Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Klaus Iohannis, despre apelul Ursulei von der Leyen la măsuri îndrăznețe pentru combaterea COVID-19: Statele UE iau astfel de măsuri. Niciunii dintre noi nu stăm şi aşteptăm ceva de undeva

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, miercuri, cu privire la îndemnul preşedintelui Comisiei Europene ca statele UE să ia măsuri îndrăzneţe pentru ”a salva vieţi”, că ţările membre iau astfel de măsuri în funcţie de evoluţia pandemiei de COVID-19 şi că niciuna nu aşteaptă “ceva de undeva”.

“Am constatat că doamna preşedinte (a Comisiei Europene – n.r.) ne îndeamnă să găsim măsuri îndrăzneţe. Aceste măsuri îndrăzneţe sunt cele pe care le ia fiecare stat membru în funcţie de evoluţia pandemiei. Niciunii dintre noi nu stăm şi aşteptăm ceva de undeva. Noi analizăm datele şi luăm măsurile care sunt propuse de experţii recunoscuţi în domeniu. Este însă adevărat că la nivel european căutăm să ne punem de acord cu aceste măsuri, în special cu închideri-deschideri de graniţe, facilitarea transportului de mărfuri, întrajutorarea între sistemele sanitare”, a spus şeful statului, la Palatul Cotroceni, într-o conferinţă de presă, citat de Agerpres.

Președintele a făcut aceste precizări după ce Comisia Europeană a lansat miercuri noi măsuri suplimentare pe fondul recrudescenței COVID-19, iar șefa executivului european, Ursula von der Leyen, a facut apel la statele membre la “acțiuni curajoase” care vor contribui la salvarea de vieți și la protejarea mijloacelor de subzistență.

El a precizat că pentru a se găsi soluţiile cele mai eficiente şi în timp util, la ultimul Consiliu European s-a convenit ca între aceste şedinţe să aibă loc reuniuni informale în sistem videoconferinţă. De altfel, cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană se vor reuni pe 29 octombrie, formatul unei videoconferințe informale, pentru a discuta răspunsul comun european la criza provocată de COVID-19 și riscurile generate de un al doilea val al pandemiei.

“O astfel de întâlnire va avea loc chiar mâine seară şi înainte de acea videoconferinţă voi face o scurtă declaraţie ca să înţeleagă lumea de ce ne vedem între consilii în videoconferinţă. Deci, tocmai pentru a încerca să ne punem de acord în privinţa măsurilor pe care le ia fiecare stat membru”, a arătat Iohannis.

Există semnale, potrivit preşedintelui, că până la sfârşitul anului sau la începutul anului viitor va exista un vaccin anti-COVID-19.

“Astăzi a declarat preşedintele Consiliului European că până la sfârşitul anului sau la începutul anului viitor vor fi disponibile până la patru feluri de vaccin. În aceeaşi zi, preşedintele Comisiei Europene a declarat că înainte de aprilie 2021 nu crede că va fi disponibil un vaccin în cantităţi relevante. Informaţiile încă nu sunt foarte certe, dar eu cred că putem să sperăm într-un vaccin în lunile următoare”, a spus Iohannis.

Livrarea unor potenţiale vaccinuri împotriva COVID-19 către statele UE ar putea începe în mod serios în aprilie 2021, a declarat, miercuri, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a avertizat că evoluţia pandemiei COVID-19 în UE este ”alarmantă” şi le-a cerut statelor membre să ia măsuri îndrăzneţe pentru ”a salva vieţi”, precum şi mai multă coordonare între ele. 

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

COVID-19: Comisia Europeană a prezent strategia privind rămânerea în siguranță în cursul iernii: În acest an, salvarea de vieți omenești trebuie să aibă prioritate față de sărbătoriri

Published

on

© European Commission/ Twitter

Comisia Europeană a adoptat miercuri o strategie pentru gestionarea pandemiei de coronavirus în următoarele luni de iarnă, o perioadă care poate reprezenta un risc de transmitere ridicată a virusului SARS-CoV-2, pe fondul posibilelor reuniuni în interior.

Potrivit unui comunicat, Executivul european recomandă menținerea vigilenței și a prudenței pe tot parcursul iernii și în 2021, când se vor pune la dispoziție pe scară largă vaccinuri sigure și eficace, urmând atunci ca Uniunea Europeană să ofere linii directoare suplimentare cu privire la ridicarea treptată și coordonată a măsurilor menite să limiteze răspândirea virusului.

”În Europa, la fiecare 17 secunde, o persoană își pierde viața din cauza COVID-19. Este posibil ca situația să se stabilizeze, dar rămâne delicată. Ca orice altceva în acest an, sărbătorile de sfârșit de an vor fi diferite. Nu putem periclita eforturile depuse de noi toți în ultimele săptămâni și luni. În acest an, salvarea de vieți omenești trebuie să aibă prioritate față de sărbătoriri. Dar cu vaccinurile la orizont, există și speranță. Toate statele membre trebuie de acum să fie pregătite să demareze campanii de vaccinare și să pună la dispoziție vaccinuri pe scară largă și cât mai repede posibil, de îndată ce un vaccin sigur și eficace devine disponibil”, a precizat comisarul european pentru sănătate și siguranță alimentară, Stella Kyriakides.

O abordare coordonată reprezită un element cheie pentru a asigura claritate pentru cetățeni și pentru a evita o recrudescență a epidemiei în contextul sărbătorilor de iarnă. Comisia Europeană avertizează că o relaxare a măsurilor ar trebui să adoptată în coordonare cu evoluția epidemiologică, fiind necesară asigurarea capacității de testare, identificarea contacților și tratarea pacienților.

Așadar, Comisia Europeană recomandă următoarele:

I. Distanțarea fizică și limitarea contactelor sociale, esențiale în lunile de iarnă, inclusiv în perioada de vacanță. Măsurile ar trebui să fie țintite și să fie bazate pe situația epidemiologică locală pentru a limita impactul lor social și economic și pentru a le spori acceptarea de către populație.

II. Testarea și depistarea contacților, esențiale pentru detectarea cazurilor grupate și stoparea transmiterii. Majoritatea statelor membre dispun în prezent de aplicații naționale de depistare a contacților. Serverul european de acces pentru interoperabilitate (EFGS) permite depistarea transfrontalieră a contacților.

III. Călătoriile în siguranță, în condițiile unei posibile creșteri a numărului de călătorii în timpul vacanțelor de sfârșit de an, care necesită o abordare coordonată. Infrastructura de transport trebuie să fie pregătită, iar cerințele de carantinare, care poate fi necesară atunci când situația epidemiologică din regiunea de plecare este mai gravă decât cea din regiunea de destinație, trebuie comunicate în mod clar.

IV. Capacitatea de asistență medicală și personalul medical: ar trebui instituite planuri de continuitate a activităților unităților sanitare, pentru a asigura faptul că focarele de COVID-19 pot fi gestionate, iar accesul la alte tratamente poate fi menținut. Achizițiile publice comune pot corecta deficitele de echipamente medicale.

V. Oboseala de a lupta cu pandemia și stresul psihologic sunt reacții naturale în situația actuală. Statele membre ar trebui să urmeze orientările Regiunii Europene Organizației Mondiale a Sănătății vizând revigorarea sprijinului public pentru a combate oboseala de a lupta cu pandemia. Sprijinul psihosocial ar trebui, de asemenea, intensificat.

VI. Strategiile naționale de vaccinare. Dacă este necesar, Comisia este pregătită să sprijine statele membre în aplicarea planurilor lor de punere la dispoziție pe scară largă a vaccinurilor și a celor de vaccinare. O abordare comună în întreaga UE în ceea ce privește certificatele de vaccinare ar putea consolida răspunsul în materie de sănătate publică în statele membre și încrederea cetățenilor în efortul de vaccinare.

Strategia publicată joi se bazează pe recomandări anterioare, cum ar fi foaia de parcurs europeană din aprilie privind eliminarea treptată a măsurilor de limitare a răspândirii virusului, comunicarea din iulie privind pregătirea pe termen scurt și comunicarea din octombrie privind măsurile suplimentare de răspuns la COVID-19. Primul val al pandemiei în Europa a fost limitat cu succes prin măsuri stricte, dar relaxarea lor prea rapidă în cursul verii a dus la o recrudescență în toamnă.

La începutul anului 2021 vor fi prezentate recomandări suplimentare pentru conceperea unui cadru cuprinzător de control al COVID-19, pe baza cunoștințelor și a experienței acumulate până în prezent și a celor mai recente orientări științifice disponibile.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană prezintă instrumente digitale adaptate și extinde oferta de formare judiciară pentru modernizarea sistemelor de justiție din UE

Published

on

©️ European Commission

Comisia Europeană a adoptat miercuri, 2 decembrie, un pachet de inițiative pentru modernizarea sistemelor de justiție din UE. Cei doi piloni principali ai noului pachet sunt Comunicarea privind digitalizarea justiției în UE și noua Strategie privind formarea judiciară europeană, potrivit unui comunicat

Digitalizarea sistemelor de justiție ale UE

Prin aceste instrumente de justiție digitală se va oferi un sprijin suplimentar statelor membre pentru ca sistemele lor naționale de justiție să progreseze către era digitală și pentru a se îmbunătăți cooperarea judiciară transfrontalieră între autoritățile competente la nivelul UE.. Iată patru dintre instrumentele prezentate astăzi:

  • Digitalizarea ca opțiune implicită în cooperarea judiciară transfrontalieră: multe proceduri judiciare, chiar și cele care depășesc sfera națională, se desfășoară încă pe hârtie și prin poștă. Comisia Europeană va lucra la o propunere legislativă de digitalizare a procedurilor de cooperare judiciară transfrontalieră în materie civilă, comercială și penală, a cărei adoptare este planificată la sfârșitul anului 2021.
  • Combaterea criminalității transfrontaliere: Actualizarea Sistemului de gestionare a cazurilor, folosit de Eurojust pentru a efectua verificări încrucișate în diferite cazuri cu scopul de a coordona lupta UE împotriva formelor grave de criminalitate transfrontalieră, inclusiv împotriva terorismuli. În plus, odată cu modificarea mandatului Europol, se va introduce un sistem de căutare de tip „rezultat pozitiv/negativ” între cazurile instrumentate de această agenție și cele instrumentate de Parchetul European și de Europol. Datorită acestei conectivități a sistemele lor de gestionare a cazurilor, Eurojust, Europol și Parchetul European vor afla dacă există anchete și urmăriri penale conexe. În 2021, Comisia va prezenta, de asemenea, o inițiativă legislativă privind schimbul de informații digitale referitoare la cazurile de terorism transfrontalier și o inițiativă privind instituirea unei Platforme de colaborare pentru echipele comune de anchetă.
  • Îmbunătățirea accesului la informații: bazele de date electronice sunt ușor de consultat, reduc la minimum costurile pentru utilizatori și sunt reziliente în caz de crize. Prin urmare, statele membre ar trebui să depună eforturi pentru a-și digitaliza și interconecta registrele.
  • Instrumente informatice de cooperare transfrontalieră: transformarea e-CODEX (comunicare în domeniul e-justiției prin intermediul schimbului online de date în materie civilă, comercială și penală) într-un etalon pentru comunicarea digitală securizată în cadrul procedurilor judiciare transfrontaliere în toate statele membre; încurajarea tuturor statelor membre să se conecteze eEDES (sistemul de schimb digital de probe electronice), prin intermediul căruia unele state membre fac schimb rapid și sigur de ordine europene de anchetă, depun și primesc cereri de asistență juridică reciprocă și probe conexe în format digital, renunțând la trimiterea acestor documentele prin poștă. 

Aceste măsuri pun în mișcare răspunsul UE la necesitatea de a continua digitalizarea sistemelor de justiție din statele membre.  Finanțarea se va face prin mecanismele disponibile în cadrul următorului Cadru Financiar Multianual 2021-2027 și al instrumentului Next Generation EU.

Formarea judiciară europeană

Această a doua ediție a Strategiei UE privind formarea judiciară europeană extinde domeniul de aplicare al ofertei de formare a UE pentru profesioniștii din domeniul justiției la noi domenii de politică, cum ar fi digitalizarea și inteligența artificială, oferindu-le cunoștințele și competențele necesare pentru a face față provocărilor secolului XXI.

Strategia stabilește, de asemenea, obiective ambițioase: profesioniștii din domeniul dreptului să urmeze anual cursuri de formare pe teme legate de dreptul UE, astfel încât, până în 2024, 65 % dintre judecători și procurori și 15 % dintre avocați să fi beneficiat de o astfel de formare.

Mai mult, strategia sprijină profesioniștii din domeniul justiției din Balcanii de Vest și din alte țări partenere ale UE din Africa și America Latină.

În plus, profesioniștii din domeniul justiției vor putea căuta cursuri de formare pe teme legate de dreptul UE prin intermediul Platformei europene de formare, lansată astăzi pentru o primă etapă de testare și planificată să fie pe deplin operațională în cursul anului 2021.

Setul de instrumente stabilit în comunicarea de astăzi privind digitalizarea justiției va fi discutat în continuare cu administrațiile publice, cu sistemele judiciare, cu organizațiile profesionale din domeniul juridic și cu alte părți interesate, pentru a se asigura o monitorizare promptă și concretă a acestora. Comisia și viitoarea Președinție a Consiliului UE vor organiza, în primăvara anului 2021, o conferință la nivelul UE privind formarea judiciară.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană își reînnoiește angajamentul de a consolida drepturile fundamentale în UE printr-o nouă strategie axată pe patru direcții de acțiune

Published

on

©️ European Commission

Comisia Europeană a prezentat miercuri o nouă strategie de cosolidare a aplicării Cartei drepturilor fundamentale în UE, axează pe patru direcții de acțiune care stabilesc modalitățile de punere în aplicare a cartei în următorii 10 ani.

Potrivit unui comunicat al Executivului european, Noua strategie confirmă un angajament reînnoit de a se asigura aplicarea dispozițiilor cartei la potențialul lor maxim.

În acest sens, Comisia Europeană a anunțat că, începând de anul viitor, va prezenta un raport anual care va analiza modul în care statele membre aplică dispozițiile cartei în anumite domenii tematice.

”Anul acesta se împlinesc 20 de ani de la prima proclamare a cartei care reprezintă o declarație europeană a drepturilor omului. Aceasta este expresia valorilor Uniunii noastre. Carta are aceeași valoare juridică ca și tratatele. Vreau ca oamenii să știe cui se pot adresa dacă le sunt încălcate drepturile”, a transmis vicepreședintele Comisiei Europene pentru valori și transparență, Věra Jourová.

Strategia vine în completarea Planului de acțiune pentru democrația europeană și a Raportului privind statul de drept, care ilustrează abordarea cuprinzătoare a Comisiei în ceea ce privește promovarea și protejarea drepturilor fundamentale și a valorilor UE.

Așa cum am precizat mai sus, această strategie se concentrează pe patru direcții de acțiune care stabilesc modalitățile de punere în aplicare a cartei în următorii 10 ani: I. punerea în aplicare efectivă de către statele membre, II. responsabilizarea societății civile, III. carta ca punct de reper pentru instituțiile UE, IV. creșterea gradului de sensibilizare a cetățenilor.

I. Punerea în aplicare efectivă de către statele membre

Dispozițiile cartei sunt obligatorii pentru statele membre atunci când acestea pun în aplicare legislația UE. Comisia va colabora îndeaproape cu statele membre și, prin dialog, este pregătită să le sprijine cu privire la punerea în aplicare eficace a legislației UE și la respectarea deplină a dispozițiilor cartei.

Așadar, statele membre sunt invitate să desemneze un punct focal al cartei pentru a facilita coordonarea și schimbul de informații.

Începând din 2021, Comisia va prezenta un raport anual cu privire la cartă, analizând mai amănunțit punerea acesteia în aplicare în statele membre în anumite domenii. Raportul din 2021 se va concentra asupra drepturilor fundamentale în era digitală.

II. Responsabilizarea societății civile

Comisia va monitoriza îndeaproape măsurile naționale care afectează activitățile societății civile și care contravin legislației UE și va lua măsuri împotriva acestora. Unele state membre nu dispun încă de instituții naționale pe deplin funcționale în domeniul drepturilor omului, care reprezintă legături importante între guvern și societatea civilă.

Statele membre sunt invitate să înființeze astfel de instituții și să se asigure că acestea dispun de mijloacele necesare pentru a-și desfășura activitatea în deplină independență. Comisia va promova, de asemenea, activități de formare cu privire la cartă destinate judecătorilor, altor practicieni din domeniul justiției și apărătorilor drepturilor omului.

III. Carta ca punct de reper pentru instituțiile UE

Instituțiile UE trebuie să respecte dispozițiile cartei în toate acțiunile lor. Comisia își va consolida capacitatea internă în ceea ce privește respectarea cartei, inclusiv prin e-learning, orientări actualizate pentru personal și planuri de formare. Comisia este pregătită să sprijine Parlamentul European și Consiliul pentru a se asigura că acestea pun în aplicare dispozițiile cartei în mod eficace în activitatea lor.

IV. Creșterea gradului de sensibilizare a cetățenilor

Un sondaj Eurobarometru recent arată că șase din zece respondenți doresc să afle mai multe informații cu privire la drepturile lor și la organismele cărora li se pot adresa dacă le sunt încălcate drepturile prevăzute în cartă. Comisia va lansa o campanie de informare cu privire la cartă și va utiliza programul Erasmus+ pentru a crește gradul de sensibilizare al tinerilor. Comisia încurajează statele membre să își dezvolte de asemenea propriile inițiative pentru a promova sensibilizarea cetățenilor.

Odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, la 1 decembrie 2009, Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene a devenit obligatorie din punct de vedere juridic.

Conform Raportului privind drepturile fundamentale pentru 2019 și 2020, statele membre se confruntă cu lipsa unor politici naționale care să promoveze sensibilizarea cetățenilor cu privire la cartă și punerea în aplicare a acesteia.

