Ucrainei, precum și pentru suveranitatea și integritatea teritoarială ale României.

Klaus Iohannis a mai evidențiat sprijinul consecvent al României pentru dialogul politic și o cooperare practică aprofundată între Alianța Nord-Atlantică și Ucraina, exemplificând cu implementarea primei Faze a NATO Cyber Defence Trust, care a fost coordonat de România.

Totodată, cei doi Președinți au convenit că este necesar ca România și Ucraina să deruleze un dialog mai strâns pe teme de securitate regională, fiind efectuat un schimb de opinii privind evoluțiile relative la soluționarea conflictului din estul Ucrainei, inclusiv întâlnirea la nivel înalt a formatului „Normandia”, care este în curs de pregătire. În acest cadru, Președintele României a salutat recentul schimb de prizonieri efectuat la 7 septembrie între Ucraina și Federația Rusă.

Discuțiile dintre cei doi șefi de stat au cuprins și aspecte legate de securitatea energetică, cu trimitere la proiectul Nord Stream 2.

Astfel, cele două state și-au reiterat opoziția față de acest proeict, context în care ”președintele Klaus Iohannis a menționat eforturile depuse pe perioada Președinției României a Consiliului UE pentru modificarea cu succes a Directivei europene în materie.”

În egală măsură, a fost discutată importanța stimulării relațiilor economice dintre cele două țări, Președintele Zelenski încurajând investițiile românești în țara sa.

”Președintele Ucrainei a arătat că înțelege preocupările părții române și a transmis asigurări în direcția identificării unei soluții la problemele create de adoptarea Legii Educației, astfel încât drepturile persoanelor aparținând minorității române de a învăța în limba maternă să nu fie afectate. De asemenea,

preşedintele Zelenski a mulţumit României pentru susţinerea sa pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei”, mai este precizat în comunicat.

Cu această ocazie, șeful statului ucrainean Volodimir Zelenski i-a adresat președintelui României Klaus Iohannis invitația de a efectua o vizită în Ucraina.

Ulterior, Klaus Iohannis a avut întrevederi și cu președintele Georgiei, Salome Zurabișvili, dar și cu președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, cea din urmă fiind prima întâlnire cu omologul său de la Chișinău.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

MAREA BRITANIE

Marea Britanie: Palmerston, motanul care a locuit la Ministerul de Externe britanic în ultimii 4 ani, se retrage în mediul rural

Published

on

© Palmerston/ Twitter

Palmerston, pisica care a locuit la Ministerul de Externe britanic timp de patru ani şi jumătate, va părăsi reşedinţa sa din Londra pentru a se retrage în mediul rural, relatează Reuters, potrivit Agerpres.

Într-un mesaj adresat celor peste 100.000 de urmăritori pe Twitter, pisica alb cu negru, care a trăit cândva la adăpostul de animale Battersea Dogs & Cats Home, a spus că vrea să petreacă mai mult timp relaxându-se departe de lumina reflectoarelor.

 

“Mi-a plăcut să urc în copaci şi să alerg pe câmp în jurul noii mele locuinţe de la ţară”. “Îmi va fi dor să aud paşii unui ambasador şi să ies din ascunzătoare pentru a vedea cine este”, i-a scris Palmerston subsecretarului de stat în Ministerul de Externe, Simon McDonald, într-o notificare oficială cu antetul instituţiei, datată 7 august şi semnată Palmerston şi cu amprenta a două lăbuţe.

În schimb, notează sursa citată, motanul Larry rămâne la Downing Street unde locuieşte din 2011, în timp ce colegul lui felin Gladstone îşi păstrează postul la Ministerul de Finanţe. 

Continue Reading

NATO

John Bolton, fostul consilier pe securitate națională al SUA, avertizează că NATO s-ar putea dezintegra dacă Donald Trump câștigă un al doilea mandat la Casa Albă

Published

on

© NATO/ Flickr

Fostul consilier pe probleme de securitate naţională al SUA, John Bolton, a avertizat într-un interviu difuzat vineri de agenţia dpa că NATO s-ar putea dezmembra dacă preşedintele american Donald Trump câştigă un al doilea mandat şi şi-a exprimat speranţa că liderul de la Casa Albă va pierde alegerile din noiembrie.

Bolton a fost totodată foarte critic faţă de decizia recentă a lui Trump de a retrage militari americani din Germania, apreciind că demersul pare să nu fi urmat o strategie şi că a avut ca scop să pedepsească Berlinul pentru deficitul comercial şi pentru eşecul de a cheltui 2% din PIB pentru apărare.

“Acestea nu sunt motive valide”, a insistat Bolton, înainte de tipărirea în Germania, în această lună, a cărţii sale, “The Room Where It Happened”, o radiografie a activităţii la Casa Albă deloc favorabilă actualei administraţii Trump, informează Agerpres. “O face deoarece crede că Germania o merită”, a afirmat Bolton, subliniind că a fost vorba despre o pedeapsă.

