Connect with us

U.E.

COVID-19: Cancelarul Angela Merkel anunță noi restricții și avertizează că sistemul sanitar german și-ar putea atinge limitele

Published

on

© European Union, 2020

Cancelarul german Angela Merkel a convenit miercuri împreună cu landurile instituirea unor noi restricţii antiepidemice, care includ închiderea barurilor şi restaurantelor şi sistarea activităţilor culturale şi sportive în spaţii închise, pentru a încerca să oprească creşterea continuă a cazurilor de COVID-19, ce ameninţă să copleşească spitalele, şi pentru a menţine pe cât posibil deschise magazinele şi şcolile, potrivit agenţiilor Reuters, DPA şi EFE.

Numărul noilor infectări s-a dublat într-o săptămână. Trebuie să acţionăm acum’‘, a spus şefa guvernului de la Berlin, potrivit Agerpres, avertizând că situaţia este ”foarte serioasă” şi că Germania se confruntă cu o transmitere comunitară a virusului, în cazul a trei sferturi dintre noile persoane infectate neputându-se descoperi de la cine a fost contractat virusul.

Sistemul nostru sanitar astăzi încă poate face faţă acestei provocări, dar în ritmul actual al infectărilor va ajunge la limitele capacităţilor sale în câteva săptămâni”, a mai atenţionat Merkel.

Noile restricţii, aplicabile din 2 noiembrie, prevăd de asemenea limitarea reuniunilor la maxim 10 persoane din două gospodării diferite.

Restaurantele, barurile, teatrele, cinematografele, sălile de fitness şi bazinele de înot vor fi închise, iar concertele anulate.

De asemenea, populaţia este îndemnată să evite călătoriile neesenţiale. Înnoptările în hoteluri vor fi permise doar pentru călătoriile în scop profesional necesare, călătoriile în scop turistic fiind interzise.

Obiectivul acestor măsuri severe – nu însă la fel de restrictive ca în primăvară, când au fost închise magazinele neesenţiale şi şcolile – este, potrivit lui Merkel, să limiteze cât mai mult efectele economice şi să permită menţinerea şcolilor şi grădiniţelor deschise.

Cancelarul a anunţat de asemenea un nou program de ajutor de urgenţă, în valoare de zece miliarde de euro, pentru companiile afectate de restricţiile antiepidemice.

În ultimele 24 de ore, Germania a înregistrat 14.964 de noi cazuri de COVID-19 şi 85 de decese, menţinând în continuare rata infectărilor şi a deceselor sub cea a multora dintre ţările vecine.

Măsurile anunțate de Merkel intervin cu o zi înainte de o videoconferință a șefilor de stat sau de guvern din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene.

Mai mult, Comisia Europeană a lansat miercuri noi măsuri suplimentare pe fondul recrudescenței COVID-19, iar șefa executivului european, Ursula von der Leyen, a facut apel la statele membre la “acțiuni curajoase” care vor contribui la salvarea de vieți și la protejarea mijloacelor de subzistență.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

U.E.

Comisia Europeană solicită ca Parchetul European condus de Laura Codruța Kövesi să fie operațional la 1 martie 2021

Published

on

© European Union, 2019/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a făcut apel miercuri la statele membre să-şi numească rapid procurorii delegaţi pentru a permite Parchetului european (EPPO), noua armă a UE împotriva fraudei, să-şi înceapă activitatea la 1 martie, relatează AFP, potrivit Agerpres.

Parchetul European, care va avea puterea de a cerceta, urmări şi trimite în judecată în faţa jurisdicţiilor naţionale pe autorii unor infracţiuni care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii, a fost instalat la sfârşitul lui septembrie, în Luxemburg, după ce procuroarea şefă europeană, Laura Codruţa Kövesi, şi cei 22 de procurori reprezentând statele care participă la această cooperare consolidată au depus jurământul. Ulterior, Colegiul Parchetului European a numit doi procurori-șefi adjuncți care o vor seconda pe Laura Codruța Kövesi la conducerea instituției europene, și anume pe Danilo Ceccarelli, din Italia și Andrés Ritter, din Germania.

Intrarea EPPO în funcţiune depinde însă de numirea de către ţările participante a procurorilor delegaţi, care vor fi însărcinaţi în aceste state să efectueze anchetele, dar şi de adaptarea legislaţiilor naţionale pentru a integra această nouă autoritate judiciară.

Câteva state membre şi-au numit procurorii delegaţi, care vor începe să activeze la 15 ianuarie pentru a testa diferitele proceduri în cadrul parchetului european“, a declarat comisarul european pentru justiţie Didier Reynders, la finalul unei reuniuni prin videoconferinţă a miniştrilor europeni.

Fac apel la toate celelalte state membre să accelereze nominalizările pentru a fi în măsură să-şi demareze activităţile de la 1 martie 2021, Nu ne putem permite noi întârzieri“, a adăugat el, subliniind importanţa acestui parchet european pentru protecţia viitorului buget multianual al UE şi a planului de relansare masiv care îi este ataşat.

În prezent numai două ţări şi-au numit procurorii delegaţi – Germania şi Slovacia – iar desemnarea lor este în curs în Ţările de Jos, Estonia şi Luxemburg, informează surse europene citate de AFP.

Din cele 27 de state UE, cinci nu vor participa la EPPO. Este vorba despre Ungaria, Polonia, Irlanda, Suedia şi Danemarca.

Această autoritate este competentă pentru fraude cu fondurile europene, fraudă cu TVA de peste zece milioane de euro şi corupţie, iar această infracţionalitate reprezintă între 30 şi 60 de miliarde de euro pe an, potrivit Laurei Codruţa Kövesi.

Parchetul European va fi un organism independent al UE, responsabil cu investigarea, urmărirea penală și trimiterea în judecată a autorilor infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii (de exemplu, fraudă, corupție, fraudă transfrontalieră în materie de TVA de peste 10 milioane EUR). În acest scop, EPPO va desfășura investigații, va efectua acte de urmărire penală și va exercita acțiunea publică în fața instanțelor competente din statele membre.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

COVID-19: Comisia Europeană a prezent strategia privind rămânerea în siguranță în cursul iernii: În acest an, salvarea de vieți omenești trebuie să aibă prioritate față de sărbătoriri

Published

on

© European Commission/ Twitter

Comisia Europeană a adoptat miercuri o strategie pentru gestionarea pandemiei de coronavirus în următoarele luni de iarnă, o perioadă care poate reprezenta un risc de transmitere ridicată a virusului SARS-CoV-2, pe fondul posibilelor reuniuni în interior.

Potrivit unui comunicat, Executivul european recomandă menținerea vigilenței și a prudenței pe tot parcursul iernii și în 2021, când se vor pune la dispoziție pe scară largă vaccinuri sigure și eficace, urmând atunci ca Uniunea Europeană să ofere linii directoare suplimentare cu privire la ridicarea treptată și coordonată a măsurilor menite să limiteze răspândirea virusului.

”În Europa, la fiecare 17 secunde, o persoană își pierde viața din cauza COVID-19. Este posibil ca situația să se stabilizeze, dar rămâne delicată. Ca orice altceva în acest an, sărbătorile de sfârșit de an vor fi diferite. Nu putem periclita eforturile depuse de noi toți în ultimele săptămâni și luni. În acest an, salvarea de vieți omenești trebuie să aibă prioritate față de sărbătoriri. Dar cu vaccinurile la orizont, există și speranță. Toate statele membre trebuie de acum să fie pregătite să demareze campanii de vaccinare și să pună la dispoziție vaccinuri pe scară largă și cât mai repede posibil, de îndată ce un vaccin sigur și eficace devine disponibil”, a precizat comisarul european pentru sănătate și siguranță alimentară, Stella Kyriakides.

O abordare coordonată reprezită un element cheie pentru a asigura claritate pentru cetățeni și pentru a evita o recrudescență a epidemiei în contextul sărbătorilor de iarnă. Comisia Europeană avertizează că o relaxare a măsurilor ar trebui să adoptată în coordonare cu evoluția epidemiologică, fiind necesară asigurarea capacității de testare, identificarea contacților și tratarea pacienților.

Așadar, Comisia Europeană recomandă următoarele:

I. Distanțarea fizică și limitarea contactelor sociale, esențiale în lunile de iarnă, inclusiv în perioada de vacanță. Măsurile ar trebui să fie țintite și să fie bazate pe situația epidemiologică locală pentru a limita impactul lor social și economic și pentru a le spori acceptarea de către populație.

II. Testarea și depistarea contacților, esențiale pentru detectarea cazurilor grupate și stoparea transmiterii. Majoritatea statelor membre dispun în prezent de aplicații naționale de depistare a contacților. Serverul european de acces pentru interoperabilitate (EFGS) permite depistarea transfrontalieră a contacților.

III. Călătoriile în siguranță, în condițiile unei posibile creșteri a numărului de călătorii în timpul vacanțelor de sfârșit de an, care necesită o abordare coordonată. Infrastructura de transport trebuie să fie pregătită, iar cerințele de carantinare, care poate fi necesară atunci când situația epidemiologică din regiunea de plecare este mai gravă decât cea din regiunea de destinație, trebuie comunicate în mod clar.

IV. Capacitatea de asistență medicală și personalul medical: ar trebui instituite planuri de continuitate a activităților unităților sanitare, pentru a asigura faptul că focarele de COVID-19 pot fi gestionate, iar accesul la alte tratamente poate fi menținut. Achizițiile publice comune pot corecta deficitele de echipamente medicale.

V. Oboseala de a lupta cu pandemia și stresul psihologic sunt reacții naturale în situația actuală. Statele membre ar trebui să urmeze orientările Regiunii Europene Organizației Mondiale a Sănătății vizând revigorarea sprijinului public pentru a combate oboseala de a lupta cu pandemia. Sprijinul psihosocial ar trebui, de asemenea, intensificat.

VI. Strategiile naționale de vaccinare. Dacă este necesar, Comisia este pregătită să sprijine statele membre în aplicarea planurilor lor de punere la dispoziție pe scară largă a vaccinurilor și a celor de vaccinare. O abordare comună în întreaga UE în ceea ce privește certificatele de vaccinare ar putea consolida răspunsul în materie de sănătate publică în statele membre și încrederea cetățenilor în efortul de vaccinare.

Strategia publicată joi se bazează pe recomandări anterioare, cum ar fi foaia de parcurs europeană din aprilie privind eliminarea treptată a măsurilor de limitare a răspândirii virusului, comunicarea din iulie privind pregătirea pe termen scurt și comunicarea din octombrie privind măsurile suplimentare de răspuns la COVID-19. Primul val al pandemiei în Europa a fost limitat cu succes prin măsuri stricte, dar relaxarea lor prea rapidă în cursul verii a dus la o recrudescență în toamnă.

La începutul anului 2021 vor fi prezentate recomandări suplimentare pentru conceperea unui cadru cuprinzător de control al COVID-19, pe baza cunoștințelor și a experienței acumulate până în prezent și a celor mai recente orientări științifice disponibile.

Continue Reading

Cristian Bușoi

Cristian Bușoi, raportorul PE pentru Programul EU4Health: În PNRR trebuie incluse proiecte de sănătate competitive și care pot fi implementate în patru ani pentru a primi finanțare de la UE

Published

on

© Cristian Busoi/ Facebook

Proiectele de sănătate care pot fi incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), pentru a fi implementate cu bani europeni, trebuie încheiate în patru ani, lucru posibil dacă sunt competitive, a declarat eurodeputatul Cristian Bușoi, raportorul Parlamentului European pentru Programul de Sănătate al UE (EU4Health) 2021-2027, într-un interviu pentru caleaeuropeana.ro.

 

Cristian Bușoi a făcut această declarație în contextul în care România are oportunitatea de a investi 5 mld. de euro în modernizarea și consolidarea sistemului sanitar și a cercetării din domeniul sănătății în următorii 4-7 ani, fonduri europene  care sunt împărțite pe două direcții majore:

  1. Fondul de Redresare și Reziliență, ceea ce la nivel de țară se traduce în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), unde avem alocate aproape 2 mld. euro pe patru direcții importante (reabilitarea sau susținerea construcției de noi unități spitalicești; dotarea și reabilitarea majoră a infrastructurii medicale oncologice; modernizarea secțiilor de boli cardiovasculare din spitalele deja existente), la care se adaugă o axă de finanțare pentru digitalizarea spitalelor. Acești bani trebuie accesați în 3-4 ani. 
  2. Programul Operațional de Sănătate cu o valoare de aproape 3 mld. de euro în bani europeni, la care se adaugă cofinanțările naționale. 

În acest context, eurodeputatul a precizat că „ceea ce se include în PNRR trebuie să fie proiecte care se pot termina în patru ani”. De aceea, construcția spitalelor regionale merge cătrre Programul Operațional Sănătate pentru că „avem un termen mai lung, de șapte ani, în care le putem realiza, iar în PNRR ne concentrăm pe spitale deja existente care se vor schimba cu totul”.

Cristian Bușoi a oferit în acest sens mai multe exemple:

„Institutul Oncologic București are un proiect care poate fi terminat clar în patru ani de zile și care va schimba cu totul felul în care funcționează. De asemenea, Spitalul Fundeni a încheiat de curând un acord de parteneriat pentru un proiect matur căruia trebuie să îi dea drumul și la finalul căruia va avea o față nouă, pe o structură deja existentă, cu personal existent, cu anumite dotări care vor fi preluate din actualul spital, pentru că și aici s-au investit bani din bugetul național sau din alte surse”.

De asemenea, eurodeputatul a menționat dotări din secțiile de oncologie sau din secțiile de bolicardiovasculare, precum acceleratoare de radioterapie, săli de operație sau echipamente de imagistică medicală. 

Potrivit acestuia, selecția spitalelor care vor primi finanțare pentru reabilitare se va face conform criteriilor europene, în urma unei proceduri competitive pe care Ministerul Fondurilor Europene o va lansa cel mai probabil în primul trimestru sau până la jumătatea anului viitor. Mai mult, spitalele care au proiecte cu o viziune despre dezvoltare și care au o anumită mărime și un impact ca importanță la nivel de locuitori din perspectiva procedurilor medicale desfășurate vor avea cele mai multe șanse de a fi finanțate din bani europeni. 

„Toate aceste lucruri pot fi terminate în patru ani de zile dacă se pornește o procedură de achiziție publică competitivă europeană. Într-un an de zile se poate încheia partea de achiziție publică după care ai la dispoziție pentru implementare cel mult trei ani”. 

În mod similar, „spitalele digitale, cu soft-uri de digitalizare pot fi puse în funcțiune în termen de 6 luni, maxim un an de la încheierea licitației”, a mai menționat eurodeputatul. 

Nu în ultimul rând, acesta a mai spus că se poate merge spre proiectele de energie, „care sunt deja mature și care așteaptă doar o sursă de finanțare,  iar partea de digitalizare va fi foarte mult îndreptată către sectorul privat unde capacitatea de a implementa proiecte este foarte rapidă”.