Constatările Agenției pentru Drepturi Fundamentale a UE (FRA) evidențiază faptul că organizațiile societății civile și instituțiile naționale din domeniul drepturilor omului joacă un rol esențial în asigurarea impactului real al cartei în viața oamenilor, însă aceste organizații nu sunt suficient de bine informate cu privire la cartă și la situațiile în care se aplică.

Continue Reading

Facebook

Corina Crețu2 mins ago

Corina Crețu: UE va deveni mai puternică dacă va aduce fondurile europene mai aproape de nevoile reale ale oamenilor

U.E.32 mins ago

Franța: A murit fostul președinte Valéry Giscard d’Estaing, sub auspiciile căruia au fost create G7 și Consiliul European și cel care a prezidat Convenția Europeană pentru Tratatul Constituțional

U.E.12 hours ago

Comisia Europeană solicită ca Parchetul European condus de Laura Codruța Kövesi să fie operațional la 1 martie 2021

NATO12 hours ago

Jens Stoltenberg, despre creșterea prezenței NATO pe flancul estic și la Marea Neagră: Plănuiesc să prezint recomandări strategice pentru liderii aliați la summitul de anul viitor

NATO13 hours ago

Jens Stoltenberg, despre intenția României de a înființa un Centru euro-atlantic pentru reziliență: NATO trebuie să evalueze consecințele investițiilor Chinei în infrastructura noastră critică

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

COVID-19: Comisia Europeană a prezent strategia privind rămânerea în siguranță în cursul iernii: În acest an, salvarea de vieți omenești trebuie să aibă prioritate față de sărbătoriri

Cristian Bușoi17 hours ago

Cristian Bușoi, raportorul PE pentru Programul EU4Health: În PNRR trebuie incluse proiecte de sănătate competitive și care pot fi implementate în patru ani pentru a primi finanțare de la UE

U.E.17 hours ago

Premierul Ludovic Orban, interviu pentru Le Monde în care critică Ungaria și Polonia pentru blocarea pachetului financiar de 1.824 de miliarde de euro: Toate țările UE trebuie să respecte statul de drept

ROMÂNIA17 hours ago

Ministrul de externe Bogdan Aurescu, discuție cu omologul italian Luigi di Maio despre măsurile luate pentru buna desfășurare în Italia a alegerilor din 5-6 decembrie

U.E.18 hours ago

Donald Tusk cere, din nou, excluderea, partidului lui Viktor Orban din PPE: Ce altceva mai trebuie să facă pentru a vedea că nu se potrivesc cu familia noastră?

Cristian Bușoi17 hours ago

Cristian Bușoi, raportorul PE pentru Programul EU4Health: În PNRR trebuie incluse proiecte de sănătate competitive și care pot fi implementate în patru ani pentru a primi finanțare de la UE

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Ludovic Orban: Finalizarea gazoductului BRUA, o investiţie extrem de importantă pentru România şi pentru Europa, permiţând diversificarea surselor de aprovizionare cu gaz natural ale UE

ROMÂNIA5 days ago

Faza I a gazoductului BRUA, finalizată. Președintele Klaus Iohannis: O etapă esențială a întăririi securității energetice atât a țării noastre, cât și a Uniunii Europene

ROMÂNIA7 days ago

Premierul Ludovic Orban: În următoarea perioadă, România va beneficia de finanțări extrem de importante de la nivel european

EVENIMENTE1 week ago

Coaliția “Votez pentru Sănătate” organizează dezbaterea “De ce avem nevoie de un parteneriat strategic pentru sănătate?” (LIVE, 26 noiembrie, ora 11:00)

Dacian Cioloș1 week ago

Dacian Cioloș: Europa este ținută ostatică de două țări, iar Bruxelles-ul trebuie să arate că știe să ia decizii ferme pentru a apăra libertatea și democrația

U.E.2 weeks ago

Președinția Germaniei la Consiliul UE patronează proiectul fotografic ”Faces of Europe”, un tablou despre toleranță și conviețuirea în pace

Marian-Jean Marinescu2 weeks ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Bugetul politicii de transport nu a fost mărit de Parlamentul European, ceea ce este în detrimentul țărilor din Est

ROMÂNIA2 weeks ago

Președintele Klaus Iohannis: Voi sprijini solicitările pentru fonduri europene pentru a începe reconstrucția Institutului Clinic Fundeni

Marian-Jean Marinescu2 weeks ago

Marian-Jean Marinescu: Parlamentul European cere o foaie de parcurs privind trecerea de la motoare cu combustie la cele bazate pe resurse nepoluante pentru a proteja producătorii și consumatorii

Advertisement
Advertisement

Trending