Afirmațiile lui Bolton, deși privite uneori cu rezerve din cauza relației deteriorate cu Trump, vin să întărească o abordare de multe ori caustică a președintelui SUA la adresa NATO.

În primul rând, încă de când era doar candidat la președinția SUA, Donald Trump a afirmat că Alianța Nord-Atlantică este “perimată” și a întârziat să își afirma angajamentul pentru articolul V privind apărarea colectivă din Tratatul Nord-Atlantic, lucru realizat la aproape șase luni de la preluarea mandatului, într-o conferință comună de presă cu președintele României. 

Apoi, în cursul summitului NATO de la Bruxelles din 2018, Donald Trump ar fi amenințat cu retragerea SUA din cadrul Alianței Nord-Atlantice în contextul unei dispute cu cancelarul german Angela Merkel și cu mai mulți lideri europeni privind cota cheltuielilor militare pentru apărarea comună.

“Cred că pagubele pe care le-a produs Trump atât pe plan intern, cât şi extern pot fi reparate destul de rapid dacă va avea doar un mandat. Dacă va obţine două mandate, cred că va produce şi mai multe pagube şi vor fi mai greu de reparat. Cred că NATO va avea de suferit în eventualitatea unui al doilea mandat al lui Trump”, a continuat Bolton, adăugând: “Nu cred că europenii sunt pe deplin conştienţi de acest lucru”.

Fostul consilier pe probleme de securitate naţională al SUA – care fie a demisionat, fie a fost demis anul trecut, depinde pe cine întrebi, după cum comentează ironic dpa – a avut prea puţine cuvinte amabile la adresa fostului său şef, descriindu-l ca pe un personaj căruia îi lipseşte o viziune coerentă despre lume şi care este predispus la schimbări bruşte de opinie.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Directorul OMS critică “naționalismul” în materie de vaccin: Pagubele provocate de COVID-19 ar putea fi mai mici dacă ar exista un consens global

Published

on

© Tedros Adhanom Ghebreyesus/ Facebook

Directorul general al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), Tedros Adhanom Ghebreyesus, a criticat joi ”naţionalismul” în materie de vaccin, pledând pentru punerea în comun a instrumentelor care să permită planetei să combată COVID-19, relatează AFP.

“Naţionalismul vaccinului nu este bun. Nu ne va ajuta”, a declarat el în cadrul Forumului Aspen pentru securitate, desfăşurat timp de trei zile în mediul virtual anul acesta.

“Ar trebui să existe un consens global pentru a face orice vaccin un bun public comun; (…) este un angajament politic”, a pledat el, potrivit Agerpres.

“Pagubele provocate de COVID-19 ar putea fi mai mici dacă ţările care dispun de mijloacele necesare s-ar angaja”, a insistat directorul OMS.

Circa 26 de vaccinuri se află în diferite stadii de testare, dintre care şase se află “într-o etapă bună, de studii clinice”, a reafirmat la rândul său directorul pentru programele de urgenţă din cadrul OMS, Michael Ryan, exprimând din nou o speranţă temperată.

Peste 19 milioane de cazuri de infectare cu noul coronavirus au fost înregistrate în lume, dintre care cel puţin 700.000 de decese, de la izbucnirea pandemiei în China în decembrie anul trecut, încheie sursa citată.

Mai mulți lideri globali, îndeosebi parte a lumii occidentale, au promovat și continuă să pledeze insistent pentru ca un vaccin împotriva noului coronavirus să fie considerat un “bun public universal”, o idee susținută intens și de Comisia Europeană și instituțiile internaționale.

În ce privește găsirea unui vaccin, țările lumii depun eforturi pentru a-și securiza accesul la un potențial vaccin împotriva COVID-19. Luna trecută, guvernul Marii Britanii a încheiat contracte pentru achiziționarea a 90 de milioane de doze dintr-un nou vaccin împotriva COVID-19.

De asemenea, Comisia Europeană a încheiat luni, 3 august, discuțiile preliminare cu o companie farmaceutică pentru achiziționarea unui potențial vaccin împotriva COVID-19. Contractul avut în vedere cu Sanofi-GSK ar oferi posibilitatea ca toate statele membre ale UE să achiziționeze vaccinul. Se preconizează că, odată ce un vaccin s-a dovedit a fi sigur și eficace împotriva COVID-19, Comisia ar dispune de un cadru contractual pentru achiziționarea a 300 de milioane de doze, în numele tuturor statelor membre ale UE.

Totodată, la nivel european, Franța, Germania, Italia și Țările de Jos au cumpărat în avans 400 de milioane de doze de vaccin împotriva COVID-19, precizându-se că dozele vor fi distribuite și în alte state ale UE.

Peste Atlantic, președintele Donald Trump s-a arătat încrezător că un vaccin va putea fi dezvoltat până la 3 noiembrie, data alegerilor prezidențiale din SUA, în cadrul cărora actualul lider de la Casa Albă se va confrunta cu fostul vicepreședinte Joe Biden.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending