Președintele Klaus Iohannis a lansat joi, în ziua în care a fost luată decizia aderării depline a României la spațiul Schengen, un apel ferm pentru consolidarea parcursului european al României, subliniind importanța apartenenței țării la Uniunea Europeană, în ciuda vocilor critice care încearcă să submineze acest traseu.
“În ultima vreme, am văzut încercări grave de a minimaliza importanța Uniunii Europene și de a contesta beneficiile apartenenței noastre la spațiul european. Cei care dau vina pe Uniunea Europeană pentru nemulțumirile cetățenilor nu ne vor binele” a afirmat președintele.
Klaus Iohannis a recunoscut nemulțumirile legitime ale cetățenilor, însă a subliniat că direcția pro-europeană este singura cale viabilă pentru dezvoltarea României. El a evidențiat și obligația politicienilor români de a contribui mai activ pentru a asigura beneficii maxime în cadrul Uniunii Europene.
“Cetățenii au nemulțumiri și sunt îndreptățiți să ceară mereu mai mult și mai bine de la clasa politică din țara noastră, dar cei care dau vina pe Uniunea Europeană pentru aceste nemulțumiri nu ne vor binele. Sigur că Uniunea Europeană poate să funcționeze mai bine și evident că politicienii români trebuie să fie încă și mai implicați pentru a obține pentru țara noastră cât mai multe beneficii care rezultă din apartenența noastră europeană. Ne dorim mai multe libertăți, nu mai multe restricții, mai multă libertate de opinie, nu mai puțină. De câte ori ne gândim la o viață mai bună, ne gândim la cum arată viața într-o țară occidentală. Așadar, ne dorim mai multă Europă, nu mai puțină”, a adăugat șeful statului.
Președintele a făcut apel la unitatea forțelor politice democratice din România, subliniind că “direcția europeană rămâne singura noastră cale reală de dezvoltare”. El a avertizat că cei care instigă la izolarea României subminează valorile democratice și libertatea, piloni fundamentali ai Uniunii Europene.
Mesajul a venit într-un moment în care România a obținut acceptarea în spațiul Schengen, consolidându-și statutul de membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, în timp ce la nivel intern țara noastră se confruntă cu o situație fără precedent pe fondul interferențelor externe în alegerile prezidențiale, anulate de Curtea Constituțională și urmate de anchete ale instituțiilor statului.
România este în Schengen cu drepturi depline! – a exclamat joi președintele Klaus Iohannis, după ce la Bruxelles a fost luată decizia privind aderarea țării noastre și cu frontierele terestre la spațiul Schengen, cu aplicare din 1 ianuarie 2025, “o decizie așteptată prea mult timp de către noi toți”.
Potrivit deciziei, România și Bulgaria vor adera pe deplin la Schengen la 1 ianuarie 2025, și cu frontierele terestre, după ce au intrat în zona de liberă circulație la 31 martie 2024.
Ministrul afacerilor interne, Cătălin Predoiu, a declarat joi, la Bruxelles, înainte de reuniunea Consiliului JAI că România va adera în totalitate la Schengen din 1 ianuarie 2025, iar pentru o perioadă de șase luni în care vor exista controale aleatorii la frontierele terestre, făcute pe baza analizelor de risc.
Joi, 12 decembrie, miniștrii afacerilor interne au luat decizia cu privire la data eliminării controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu Bulgaria și România și între acestea, se arată într-o informare a Consiliului UE, la o zi după ce Austria a anunţat că renunţă la opoziţia faţă de aderarea deplină a României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen, ultimul obstacol pentru cele două ţări est-europene după o aşteptare îndelungată. De asemenea, și Parlamentul Olandei a votat miercuri ca guvernul de la Haga să susțină aderarea deplină a celor două țări la Schengen.
Consiliul Justiție și Afaceri Interne a decis asupra accesului României și Bulgariei la Spațiul Schengen, după ce miniștrii afacerilor interne din Austria, Bulgaria, România și Ungaria s-au întrunit pe 21-22 noiembrie la Budapesta, sub auspiciile președinției maghiare a Consiliului Uniunii Europene, pentru a avansa negocierile pentru integrarea deplină a Bulgariei și a României la spațiul Schengen, singura țară care se mai opunea acestei decizii fiind Austria. Reprezentantul României la negocieri, ministrul de interne Cătălin Predoiu, artizan al ridicării MCV și al aderării la Schengen, a explicat după întâlnirea cu miniştrii de interne ai Ungariei, Austriei şi Bulgariei, precum şi cu comisarul european pentru afaceri interne de la acel moment, Ylva Johansson, că obiectivul a fost crearea condițiilor pentru o decizie pozitivă privind aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen la Consiliul JAI din luna decembrie.
Potrivit acordului prezentat în noiembrie în Ungaria, care prezidează până la finalul anului Consiliul Uniunii Europene, controale temporare vor fi efectuate “pentru o perioadă iniţială de şase luni, petru a reduce la minim schimbarea potenţială a rutelor migratorii care ar putea rezulta” din această extindere a spaţiului Schengen.
Ulterior, președintele Klaus Iohannis a anunțat pe 27 noiembrie că ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene, reuniți la nivelul Comitetului Reprezentanților Permanenți (COREPER), au agreat aderarea completă la Schengen și cu frontierele terestre, începând cu 1 ianuarie 2025, decizia formală urmând a fi luată la nivelul Consiliului JAI.
Austria, refractară în 2022, când şi-a folosit dreptul de veto pentru a bloca aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen, a acceptat în cele din urmă o aderare parţială a Bulgariei şi României în martie, limitată la aeroporturi şi la porturi maritime.
Astfel, România și Bulgaria au aderat, la 31 martie 2024, la spațiul Schengen, însă numai cu ridicarea controalelor la frontierele aeriene și maritime, conform unei decizii a Consiliului UE, luată la finalul anului 2023. Atunci s-a stabilit și că integrarea deplină, prin ridicarea controalelor și la frontierele terestre, necesita o decizie ulterioară.