Continue Reading

Facebook

U.E.11 hours ago

Comisia Europeană solicită ca Parchetul European condus de Laura Codruța Kövesi să fie operațional la 1 martie 2021

NATO11 hours ago

Jens Stoltenberg, despre creșterea prezenței NATO pe flancul estic și la Marea Neagră: Plănuiesc să prezint recomandări strategice pentru liderii aliați la summitul de anul viitor

NATO12 hours ago

Jens Stoltenberg, despre intenția României de a înființa un Centru euro-atlantic pentru reziliență: NATO trebuie să evalueze consecințele investițiilor Chinei în infrastructura noastră critică

COMISIA EUROPEANA14 hours ago

COVID-19: Comisia Europeană a prezent strategia privind rămânerea în siguranță în cursul iernii: În acest an, salvarea de vieți omenești trebuie să aibă prioritate față de sărbătoriri

Cristian Bușoi16 hours ago

Cristian Bușoi, raportorul PE pentru Programul EU4Health: În PNRR trebuie incluse proiecte de sănătate competitive și care pot fi implementate în patru ani pentru a primi finanțare de la UE

U.E.16 hours ago

Premierul Ludovic Orban, interviu pentru Le Monde în care critică Ungaria și Polonia pentru blocarea pachetului financiar de 1.824 de miliarde de euro: Toate țările UE trebuie să respecte statul de drept

ROMÂNIA16 hours ago

Ministrul de externe Bogdan Aurescu, discuție cu omologul italian Luigi di Maio despre măsurile luate pentru buna desfășurare în Italia a alegerilor din 5-6 decembrie

U.E.17 hours ago

Donald Tusk cere, din nou, excluderea, partidului lui Viktor Orban din PPE: Ce altceva mai trebuie să facă pentru a vedea că nu se potrivesc cu familia noastră?

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

Comisia Europeană prezintă instrumente digitale adaptate și extinde oferta de formare judiciară pentru modernizarea sistemelor de justiție din UE

U.E.17 hours ago

BCE: Pandemia COVID-19 a accelerat tranziția de la numerar spre modalitățile de plată electronice

Cristian Bușoi16 hours ago

Cristian Bușoi, raportorul PE pentru Programul EU4Health: În PNRR trebuie incluse proiecte de sănătate competitive și care pot fi implementate în patru ani pentru a primi finanțare de la UE

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Ludovic Orban: Finalizarea gazoductului BRUA, o investiţie extrem de importantă pentru România şi pentru Europa, permiţând diversificarea surselor de aprovizionare cu gaz natural ale UE

ROMÂNIA5 days ago

Faza I a gazoductului BRUA, finalizată. Președintele Klaus Iohannis: O etapă esențială a întăririi securității energetice atât a țării noastre, cât și a Uniunii Europene

ROMÂNIA7 days ago

Premierul Ludovic Orban: În următoarea perioadă, România va beneficia de finanțări extrem de importante de la nivel european

EVENIMENTE1 week ago

Coaliția “Votez pentru Sănătate” organizează dezbaterea “De ce avem nevoie de un parteneriat strategic pentru sănătate?” (LIVE, 26 noiembrie, ora 11:00)

Dacian Cioloș1 week ago

Dacian Cioloș: Europa este ținută ostatică de două țări, iar Bruxelles-ul trebuie să arate că știe să ia decizii ferme pentru a apăra libertatea și democrația

U.E.2 weeks ago

Președinția Germaniei la Consiliul UE patronează proiectul fotografic ”Faces of Europe”, un tablou despre toleranță și conviețuirea în pace

Marian-Jean Marinescu2 weeks ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Bugetul politicii de transport nu a fost mărit de Parlamentul European, ceea ce este în detrimentul țărilor din Est

ROMÂNIA2 weeks ago

Președintele Klaus Iohannis: Voi sprijini solicitările pentru fonduri europene pentru a începe reconstrucția Institutului Clinic Fundeni

Marian-Jean Marinescu2 weeks ago

Marian-Jean Marinescu: Parlamentul European cere o foaie de parcurs privind trecerea de la motoare cu combustie la cele bazate pe resurse nepoluante pentru a proteja producătorii și consumatorii

Advertisement
Advertisement

Trending